Page 22 - Drumul_socialismului_1987_04

• 2 DRUMUL SOCIAL1S

Prin eforturi proprii sporite 0 preocupare unanimă Adevărată
întrecere pentru
(Urmare din pag. t)
şi acest lucru pentru o du­
spre realizări superioare rată mai îndelungată de frumos
utilaje în cota de energie timp! — materiile prime, (Urmară din pag. f) 20,00 Tel
reactivii şi, evident, ener­
*
In municipiul Petroşani colaborare bună cu Com­ Sînt de apreciat acţiuni­ electrică repartizată. Sub­ gia electrică necesară. t aj
— puternic industrializat, binatul minier Valea Jiu­ le comune organizate dc liniez încă o dală că măsu­ ale
urbanizat şi populat — se lui, cu minele Lonca, Pc- centru cu unele secţii ale rile luate nu afectează bu­ Eficienţa economică a felul — dar numai din - ZÖ.15 Stl
pa­
vehiculează zilnic mari trila, Lupeni, Vulcan, Pa- consiliului popular muni­ nul mers al producţiei. măsurilor luate de condu­ metal — dintre „proprie­ co!
cantităţi dc materii prime roşeni, Uricani, Bărbăteni cipal, cu asociaţii de lo­ Greutăţile mai mari — cerea Carierei miniere tăţi". Opt tone de fier tov
şi materiale. Ca urmare, — care-şi achită ritmic o- catari, şcoli şi organizaţii pentru că trebuie să recu­ Veţel-Mintia în direcţia vechi s-a colectat şi pre­ Ce­
ea
şi resursele secundare, re­ bligaţiile de predare, alte ale U.T.C. — despre care noaştem că am avut şi din realizării sarcinilor de dat cu aceeaşi ocazie la Cei
folosibile, se adună în can­ unităţi ne fac mari greu­ ne-a vorbit contabilul loan acestea — le-am înttmpi- plan cu consumuri ener­ l.J.R.V.M.R. Metalul a in­ bU-
getice cît mai reduse este
tităţi însemnate, iar colec­ tăţi. I.M. Livezcni, de c- Tompa, însă reţeaua do nat cu uzinele de prepa­ trat deci în circuitul său gol
Ko,
tarea şi reintroducerea lor xemplu, nu ne-a predat, preluare de la populaţie rare a minereurilor. Aici dovedită în mod elocvent firesc. Bine ar fi dacă şi Coi
— în paralel cu economii­
în circuitul economic, pro­ de la începutul anului, nici este departe de a fi cores­ s-a pus problema asigură­ la Deva şi în alte locali­ 21,15 Sa
ductiv, necesită eforturi măcar un kilogram de fior punzătoare. Doar cu două rii unei continuităţi în a- le amintite — de sporul tăţi s-ar proceda cu ace­ sur.-
susţinute, conjugate, din vechi. Mari restanţe au subcentre în Vulcan şi limentarca cu energie c- realizat la producţia mar­ eaşi intransigenţă. isplr
ma*
partea unităţilor speciali­ Lupeni nu pot fi acope­ lectrică — factor determi­ fă, în perioada trecută din Cei peste 2 700 de lo­ (IX'
zate, respectiv Centrul dc rite solicitările de preda­ nant în realizarea ritmică acest an, care este de cir­ cuitori ai oraşului care au 21,50 Te
recuperare şi valorificare re ale cetăţenilor. Dacă o a sarcinilor ,de plan, cu ca 11 milioane lei. între­ participat la acţiuni au
a materialelor refolosibile anume persoană din Lonca cheltuieli materiale cit gul nostru colectiv de mai amenajat sîmbătă şi
muncă este pe deplin con­
Petroşani, din cadrul sau PetrLla, de pildă, vrea mai mici şi pierderi mi­ ştient de necesitatea gos­ duminică 2100 mp spaţii
l.J.R.V.M.R. Deva. să predea o cantitate de nime de resurse utile în podăririi responsabile a verzi noi, au plantat 1 500
Numai că lucrătorii din hîrtie sau de textile, de procesul de preparare. arbori, arbuşti şi tranda­
BUCI'
acest colectiv nu reuşesc alte materiale, trebuie să Deci, în acest domeniu, kilowaţilor In producţie şi firi, 400 ml gard viu, au dtoprog
va acţiona cu stăruinţă şi
să-şi îndeplinească sarci­ se deplaseze pe cont pro­ instalaţiile (respectiv linii­ săpat şanţuri şi rigole de 0,15 Sfn!
nile, an de an mai con­ priu pînă la Livezcni. Diu­ le tehnologice de prepara­ în continuare pentru a ob­ scurgere pe 2 500 ml, au La ordl
sistente, mai importante. rnul e lung, timpul preţios ţine noi economii de e- reparat 1 700 mp de străzi cultură;
De exemplu, în 1986, aces­ şi adesea omul renunţă. re) sînt puse în funcţiune nergic electrică, în condi­ şi au făcut diverse lucrări 7.30 Az
Revista
tea nu fost cu 33 la sută Tocmai de aceea, consi­ la întreaga capacitate nu­ ţiile îndeplinirii exempla­ de gospodărire în zona de rierul
mai mari decît în 1985 derăm că eforturile pro­ mai cînd sînt asigurate — re a indicatorilor de plan. agrement Poeniţa Oră.ştiei. Buletin
(însă nu au fost îndepli­ şi mina Dîlja, uzina elec­ prii ale colectivului cen­ pundcin
10,00 )
nite la majoritatea indi­ trică Paroşeni, alte unităţi trului se cer amplificate, 10.05 »Ii
catorilor şi sortimentelor economice. susţinute cu acţiuni şi mă­ Luna gospodăririi şi igienizării cursurilor de apă lor; 1-.
de bază), iar în acest an Peisajul acestui centru, suri care să determine sti­ 11.00 B
11.05 Un
sînt cu 7 la sută supe­ situat în apropierea mote­ mularea interesului cetă­ U,25 nii.
rioare celor din anul an­ lului Livezcni, nu are da­ ţeanului de a preda cele In cadrul acţiunilor executive ale consiliilor lor hidrotehnice din zona şurile |
terior. In primul trimes­ rul să bucure cîtuşi de mai diverse materiale re­ care se desfăşoară în populare, a deputaţilor fiecărei localităţi, a digu­ Buletin
Revista
tru a.c. planul nu a fost puţin. Spaţiile înguste, des­ folosibile, cit mai aproape fiecare primăvară pentru un număr cît mai mare rilor şi apărărilor de 12,35 1)1
realizat, restanţele prove­ fundate, sînt pur şi sim­ de locul, de muncă sau dc continua înfrumuseţare de cetăţeni, unităţi eco­ maluri. ruiul; 1
nind, în principal, din lu­ plu sufocate de materiale domiciliul său. Organiza­ şi modernizare a tuturor nomice, elevi în vederea Pentru o mai mare 15.00 A\
«lio-tv. ;
na ianuarie. Cauzele ? refolosibile. Stau alături, rea de rulote mobile, a u- localităţilor judeţului nos­ executării unor lucrări reuşită a acestor acţiuni operetă
15.30
— Sînt mai multe — într-o... perfectă neorîn- nor containere — cu 'spri­ tru, un loc important îl de curăţire a cursurilor este de aşteptat ca apor­ Români- .-1
ne-a spus sing. Vasile Dia­ duială, grămezi considera­ jinul asociaţiilor de loca­ ocupă lucrările de gos­ de apă în zona şoselelor, tul populaţiei, asociat cu nai; 10,
conii, şeful C.R.V.M.R. Pe­ bile de fier vechi, anve­ tari - - ar fi cit se poate podărire şi igienizare a a podurilor şi podeţelor, al unităţilor economice •ice şi
troşani. Cam GO la sută lope, hîrtie şi cartoane, re­ de binevenită, după cum cursurilor de apă, acţiuni şi Instituţiilor, să fie con­ 5,30 ;
din plan realizăm pe sea­ ziduuri textile, cioburi de deosebit de importante liniilor de căi ferate, în centrat la lucrări bine (louă St»,
gardo -
limitrofe
unităţi­
zonele
ma furnizorilor de mate­ sticlă, ale căror început şi folosirea mai temeinică, legate de protecţia me­ 17.00 Bl
riale refolosibile din mu­ sfîrşit e greu să le mai mai raţională a mijloace­ diului ambiant. în acest lor şi în general pe toa­ stabilite, pe tronsoane şi 17.05 R.
nicipiu, iar 40 la sută — afli. Şeful centrului mo­ lor tehnice proprii — de context, luna aprilie este tă reţeaua hidrografică a zone de nuri, pe unele mică; l
muzică
prin eforturile proprii ale tiva într-Un fel această preluare, prelucrare şi declarată ca lună a gos­ judeţului, ce însumează zone care au creat pro­ Orelo s
colectivului nostru. Mai stare de fapt prin aceea transport — se impune cu podăririi, întreţinerii şi peste 2 500 km. Conco­ bleme de inundaţii, per­ doi al
anul c-
menţionez că aproape 98 că unii beneficiari nu mai necesitate. Şi nu in ultimă igienizării tuturor cursu­ mitent se vor executa lu­ sonalul tehnic şi de spe­ nule a
la sută din plan îl repre­ preiau anumite materiale instanţă se cer mai preg­ rilor dc apă. crări vegetative pe toate cialitate al Oficiului de Buletin
zintă metalul, respectiv re­ refolosibile şi considera nant puse în valoare gîn- în această lună se or­ cursurile de ape şi în gospodărire a apelor asi- zică, li
cuperarea fierului vechi, că, o dată cu terminarea ganizează acţiuni menite special în zonele eroda­ gurînd asistenţa tehnică Sport;
20,15 M
predat îndeosebi de între­ direa şi acţiunea de ordi­ să conducă la realizarea lui ron
prinderile miniere, dar şi construcţiei zona noului centru ne şi bună gospodărire a te, pentru oprirea efec­ şi sprijinul necesar la sugestia
in
•—
Livc-
gării
intr-o v
de celelalte unităţi econo­ spaţiilor, a materialelor, unor ample lucrări de telor eroziunilor de mâ­ tonte lucrările, mobili- poc, ' , r
mice din Valea Jiului, de zeni —, mai încăpător şi spre folosul economiei na­ curăţare a cursurilor de hni. In toată această pe­ zîndu-şi toate forţele u- muzica,
alte organizaţii şi institu­ echipat cu utilaje şi in­ ţionale, al nostru al tutu­ apă şi se vor mobiliza, rioadă o atenţie deosebi­ mane, materiale şi uti­ letin dr
ţii socialiste, ori do per­ stalaţii corespunzătoare, ror. sub directa îndrumare a tă se va acorda întreţi­ lajele la acţiunile din
soane particulare. Dar, activitatea se va îmbună­ comitetelor şi birourilor nerii şi reparării lucrări­ sfera lor de activitate.
deşi avem, în general, o tăţi radical. DUMITRU GHEONEA
DEVA
(Patria)
(Arta);
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R A A); Boi
Încrede»
ÎS); Hon
căra);
\rtn) ;
uptâto
sfatul specialistului Valorificarea superioară a terenurilor
Organizare exemplară listă (U
rîng);
leţi şi
Noiemb
(Urmate din pag. I) in buna desfăşurare a lu­ în pantă prin lucrări antierozionale Trebuie
crărilor, maistrul loan (Cui tur;
trusul
Achim, şeful secţiei de Primăvara anului L937 plex de măsuri agrotehni­ Cele două sisteme do a influenţa direcţiei de se­ NEA:
Un avans bun s-n rea­ mecanizare din Ilărău. urmează după un an sece­ ce şi antierozionale speci­ lucra solul se diferenţiază mănat asupra densităţii, ANINO.
lizat, duminică, la pregă­ Şi la C.A.P. Bîrsâu s-a tos, in care rezerva dc apă fice. Aceste măsuri prevăd din mai multe puncte de producţiei şi eroziunii so­ eltorcsc
tirea terenului şi la C.A.P. muncit la pregătirea te­ din sol pînă la adincimea executarea tuturor lucră­ vedere. Prezentăm în tabel lului la porumb : Marii l
BRA1):
Banpotoe, unde mecaniza­ renului. Din păcate la de 1,5 m a scăzut mult. rilor agrotehnice numai pe (Steaua
torii Oliviu Luca şi Ghcor- lucru am văzut dom un în orizontul superior s-a direcţia curbei de nivel. Revolta
ghe Şofronie au discuit singur utilaj — condus de ajuns ca în anumite pe­ Direcţia executării Plante Producţia Sol erodat tria); l
mai mult dţ,20 de ha pre­ tractoristul Vasile Varga. rioade umiditatea să scadă Lucrările de arat, pre- semănatului distruse kg/ha t/lia ra); G
venturil
văzute a fi însămînţatc cu Acesta îşi clădea silinţa sub coeficientul dc ofilire gătii'ea terenului, semănat, total (Casa «
sfeclă de zahăr şi cartofi. să menţină ritmuri cît a plantelor. în aceste con­ prăşit mecanic executate Pe direcţia generală '(•EG: <
Nu s-a putut intra ime­ mai înalte de lucru, dar cu diţii o mare parte din cul­ in sensul curbei dc nivel a curbelor de nivel 3 530 3 4G0 48,2 re (1
Noaptea
diat la plantarea cartofi­ un disc nu se poate asigu­ turile însămînţatc în toam­ lasă în urma lor nume­ raid; (
lor dar, verifidndu-se cu ra frontul necesar pentru na anului trecut au răsă­ roase rigole şi asperităţi 174,5 neagră
insistenţă starea terenului, semănat. Nici la C.A.P. rit în iarnă, pe măsura u- perpendiculare pe direcţia Pe linia de cea mai 14 120 2 1 ISO ră); SI?
depărta
către amiază s-a început Vet el, deşi agregatele au mezirii solului, şi mai ră­ de scurgere a apei, avînd mare pantă ILIAî 1
punerea tuberculilor în fost scoase la marginea sar şi în prezent. roiul unor microbazine în mina):
pămînt. A asigurat plan­ tarlalei, de dimineaţă nu care apa din precipitaţii De menţionat că pierde­ pantă este necesar ca lu­ atomii
tatul cartofilor Alexandru s-a intrat cu hotărîre la La începutul campaniei se reţine şi sc infiltrează rile au fost provocate de crările agrotehnice din a-
Bob, unul din cei mai des­ pregătirea terenului, spe­ de primăvară deficitul de în sol, fiind ulterior folo­ o singură ploaie torenţială ceastă primăvară să fie o-
toinici mecanizatori din cialişti şi mecanizatori apă se mei.ţinc la 240— sită de plante. obişnuită de 21,4 mm pe rientate numai pe direcţia
secţia respectivă, coordo­ aştcptînd (nici ci nu ştiau 2G0 mc la hectar, ccca ce Aceleaşi lucrări execu­ mp. Rezultă cu claritate curbei de nivel. In acest
nat, pas cu pas, do Mitică ce !), în final dovedindu- echivalează cu o normă tate pe linia de cea mai că semănatul din deal în scop, suprafeţele care au
Nume
Popescu, inginerul şef al se că se putea lucra foar­ de irigaţie. Pe terenurile mare pantă (din deal în vale produce pagube prin fost arate din toamnă pe tragere;
cooperativei. te bine. în pantă, în general, şi în vale) au rolul unor rigole diminuarea producţiei şi direcţia din deal în vale Extr.
Extr.
Adevărul este că nu pe­ — înţelegem cu toţii că special pe cele lucrate din pe care se scurge de pe distrugerea solului. trebuie să se însămînţeze 22 :
prin
deal
unde
în
vale,
în sensul curbelor de ni­
ste tot au existat cele săptămîna aceasta este de­ scurgerea la suprafaţa so­ versant între 50 şi 80 la Superioritatea aplicării vel. Extr.
mai propice condiţii pen­ cisivă pentru realizarea în- lului s-a pierdut o canti­ sută din apa provenită din lucrărilor solului pe curba Recomandarea se referă 51. 19.
tru însămînţări. Dar în sămînţărilor, a celorlalte ploile torenţiale care, da­ de nivel faţă de executa­ Fond
cele mai multe unităţi nu lucrări pe ogoare — subli­ tate importantă de apă torită vitezei mari, trans­ rea acestora pe linia de la terenurile cu panta 888 169 )
lei, rep
pînă la 16 la sută (aproa­
provenită din ploi şi din
cea mai mare pantă (din
s-a stat „cu miinile în nia inginerul Horia Bol- topirea zăpezilor, deficitul portă şi cantităţi însem­ pe 14 000 ha în judeţ), pe
sin", ci s-au efectuat alte dura, de la S.M.A. Deva — de apă este cu mult mai nate de sol fertil, reduce deal în vale) a fost con­ care cu actualul set de
lucrări necesare. Aşa, de prezent pe tot parcursul densitatea prin dezrădăci­ firmată şi în judeţul nos­ maşini se pot executa lu­
pildă, la C.A.P. Hărău. zilei la locurile de muncă pronunţat. narea plantelor şi colma- tru pe o suprafaţă de crări de calitate în condi­
s-a erbicidat şi pregătit clin unităţi. De aceea vom Ţinînd cont de situaţia tează luncile. Practicînd 2100 ha la C.A.P. Mărti-
terenul destinat sfeclei de interveni cu energie ca existentă, lucrările agro­ această agrotehnică defec­ neşti şi Jeledinţi, în peri­ ţii de siguranţă. La res­
zahăr, operaţie efectuată toate utilajele din dotarea tehnice ce se vor aplica în tuoasă, prin care se pier­ oada 1983—1986. în urma tul suprafeţei (5 100 ha) cu Fcntri
panta cuprinsă între 16 şi
cu MET 2 500 de mecani­ secţiilor să lucreze zi-lu- această primăvară trebuie de apa, încă de la înce­ aplicării agrotehnicii anti­ 35 la sută lucrările se vor îl în g
cu ceru
zatorul Nicolae Hogman mină, la întreaga capacita­ să urmărească reţinerea putul verii pe versanţi se erozionale, producţiile me­ mecaniza pe curba de ni­ tul izol
şi cu discurile de Iacob te, conducerea staţiunii apei în sol, evitîndu-se instalează seceta care du­ dii la grîu, porumb şi orz vel pe măsura dotării sec­ verse
Vîntul
Bob şi Costică Mihoc. La noastre de mecanizare şi pierderile prin evaporaţie rează, de multe ori, toată au crescut cu 1 200 kg la ţiilor S.M.A. cu un număr din
rîndui său, Rudolf Koroşi, formaţiile „service" aflîn- sau prin scurgerea la su­ perioada de vegetaţie. A- ha. de 40 tractoare pentru Temper
Din datele prezentate se
îndrumat de Livia Brehar, du-se permanent la dato­ prafaţa solului pe terenu­ ceasta este principala desprinde faptul că pentru pante — SM-851, cu setul I» noai
inginerul şef al unităţii, a rie, pe ogoare, pentru a rile în pantă. Pentru evi­ cauză a producţiilor scă­ de maşini aferente. prinse
fertilizat 10 ha pentru po­ putea interveni şi elimina tarea pierderilor de apă zute ce sc realizează pe realizarea producţiilor pla­ Ing. DOREL MICU, grade,
între lt
rumb. O remarcă pentru cu promptitudine orice de­ şi de sol, pe terenurile în terenurile în pantă lucrate nificate în acest an, în S.C.P.P. Geoagru
modul în care s-a Implicat, reglare a muncii în câmp. pantă se aplică un com­ din deal în vale. unităţile cu terenuri în