Page 18 - Drumul_socialismului_1987_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Nici o oră pierdută la lucrările de
Brănişca — localitate ce se înscrie
pregătire a terenului şi la semănat!
ferm pe drumul dezvoltării socialiste (Urmare din pag. 1) tă suprafaţa planificată, zeze ritmurile dc lucru pla­
adică 2100 mp. nificate. Profitînd însă de DL'MIN!
Brănişca este o comună turii şi mai ales in perioa­ nuâ a nivelului de trai Şi la C.A.P. Lăpuşnic orele fără ploaie, mecani­ )' 10 Telo
bine cunoscută, prin locu­ da de cind in fruntea na­ material şi spiritual a lo­ minativ pentru sfeclă fu­ centrul de greutate al zatorul Cristian Hcnţ, co­ n,:i5 Lun»
rile fruntaşe ce le-a cu­ ţiunii noastre se află cel cuitorilor ei. In ultimul sfert rajeră şi cartofi pe o su­ muncii în aceste zile plo­ ordonat de loan Cionca, * Tele
glilo
cerit in întrecerea socia­ mai iubit fiu al poporului de secol, in satele Bră­ prafaţă de 15 ha. Aflăm ioase s-a concentrat în le­ inginerul şef al unităţii, a rile
listă ce se desfăşoară in­ român, numită cu îndreptă­ nişca şl Tirnava au fost că aici s-a încheiat de fer­ gumicultura. Aici echipele reuşit să efectueze erbici- (col-
tilizat cu 1200 tone de în­
tre localităţile rurale. Ast­ ţită mîndrie patriotică „E- construite şcoli, cămine grăşăminte organice toată de cooperatori, îndrumate darea a 25 de ha teren, pe stud
fel, in anii 1975 şi 1976 poca Nicolae Ceauşescu culturale, in satul reşe­ suprafaţa destinată plan­ de brigadierul Graţian care va fi însămânţată sfe­ ce.
Epis
comuna s-a situat pe locul agricultura a beneficiat de dinţă a comunei s-a con­ Moise, şi-au dat silinţa şi cla. La rîndul său Roman
III pe Judeţ, iar in 1975 a dotarea cu o bogată şi struit un dispensar uman tării cartofilor şi sfeclei. au însămânţat ardei, vinete Dănilă a pregătit o solă 12.10 Din
Aici au continuat cu for­
cucerit locul III pe ţară, diversă sistemă de maşini şl unul veterinar, un oficiu şi gogoşari pe cei 000 mp de cinci hectare pe care cule
fiind distinsă cu Ordinul şi utilaje, cu cantităţi tot poştal, alte edificii de larg ţe sporite şi lucrările în prevăzuţi. La această ac­ vor fi cultivate legumele. lor).
Muncii clasa a III-a. A- mai mari de îngrăşăminte interes cetăţenesc, h pre­ grădina de legume. Coo­ tivitate s-au detaşat prin Amintind de legume, mai Iară
cefe rezultate de presti­ chimice şi insectolungicide, zent, există şcoli şl cămine peratoarele Sidonia Prese- participare cooperatorii trebuie să precizăm că bri­ 11.00 AII»
An­
giu izvorăsc din vrednicia s-au aplicat pe scară lar­ culturale ca şi unităţi co­ can, Letiţia Oprean, Laslău Graţicla Popa, Maria Şu- gada de cooperatori de (par,
Ana
Dorea,
gelica
celor ce trăiesc in cele gă cele mai noi cuce­ merciale in toate satele şi altele, îndrumate de bri­ iaga, Lucreţia Crişovan, aici, bine coordonată dc
nouă sate ale comunei. riri ale ştiinţei şi tehnicii. comunei. Despre calitatea gadierul loan Şindea şi Moise Marina, loan Şuiaga, inginera Emilia Popa, şefa 11.50 Inse
- Intr-adevăr - spunea Pe această bază şi prin vieţii oamenilor vorbesc inginera Leontina Rada, loan Crişan, Augustin Cri­ fermei legumicole, a în­ tlmv
Petru Oprean, secretarul munca harnică a coopera- convingător citeva argu­ şefa fermei legumicole, au şovan şi alţii. cheiat semănatul legumelor 19.00 Tele
comitetului comunal de mente dintre care spicuim semănat in răsadniţe ar­ Nici mecanizatorii şi pentru producerea răsadu­ 19,20 Ţara
partid, primarul localităţii citeva : există 141 aparate dei gras, vinete, varză, gu- cooperatorii de la C.A.P. rilor pe cei 1 000 mp de 19,30 Cînt
- in Brănişca trăiesc oa­ 25 de ani de la radio, 224 televizoare, 386 lioare şi ardei iute pe toa­ llia n-au putut să-şi reali­ răsadniţe. (col-
meni harnici, care sint an­ difuzoare şi 43 de auto­ Fior
gajaţi cu toate forţele să încheierea turisme proprietate perso­ ţel.
realizeze obiectivele ce le nală. Viaţa oamenilor — zent
revin din programul jude­ cooperativizării bucurindu-se de toate ele­ Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — ale i
ţean de dezvoltare a agri­ mentele civilizaţiei socia­ mile
culturii şi din programul agriculturii liste — nu se deosebeşte 20.10 Filir
de autoconducere şi auto- prin nimic de viaţa celor BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE ince'
aprovizionare teritorială. ce trăiesc in mediul urban.
torilor şi mecanizatorilor, In acelaşi timp, oamenii 21,35 Stuc
Brănişca este astăzi o C.A.P. Brănişca s-a întărit muncii din cele nouă sate (eol<
localitate rurală bine gos­ şi dezvoltat continuu. Ogoa­ ale comunei sint vrednici In „reţeta“ cocsului de calitate şoar
podărită, cu gospodării rele au rodit tot mai bo­ gospodari şi la ei acasă.
bine rostuite, constituind gat, iar efectivele de ani­ Dovadă in acest sens sini intră şi... grija faţă de materiile prime 21.50 Tele
un exemplu edilicator pen­ male proprietate obştească sporirea continuă a nu­
tru drumul parcurs de lo­ au ajuns la peste 650 bo­ mărului de animala în şele maşini de şarjare şi planificat cu circa 12—20 I.UNI,
calităţile rurale hunedo- vine şi 1 200 ovine. gospodăriile populaţiei, ca (Urmare din pag. f) leg de cărbune la 1 000 kg
rene in sfertul de veac ce — In anal trecut — ne şi creşterea continuă a ajungem în spatele clădi­ de cocs. 20,00 Tele
o trecut de la încheierea spunea Lucian Albu, ingi­ participării cetăţenilor la risipă de materii prime rilor şi al bateriilor de Pentru alte neglijenţe în- 1,20 Viaţ
procesului de cooperativi­ nerul şef al cooperativei - realizarea fondului de stat sau dezordine. Aleile şi cocsificare. Ne conduce tîlnite lăsăm imaginile să .>,35 O mi
zare a agriculturii. Con­ unitatea noastră a realizat şi a celui de autooprovi- spaţiile alăturate sînt, de inginerul stagiar Dan Jo- vorbească. prei.
stantin Moraru, vicepreşe­ o producţie globală in va­ zionare teritorială. In 1986, asemenea, curăţate şi a- san. Aici, în bună parte, Ziua
dinte al biroului executiv loare de aproape 15 mi­ do pildă, s-au livrat la copcrite cu un frumos strat peisajul se schimbă. In DESCĂRCĂRI SI... 20,15 Tczi
al consiliului popular co­ lioane lei, iar averea ob­ stat mai mult de 25 tone de nisip şi zgură albă. La anumite locuri, mai dos­ DESCĂRCĂRI (col
munal, ne spunea : ştească a ajuns la 10 mi­ carne, 1 507 hi lapte de va­ eoncasarea brută, resturile nice, sînt grămezi cu 21,05 Hon
— In 1962, cind s-a în­ lioane lei. In prezent sin- că, 28 hl lapte de oaie, de metal sînt colectate de fier vechi care aşteaptă să Asistăm la descărcarea „Mir
cheiat cooperativizarea, in tem puternic angajaţi - importante cantităţi de lină, un electromagnet şi văr­ fie colectat şi transportat cuptorului nr. 145 din Ultii
Brănişca exista un singur sub conducerea organelor ouă şi alte produse agri­ sate pe nişte jgheaburi unde trebuie. La încărca­ bateria de cocsificare nr. 3. 21,50 Telr
tractor, iar averea obşteas­ şi organizaţiilor de partid cole. speciale într-un container rea camerelor de cocsifi­ Totul decurge normal, fără
că se compunea din cfie- — in înfăptuirea istoricelor Aceste aspecte şi multe aflat in afara clădirii. care vedem că mai cade nici o pierdere de cocs.
va perechi de boi, citeva hotărirl ale Congresului al alte împliniri ale celor 25 Dc aici — în trenuri şi la pe jos şi cărbune, circa Dar, la bateria dé cocsi­
zeci de vaci şi oi. Pă- Xlll-lea al partidului, a im­ de ani ce au trecui de sectorul alimentare al 100—200 kg. Trebuie să ficare nr. 2, cînd se des­
mintul se lucra, deci, in perativelor noii revoluţii la cooperativizarea agri­ combinatului... fie strîns şi transportat carcă un astfel de cuptor
cea moi mare parte, cu agrare acţionind pentru culturii situează comuna Ne oprim lîngă gazeta (cel cu nr. 08), însemnate
animalele, cele mai multe sporirea continuă a pro­ Brănişca printre localităţile satirică „Semafor" şi co­ pînă la buncărul maşinii cantităţi de cocs incan­ di:i • •
lucrări se efectuau manual, ducţiilor agricole. rurale de frunte ale jude­ piem un text aflat în de­ de şarjare, pentru a fi descent se lovesc de mar­ victorie
(Patria);
astfel că producţiile erau Întărirea şi dezvoltarea ţului, cu o puternică dez­ plină concordanţă cu te­ reintrodus în piloţi. Une­ ginea opusă a vagonului bră (Art
mici, ca şi rezultatele ob­ cooperativei agricole Şi-a voltare economico-socială, ma noastră: „Cine trece ori este aruncat în va­ de stingere şi cad pe jos. HA : Sîi,
ţinute in zootehnie. pus o puternică amprentă ce păşeşte ferm pe drumul prin sortare/ Vede rame şi goanele de stingere, iar la Cum va fi adunat, cînd tratez •
motoare/ Care stau şi ru­
h cel douăzeci şi cinci asupra evoluţiei edilitor- luminos al socialismului. ginesc/ Nimănui nu folo­ descărcarea cocsului peste anume, mai posedă el oaie Imn p
ţării * :
de ani ce au trecut de la gospodăreşti a comunei, a sesc ?/ întrebăm pe cei el, arde fără rost. Cei in- calităţile necesare etc. — dern —
cooperativizarea agricui- determinat ridicarea conţi- TRAIAN BONDOR disciplinaţi, care recurg la sînt citeva probleme ce Aurica
vizaţi:/ Ce mai aşteptaţi ?“ trebuie rezolvate de co­ turi la !
Sîntem siguri că şi a- astfel de metode de „cu­ lectivul respectiv. Mult mai seriile I
ceste versuri au avut par­ răţenie" trebuie să ştie că, bine ar fi să nu se risi­ TUOŞAN
o dată cu urmele negli­
"MS — SC
: mă
Independenţa—caracteristica fundamentală tea lor de contribuţie la jenţei lor, dispare şi o în­ cării, nici un gram de an u rea
pească,
faza
descăr­
în
lucrările
bune
s-au
care
făcut, -pînă în prezent, pe semnată cantitate de căr­ cocs. Şi în nici o altă rea); s :
tratez
chibzuite
gospodăririi
linia
a istoriei poporului român a materiilor prime şi ma­ bune ! Şi în prezent con­ etapă a fabricării acestui bătrîneţe
LUPE NI
sumul specific de cărbune,
important
produs
a
sau
terialelor din secţia coc­ în fabricaţia cocsului, se folosirii lui. Aspecte pe VULCAN
primă vai
(Urmare din pag. 1) declaraţia de independen­ mit consacrarea lor oficia­ sificare; menţine destul de ridicat, care le vom urmări în (Lu
NEA:
ţă. Neînvrednicită de răs­ lă". fiind mai mare decît cel viitoarele raiduri... I-1I (Mi !
puns nota oficială a Ro­ In acest fel un nou stat TREBUIE UN „SEMAFOR“ LA : I
Aceste nepreţuite bunuri mâniei, independenţa tre­ independent se conturea­ ŞI PENTRU... SPATELE (Muncite
au constituit imbolduri ne­ buia obţinută pe alte căi. ză pe harta politică a Eu­ CLĂDIRILOR SA : D
stăvilite pentru alte efor­ Acesta era de fapt cu­ ropei. Un stat independent dragoste
UR1CAN
turi şi sacrificii, lupte şi prinsul convorbirilor de la care dovedise că e vred­ Pe potecuţe întortochea­ cific *
jertfe, de data aceasta Livadia din noiembrie 1876 nic să-şi cucerească inde­ te, trecem pe lîngă uria- (Retezat;
pentru recucerirea inde­ dintre reprezentanţii Româ­ pendenţa. oaspete
roşie);
pendenţei. cum au fost : niei şî ai Rusiei. • Jara întreagă era ală­ Pilot (
loan Vodă cel Cumplit şi Iarna a însemnat anotim­ turi, hotărită la sacrificii şi Clnc ar putea crede că (Minerul
mai ales Mihai Viteazul, pul pregătirilor, deoarece jertfe. Ţara întreagă care asemenea imagini sînt Provocat
(Patria);
la Călugăreni şi Şelimbăr. nu mai era pentru nimeni însemna România şi toate culese, recent, din c.S. nia întîi
Alte nume de eroi şi vi­ un secret cu privire la ce provinciile româneşti de Hunedoara, secţia cocsi­ (Flacăra)
teji, de locuri memorabile avea să aducă primăvara, sub dominaţie străină. O ficare ? Desigur, ele se Sparta cu
tură);
T
şi evocabile împodobesc, mai ales după respingerea solidaritate impresionantă află în locuri mal dosni­ Cari os ş
prin strălucirea lor, alte încă o dată de către Poar­ se manifesta încă o dată, ce, dar din punct de ve­ (Dacia);
gospodăriri
momente ale drumului greu ta otomană a propunerilor asemenea celei din 1848 dere ai bunel să existe torii de
I-II: CA
nu
trebuie
şi anevoios spre libertate marilor puteri cuprinse în şi celei din 1859, solidari­ „locuri dosnice“. te la eh
şi independenţă : Horea protocolul de la Londra din tate cu evenimentul istoric tură): S
mandra
în Munţii Apuseni şi îm­ martie 1877. Cind Poarta şi deopotrivă faţă de ero­ P.D. in
prejurimi, Tudor Vladimi- otomană a început războ­ ismul ţăranului român or TEL AI
rescu la Padeş şi la Bucu­ iul, nesocotind uzanţele transformat în soldat. En- (Minerul
reşti, Avram lancu la 1848 internaţionale, un zid de - tuziasmul general de o
etc. apărare s-a ridicat, zid ce parte şi de alta a Carpa-
a fost consolidat în fieca­ ţilor era emoţionant.
Spiritul dc revoltă împo­ re zi prin alte măsuri şi Ca şi altă dată, ca în­
triva opresiunii otomane, prin alte hotârîri: procla­ totdeauna, cauza întregii
care a cuprins Peninsula marea de către corpurile naţiuni a fost apărată de
Balcanică intre anii 1875— legiuitoare, la 29 martie, o parte şi de alta a Car- Pentru
1876, a adus vin tul liber­ a stării de război cu Im­ paţilor. Graniţele artificia­ fi caldă,
tăţii şi pentru poporul ro­ periul otoman, după care le, despărţitoare de fraţi, bll, mai
lat
vor
mân, care în asemenea a urmat în mod firesc şi n-au putut şi n-au consti­ Vîntul v
împrejurări nu putea ră- logic, moţiunea „Camerei tuit o piedică în calea vo­ la mod e
mîne pasiv. încă de la în­ deputaţilor din 9 mai 1877, inţei nestrămutate de unire ten si fi că
nă la 4i
ceputul anului 1376. sub care proclama independen­ şi independenţă deplină. sectorul
presiunea poporului gu­ (urile n
ţa României motivînd-o Un mare adevăr, în acest 11 gradi
vernanţii României fă­ scurt şi apăsat : Camera, sens, îl exprimau versurile me Intri
ceau cunoscut puteri­ mulţumită de explicaţiile publicate în revista „Fami­ Izolat, r
lor europene dorinţa guvernului asupra urmări­ lia", de losif Vulcan : „Cite I.a mu
de independenţă. Nota lor ce a dat votul ei din fire sînt în scamă/ Tot a- neral îi
diplomatică a Ministerului 29 aprilie anul curent ia tîtea legături/ Cari unesc mal mu
de Externe avansată de act de rezbelul dintre Ro­ pe fii de o mamă.../ Şi-n dea pi
Vîntul i
Mihail Kogâlniceanu, atit mânia şi Turcia, că rupe­ iubirea cea frăţească/ Noi sificărl
Porţii otomane cit şi ,,pu- rea legăturilor noastre cu nutrim un vis sublim/ Nu-i la 40—7<
va proi
teri-for garante", în iunie Poarta şi independenţa ab­ putere să ne-oprească/ Ce
1876, cuprindea, în fond, solută a României au pri­ în inimă simţim/“.