Page 2 - Drumul_socialismului_1987_04

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ?

Efectuarea corectă a tăierilor PE ŞANTIERELE DE INVESTIŢII
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
MUNCĂ • ORDINE • DISCIPLINĂ T ELEVI
de rodire la pomii fructiferi
Timpul bun de lucru — folosit L STOP RISIPEI DE MATERIALE!
20.00 Tclejurnn
In condiţiile acestei ierni se vor executa cu maxi­
prelungite, cu mari varia­ mum de repeziciune pen­ din plin la pregătirea terenului 20,20 ’ .iţa eco.
ţii ale valorilor termice, tru a reduce consumul şi Printr-o mai bună angajare şi 20,35 ratria în
cînd mugurii vegetativi şi a dirija substanţele nutri­ şi la semănat! Versuri ş
flori feri ai speciilor pomi­ tive la noile puncte de 20,15 Tribuna
cole au intrat insuficient creştere. (Urmare din pag. 1) tarlale, acolo unde solul o mai mare răspundere, toate Epoca Ce
pregătiţi pentru a rezista La celelalte specii, tăie­ era mai zvîntat, la pregă­ 21.00 Film seri
condiţiilor nefavorabile din rile se vor rezuma la în­ natului de calciu pentru tirea patului germinativ. „Norii nr
perioada de repaus, s-au depărtarea ramurilor usca­ reducerea acidităţii solu­ Nelu Cobzaru, Iosif Far- obiectivele pot fi predate la termen 21,50 Telejurna
înregistrat pierderi în spe­ te din coroana pomilor, ce­ lui. Dat fiind volumul ma­ caş, Anton Vinţan, Liviu
cial de muguri floriferi. lelalte ramuri se menţin re de lucrări, s-a stabilit Ilioni, Gheorghe Mezeniuc,
Din sondajele noastre în intacte. ca pe timp de noapte să Ion Chiroga şi Dorel Hin- (Urmaro din pag. 1) ficiarul nu le-a asigurat IC ADIO
livezi şi după analiza pro­ Recomandăm următoare­ se lucreze la pregătirea da sînt cîţiva dintre trac­ xncu unele amplasamente.
belor ridicate din diferite le reţete de fertilizare. In terenului, iar ziua semă- toriştii pe care i-am găsit toritar, nc-a vorbit despre „Avem de construit în a-
zone ale judeţului, se con­ plantaţiile tinere intrate pe nătorile să fie folosite cu în cîmp, la datorie, unde termenele de predare şi cest an GG9 de apartamen­ 11UCURKŞT1
stată că cele mai mari rod, îngrăşămintele se vor randament maxim. Con­ au asigurat un avans în­ modul în care se face a- te şi un trimestru a şi tre­ dioprogrnmul
pierderi se înregistrează la aplica în benzi în lungul comitent cu semănatul se semnat la pregătirea pa­ provizionarea cu materia­ cut, releva llie Gaja. Va Buletin de şti)
speciile sîmburoase (cais rîndului sau în jurul po­ execută şi alte operaţii, în tului germinativ, punînd le, despre greutăţile puse trebui să ne mobilizăm ordinea zilei
tură; 7,00 Ki
şi piersic şi parţial la prun, milor, revenind la pom special fertilizări şi erbici- accentul pe calitate, con­ de iarna lungă şi grea, mai bine, să primim la 7,30 Azi, în iţ
cireş şi vişin), iar dintre 4—5 kg gunoi dc grajd bi­ dări. La fermele din Săla- vinşi fiind că în acest mod despre alte, probleme ale timp materialele, să fim respondenţe «
speciile seminţoase, cel ne fermentat şi 100—150 g şu de Sus, Unirea şi Bre­ asigură baze temeinice re­ muncii din şantier. Şi, în- dotaţi cu unele dispoziti­ 8.00 Revista p
Curierul mclo<
mai mult a suferit părul azotat de amoniu. în plan­ tea Română i-am întâlnit coltei, aşa cum a cerut şi tr-adevăr, activitatea se ve, scule, instalaţii de mi­ Buletin de iş
şi gutuiul şi numai unele taţiile pe rod mai în vîrstă, pe specialişti şi pe meca­ la recenta plenară a C.C. desfăşura bine la acest că mecanizare". Aşa este, Răspundem ase
soiuri termofile de măr. fertilizarea se face pe în- nizatori preocupaţi să fo­ toate vor trebui, însă în 10,05 Din înrej;
losească din plin timpul al P.C.R., secretarul gene­ punct de lucru. Insă pri­ rale; J0,25 Sol
bun de lucru, acţionînd ral al partidului, tovarăşul vind modul dc punere în primul rînd este necesar maţii folclorice
letin dc ştiri;
chiar şi pe porţiuni din Nicolae Ceauşcscu. operă şi de gospodărire a ca oamenii să fie mai bine ra şi spiritul
SFATUL SPECIALISTULUI materialelor sînt necesare organizaţi şi coordonaţi la Muzică uşoară
mai multă grijă şi răspun­ punctele de lucru — pen­ letin de ştiri;
monil corale;
dere. tru că pierd încă mult goste supremă
Avînd în vedere cele a- treaga suprafaţă, cu 40 t timp preţios —, materiale­ — versuri; 12,
rătate, tăierile de rodire gunoi do grajd bine fer­ Acest aspect ni s-a re­ le mai sever gospodărite moara folclor»
şi formare, care sînt în mentat şi 150—200 kg azo­ velat mai pregnant la blo­ De la J la 3; )
curs de execuţie, trebuie tat de amoniu la hectar. cul 13 B, din perimetrul — întrucit este prea mare premieră Rădic
Opereta „Am
făcute în aşa fel îneît să Avînd în vedere cu plan­ Vasile Roaită. Este adevă­ risipa şi dezordinea —, ca­ cat"; 15,10 Mit
compenseze pierderile de taţiile pomicole sînt puse rat, ritmul de lucru era litatea lucrărilor avută Radiojurnal; 1
muguri floriferi şi în une­ în primejdia de a fi ata­ bun, dar dezordinea şi ri­ mai mult în atenţie — de­ Nicolae Ceauşi
le cazuri să regenereze ra­ cate de noi dăunători se sipa de materiale nu pot oarece nu în puţine locuri de pace şi împ
Muzică
murile de semischelet pur­ impune, pentru o mai bu­ fi în nici un fel scuzabi­ lasă de dorit. Buletin
tătoare de formaţiuni de nă combatere, ca. tratamen­ le. Alături se înalţă „13 C", Interlocutorul nu a fost Coordon» —
rod. în toate cazurile tă­ tul al doilea de iarnă să cu 52 de apartamente şi cu de acord cu asemenea o- 17,40 Sinteze po
logice; 18,00 ic
ierile se vor executa dife­ se execute cu unul din termen de predare la sfîr- pinii, însă l-au convins rea­ 20.00 Rad io juri
renţiat, ţinîndu-se seama produsele Dibutox. 1 la su­ şitul semestrului I. L-am lităţile dc la blocurile 104, Agricultura *87
de specificul speciei, de tă, Carbctox 1 la sută sau întrebat pe maistrul Gheor­ 105 A si 105 B, din preaj­ sugestia dv.;
într-o oră: 23,
vîrsta şi de dezvoltarea Polisulfură de bariu. 6 la ghe Savin dacă blocul res­ ma sediului, pe care le-am poetic ; 2.3,15
generală a pomilor, ca şi sută, lucrare care trebuie pectiv va fi predat la ter­ vizitat împreună. „Mai muzicală; 2.3,55
dc gradul de vătămare a să se încheie în fenofaza menul prevăzut. „Neapă­ sînt .şi greutăţi, arăta letiit de ştiri.
mugurilor floriferi. începutul umflării mugu­ maistrul Viorel Cimpoia.
La măr şi păr se vor rilor. rat. Lucrăm în două schim­ Aici, între 104 şi 105 A, o
înlătura cît mai puţine ra­ buri, avem echipe bune, macara este mai mult de­
muri de semischelet din în acelaşi timp şi lucră­ cum sînt cele conduse dc
coroană şi anume cele rile solului trebuie execu­ Dumitru Postolache, Dumi­ fectă dccît merge, iar pom­
rupte şi cele care înde­ tate corespunzător şi anu­ tru Negoiţă, Nicolae Tu- pa de turnat şapă — uti­ DEVA: Cazi
sesc coroana. Tăierile vor me arătura pe intervalul dor aşa că trebuie să ne laj de foarte marc pro­ loarei Ivanovu
fi mai puţin severe la măr, dintre pomi şi sapa pe înscriem în grafic". In­ ductivitate — este defectă, Alberto Carto
mântui roz (.A
pentru a lăsa cît mai mulţi rînd. Acolo unde s-a in­ tr-adevăr, trebuie. Dar tre­ din nou, de o săptămână. NEDOAKA:
muguri floriferi viabili, ca­ stalat pirul, în livezile de buie şi avut grijă de ma­ Ne vom mobiliza mai bi­ dar mă traii,.'"
ic să compenseze pagube­ seminţoase, chiar şi în teriale cum se depozitea­ ne, să avem materiale la A) ; imn pcm
ţarii,
*
vara
le produse dc ger. plantaţiile tinere, se va ză, cum se gospodăresc, timp, căci oamenii noştri (Modern H); I
De reţinut ..că la prun, face crbicidarea cu Pite- cum se pun în operă. Pen­ — şi mă refer la forma­ Aurica (Flăcăi
cireş şi vişin se vor apli­ zin, în doză dc 10 kg/ha, tru că la 13 B e cain mare ţiile conduse de Ion Po- ce nu poate f
(Arta);
PI
ca numai tăieri de întreţi­ (1 g/mp) suprafaţă efectiv risipă dc materiale, iar pescu, Gheorghe llie, Toate pînzele
nere, uşoare răriri alo ra­ tratată. calitatea lucrărilor cam Gheorghe Beţivu, Gheor­ rla a 11-a :
murilor care îndesesc co­ Prin aplicarea măsurilor suferă. ghe Tongaru, Gheorghe mărilor“ (I’arî
(Uni
pasionata
roana, tratând la fel ramu­ recomandate, respectînd Danciu, toţi ceilalţi îşi vor timid dar -ta
rile dc schelet şi semische­ întreg complexul agroteh­ La sediul brigăzii am face datoria. Noiembrb
let. De asemenea, la cais nic, pierderile de muguri discutat cu llie Gaja, unul Muzica u.
lural);
VULC.
şi piersic se vor aplica tă­ floriferi pot fi compensate din cci trei adjuncţi ai Să avem încredere în a- şi vezi — se
ieri de regenerare, în ca­ atît cantitativ, cît mai ales şefului de brigadă. Ne spu­ ccşti oameni, in întreg co­ (Luceafărul);
zul degerării lăstarilor a- calitativ. nea că vitregia iernii i-a lectivul de constructori al O şansă prea
nuali, intrînd în lemnul cam ţinut în loc cu lu­ Brigăzii nr. 10 Petroşani, norul); PETIU
voi uita nlcioi
de doi ani. în acest caz Ing. VASILE RADU, întreprinderea de tricotaje Hunedoara. Tricoteza Vic­ crările, că le lipseşte ne­ care a înălţat atîtea obiec­ cltoresc) ; A
tăierile se vor executa cînd cercetător ştiinţific principal toria Molnar şi ajutorul de maistru Feiru Bărălanu urmă­ cesarul de forţă de mun­ tive frumoase şi durabile Inimă rece
începe circulaţia sevei şi la S.C.P.P. Geoagiu resc calitatea unor produse. că în structură, că bene- în întreaga Vale a Jiului. resc); UHICA
ta nurorilor
BRAD: Trebui
rolul (Steaua 1
P<
Comisiile judeţeană, te­ ste 30 tehnologii noi şi milor roboţi industriali mi- s-a acţionat pentru asimi­ stanţială a puterii energe­ 1538 milioane lei ca spor RABARZA: (Mi
dezirabilă
ritoriale şi din unităţile e- s-au asimilat şi introdus „ nicri din ţara noastră, o larea tehnologiilor de fa­ tice a fiecărui cazan. în de producţie marfă, din HA.ŞTIE: Un
eonomice ale inginerilor şi în fabricaţie 2 087 produ­ premisă a trecerii la auto­ bricare a oţelurilor inoxi­ acelaşi timp, a fost îmbu­ care 85,3 milioane Ici pro­ pă ajutor (Pto
tehnicienilor îşi au orien­ se. Au fost perfecţionate matizarea minelor de mi­ dabile destinate sîrmelor nătăţită tehnologia de re­ ducţie pentru export, creş­ ma castorului
GEOAGIU-BAI
tată activitatea în direcţia utilaje şi instalaţii con­ nereuri. , cic sudură şi electrozi pen­ paraţii, care a redus ter­ terea productivităţii mun­ (Casa de cult
mobilizării tuturor cadre­ cepute de specialiştii din Tot în domeniul mine­ tru centrale nucleare. De menul de executare a aces­ cii cu 15 200 lei/persoană, 'j’EG: Rumburi
BRAZI:
Trenn
lor tehnico-inginereşti, a minele Văii Jiului, s-au reurilor s-au obţinut re­ asemenea, s-au realizat tor lucrări, iar în prezent reducerea costurilor totale jevo: cAlan
specialiştilor, cercetătorilor îmbunătăţit metodele de zultate bune şi în valori­ tehnologii de obţinere a o- se află în curs dc trecere cu 1 524 milioane lei. rul cu sabia
şi proiectanţilor, a altor extracţie a cărbunelui şi ficarea metalelor din ia­ ţclurilor inoxidabile feri- pe calculator a proceselor Pot fi raportate şi alte cultură): S I
categorii de oameni ai minereurilor în cariere şi zurile şi haldele de la Te- tice fără nichel şi a oţe­ tehnologice de producere rezultate de prestigiu ob­ Noaptea lunii .
(Mureşul); II,
muncii pentru, perfecţio­ pilieri, tehnologiile de pre­ liuc şi Deva, domenii în lurilor inoxidabile refrac­ a energiei electrice şi ter­ ţinute în înfăptuirea pro­ pentru o zi
narea organizării produc­ parare, gradul de extrac­ care au fost finalizate cer­ tare, de laminare a oţelu­ mice. gramelor de cercetare ştiin. GlIELARI : G
ţiei şi a muncii, a tehno­ ţie crescînd la peste 85 la cetările pentru valorifi­ lui rotund de 200 mm,' Rezultate bune au fost ţifică, dezvoltarea tehnolo­ lor (Minerul).
logiilor de fabricaţie, a sută, iar pe această bază carea minereurilor cu con­ perfecţionarea tehnologiei dobîndite şi în alte ramuri gică şi introducerea pro­
proceselor de producţie, ponderea cărbunelui pen­ ţinut redus de molibden, de laminare a oţelului ro­ importante ale economiei gresului tehnic, în perfec­
în vederea creşterii efi­ ţionarea organizării şi mo­ Vreme
cienţei economice în toate dernizării proceselor de
ramurile. producţie, precum şi în
Consiliul judeţean al sin­ In centrul activităţii de creaţie tehnico-ştiinţificâ-o dezvoltarea mişcării inven­ pentru azi:
dicatelor a manifestat o tatorilor şi inovatorilor. continua să si
co­ largă problematică de reală actualitate economică
preocupare statornică pen­ Toate aceste preocupări, Cerul va fi tei
Vor
cădc
ros.
tru orientarea muncii ca şi alte acţiuni întreprin­ taţii locale sul
misiilor inginerilor şi teh­ se, au făcut ca în 1986 să ploaie, care v
nicienilor, a întregii ac­ fie depuse la O.S.I.M. nu caracter de i
tivităţi de creaţie tehnico- tru cocs a sporit cu aproa­ roniu şi cupru, folosin- tund de 130—130 mm pen­ judeţului, între care con­ mai puţin de 71 cereri de special Sn pul
a
intervalului^
ştiinţifică în vederea cu­ pe 350 000 tone, iar con­ du-se tehnologii neconven­ tru rulmenţi, de fabricare strucţiile, chimia, agricul­ brevete de invenţii, întoc- zilei, precipitai
prinderii ramurilor de ba­ sumul de energie electrică ţionale hidrometalurgice şi şi utilizare a cărămizilor tura ş.a. mindu-se dosare pentru restrînge. Viul
ză ale economiei judeţu­ pe tona de cărbune pre­ solubilizarca cu ajutorul dolomitice la cuptoarele e- O latură . importantă a 215 inovaţii. fia slab la m
intensifi
unele
lui, precum şi a proble­ lucrat a scăzut cu 5 la bacteriilor. De asemenea, lectrice şi a oalelor de activităţii comisiilor ingi­ Cu toate realizările din late do 40—45 k
melor de fond ale moder­ sută. se află în curs de finali­ turnare a oţelului cu în­ nerilor şi tehnicienilor a anul trecut, în acest larg per-T-urile min
nizării proceselor tehnolo­ în cadrul I.C.I.T.P.L.C.I.M. zare procedeul conducerii locuirea cărămizilor bazice fost perfecţionarea organi­ şi important domeniu de mii.As l şl pi
de iar cele ma
gice, înnoirii producţiei, Deva au fost omologate in­ automate, în regim opti­ din import, ceea ce, nu­ zării şi modernizării pro­ activitate cconomico-socia- 3 şl 10 grade,
ridicării nivelului tehnic stalaţiile de perforat cu mizat, cu ajutorul calcu­ mai în anul trecut, a de­ ceselor de producţie, creş­ lă se mai manifestă încă ţa, izolat coi
şi calitativ al produselor, două braţe, cele de per­ latorului de proces a uzi­ terminat reducerea impor-' terea eficienţei economice unele lipsuri şi neajun­ brumă şl îngl
Sn zonele depr
creşterii mai accentuate a forat şi încărcat cu acţio­ nei de preparare Deva. tului cu peste 30 milioane în toate unităţile economi­ suri. Perfecţionarea în con­ pe văl.
productivităţii muncii, re­ nare electrohidraulică, prin Principala direcţie de lei, precum şi utilizarea ce ale judeţului. Progra­ tinuare a acestei activităţi
Ia munte, ’
ducerii progresive a con­ care se obţin viteze de acţiune în siderurgie a fost calculatoarelor de proces mele întocmite din iniţia­ a fost supusă, recent, unei fl răcoroasă. C
sumurilor de materii pri­ înaintare de 2—2,5 ori mai şi rămîne promovarea pro­ în conducerea automată a tiva secretarului general analize exigente, cu care temporar nor<
me, materiale, energie şi mari în lucrările de des­ gresului tehnic, a tehnolo­ elaborării şi prelucrării o- al partidului, tovarăşul prilej au fost adoptate şi vor cădea preei
combustibil, reintroduce­ chidere şi pregătire. Re­ giilor moderne, menite să ţelurilor. Nicolae Ceauşescu, au cu­ măsuri corespunzătoare. formă de lapov
soare. Vîntul
rea în circuitul productiv marcabil este faptul că a- asigure creşterea ponderii în energetică s-a acţio­ prins peste 1 600 măsuri, moderat, cu li
a materialelor refolosibile. ceste instalaţii au fost con­ oţelurilor aliate şi înalt nat pentru introducerea din care 902 cu termen în NICOLAE JURCA, temporare dc 6(
în cursul anului trecut, cepute şi realizate astfel aliate, destinate ramuri­ morilor de cărbuni cu disc anul trecut. Din acestea membru ol biroului executiv Local se va
în unităţile economice ale îneît ele se constituie în lor de vîrf ale economiei şi sfere, procedeu care a au fost finalizate 926, cu o al Consiliului judeţean ceaţă.
Judeţului s-au aplicat pe­ suportul, mecanic al pri­ naţionale. Pe această linie determinat creşterea sub­ eficienţă economică de al sindicatelor