Page 24 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 140 @ MARŢI, 7 APRILIE 1987
Fag. 4
ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ ORĂŞTIE
str. Republicii, nr. 19,
Acţiuni pentru pcice Ei LISABONA. - Intr-un şurat „Săptămina tineretu
şî dezarmare interviu acordat agenţiei lui", consacrată solidarită încadrează conform Legii nr. 12/1970;
portugheze de presă Lusa, ţii cu patrioţii din Africa
în preajma vizitei sale la de Sud. Cu acest prilej, a © instalatori tehnico-sanitari sau mese
PATOS G (Agerpres). — Lisabona, preşedintele Fran fost lansat un apel purtînd
La Paris a avut loc o reu B DAMASC. - La Da ţei, Francois Mitterrand, a mii de semnături în fa rii asimilate.
niune naţională a cercetă masc s-au deschis lucră declarat că susţine convor voarea eliberării din închi
torilor ştiinţifici organi rile conferinţei Organizaţiei birile sovieto-americane în soare a lui Nelson Man
zată din iniţiativa Parti oraşelor arabe. problemele dezarmării şi dela, liderul Congresului
dului Comunist Francez. Vorbind în deschiderea s-a pronunţat pentru în Naţional African, organiza
'Au participai peste 400 de ţie ce militează pentru li
lucrărilor, primul ministru cheierea cu succes a a-
cercetători din diferite ra sirian, Abdei Rauf Al- cestora, transmite agenţia chidarea apartheidului şi
muri ale ştiinţei. în de Kassem. a chemat la o TASS. Preşedintele a a- discriminării rasiale.
claraţia dată publicităţii solidaritate arabă eficace firmat că nu vede nici un Q WASHINGTON. - Un
se subliniază că oamenii în vederea instaurării unei motiv pentru participarea purtător de cuvînt al Ad
"de ştiinţă progresişti fran păci durabile în Orientul Ia aceste convorbiri a ministraţiei Naţionale pen
cezi nu intenţionează să Mijlociu şi a realizării as Franţei, sau a altor ţări tru Aeronautică şi Spaţiul
participe la cursa înarmă piraţiilor naţionale inalie vest-europene. Aceste ţări, Cosmic (N.A.S.A.) a anun
ri tor. nabile ale poporului pa a precizat el, trebuie să ţat că lansările staţiei au
lestinian. Numai efortu facă cunoscute Statelor U- tomate interplanetare „Ga
,T lilei", destinată cercetării
rile conjugate ale ţârilor nite şi Uniunii Sovietice
NICOSIA U (Agerpres). propriile concepte privind planetei gigant Jupiter - şi
— Din iniţiativa organi arabe vor permite solu securitatea europeană, a- a sondei spaţiale „Ulysse",
ţionarea
problemelo-r
cu
zaţiilor de luptă pentru care sînt ele confruntate daugă sursa citată. cu ajutorul cărora oamenii
pate din Cipru a fost or de ştiinţă speră să obţină
în prezent, a subliniat pri Pe de altă parte, Fran noi informaţii despre Soa
ganizat un marş de pro mul ministru sirian. cois Mitterrand a criticat ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ GREU
test împotriva bazelor mi măsurile protecţioniste ale re. vor avea Ioc la sfîrşî- S! DE TRANSPORT PENTRU CONSTRUCŢII
tul anului 1989 şi, respec
litare străine din insulă. sa KUWEIT. - Preşedin Statelor Unite, care afec tiv, în octombrie 1990.
Au pi -licipat reprezen tele R. A. Yemen, Aii Ab- tează comerţul internaţio Pentru plasarea acestora T I M I Ş O A R A
tanţi ai partidelor politice dullah Saleh, a declarat nal. pe orbită vor fi folosite str. Ion lonescu de la Brad nr. 29
A.K.E.L. si E.D.E.K., li că situaţia din Orientul navete spaţiale cu utilizări
deri ni organizaţiilor sindi Mijlociu nu va putea fi ŞS ROMA. - In cursul multiple - a precizat pur ÎNCADREAZĂ URGENT URMĂTOARELE
cale. de tineret şi femei. soluţionată fără restabili acestei săptămîni, în zilele tătorul de cuvint. CATEGORII DE PERSONAL :
Marşul s-a încheiat prîn- rea drepturilor legitime ale a'e 8 şi 9 aprilie, la Roma „Galilei" şi „Ulysse" —
ti-un miting în localitatea poporului palestinian. în- se va desfăşura Congresul vehicule spaţiale create
tr-un interviu acordat co anual al Internaţionalei împreună de N.A.S.A. şi ® şefi coloană
Larnaka. Participanţii au Socialiste.
adoptat textul unui apel tidianului kuweitian ,,AI Agenţia Spaţială (vest/eu- • revizori tehnici
către secretarul general al Rai Al Aam", şeful statu Temele principale de pe ropeană / A.S.E.) — trebu • conducători auto gradele BCD; BC;
Organizaţiei Naţiunilor U- lui nord-yemenit a arătat ordinea de zi a congresu iau să fie lansate în mai BCE pentru secţiile Timişoara, Lugoj,
1986, la interval de cinci
lui se referă la problemele
nito, Javier Forez de Cuel- că ţara sa întreprinde e- păcii şi democraţiei în zile unul de altui. După
lar, in care se subliniază forturi in direcţia soluţio regiunea Mediteranei. tragedia navetei spaţiale Arad şi Anina.
că rezolvarea justă a pro nării problemei palestinie americană „Challanger", Persoanele care solicită încadrarea tre
blemei cipriote trebuie să ne şi restabilirii unităţii pe ■ PRAIA. - In Republica aceste proiecte au fost a-
aibă în vedere completa plan palestinian. Capului Verde s-a desfă- mînate. buie să aibă o vechime în meserie de cel
demilitarizare a insulei. puţin 5 ani.
încadrarea se face conform Legii 12/
Viaţa grea a oamenilor muncii din ţările capitaliste 1971 şi Legii 57/1974.
Informaţii suplimentare la telefon 961/
Disfuncţiilc de slructu- o problemă insurmontabi zabile ale celor mai bo de reducerea productivită 11506 sau 961/32191, biroul personal.
ră — şi nu conjuncturale lă, fără a mai vorbi de gaţi — circa 20 la sută ţii şi o creştere excesivă
— ale sistemului capita accesul la educaţie, cul dintre familiile americane a şomajului. Pe măsură ce
list se materializează în- tură şi aşa mai departe; — şi restul societăţii tin locurile de muncă în in
tr-o criză profundă a an degringolada pe care o în de să atingă proporţii ex dustrie, construcţii, comu DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POSTĂ
samblului determinărilor registrează sistemul valo trem de mari. Din 1980 — nicaţii şi transporturi dis
sale materiale si spiritua rilor, într-o societate afla se arată într-un studiu al par, ele sînt înlocuite cu SI TELECOMUNICAŢII
le. cu consecinţe drama tă ea însăşi în criză şi în Centrului pentru buget şi slujbe remunerate cu 40 HUNEDOARA - DEVA
tice asupra condiţiei uma treg ansamblul sentimen priorităţi politice — „a a- la sută mai puţin. Acest
ne în societatea de con telor de frustrare, deznă vut loc, anual, un transfer, factor, alături de şomaj şi Atrage atenţia întreprinderilor, instituţiilor,
sum, prin negarea unor dejde, debusolare şi alie de jos în sus, echivalînd o creştere dramatică a nu
drepturi fundamentale ale nare pe care aceasta lc cu 32 miliarde de dolari, mărului angajaţilor cu persoanelor particulare şi în special deţinăto
omului. La o analiză aten generează — iată, pe scurt, de la majoritatea de 80 la program redus (cu dimi rilor de utilaje pentru săpat mecanizat (exca
tă a lumii capitalului, cîteva din modurile în ca sută a societăţii spre mi nuarea corespunzătoare a
imaginile strălucitoare cu re se concretizează, în noritatea celor 20 la sută" salariilor), chiar şi în rîn- vator, buldozer etc.) de a nu executa lucrări
care aceasta încearcă să fapt, aşa-zisa respectare a — evoluţie considerată dul celor care doresc şi au de săpături cu caracter de construcţii-montaj,
r e împodobească se dove drepturilor fundamentale „foarte semnificativă". nevoie de un program nor
desc a fi decoruri de car ale omului în ţările capi Raportul I.U.D. notează mal, au făcut ca venitu întreţinere sau alt gen, în zona drumurilor na
ton. declaraţiile sforăitoa taliste. că economia americană a rile muncitorului ameri ţionale, judeţene, în localităţi urbane şi rurale
re despre „paradisul tutu Se vorbeşte tot mai des, fost adusă „întu-o stare de can din pătura mijlocie
ror libertăţilor" sînt anu în ultima vreme, despre tot mai mare slăbiciune", să scadă considerabil. sau în alte puncte fără avizul şi asistenţa teh
late de realitatea dură a „Lumea a patra" — săra fiind afectată de deficite co („A.F.L.-C.I.O. News" nică a unităţii noastre.
legilor junglei, guvernate cii din ţările capitaliste. merciale şi bugetare imense, S.U.A.)
de „dreptul celui mai ta Ei reprezintă o categorie în aceste zone sînt instalate în subteran
re", o realitate în care reală — a cărei existenţă Cele doua feţe ale Angliei mijloace de telecomunicaţii în funcţiune şi sub
milioane de oameni sînt
confruntaţi zilnic cu tot o demonstrată şi indubitabil In partea de nord, in ţie are tendinţa să se men tensiuni periculoase, prezentînd pericol de e-
de
statistici
documen
ceea. ce înseamnă lupta te — cuprinzînd pc cei dustrială a Marii Britanii ţină. Marea Britanic este lectrocutare.
—• în oraşe ca Manchester,
pentru existenţă. O lume marginalizaţi la periferia pe cale să devină o ţară Deteriorarea instalaţiilor şi întreruperea tra
în care demnitatea uma Liverpool, Newcastle şi divizată în două părţi se
nă, personalitatea umană vieţii sociai-economice de Glasgow — boom econo parate de inechitate şi sfî- ficului telefonic constituie contravenţie şi se
legile nedrepte ale unei so
devin o figură de stil, iar cietăţi nedrepte. mic din sud este doar un şiată din cauza frustrări sancţionează prin imputarea pagubelor, con
respectarea lor — numai ecou îndepărtat. Activită lor unor pături ale popu
un mit. Dreptul la muncă Sînt uşor de imaginat ţile portuare continuă să laţiei rămase mult în urmă form Codului penal, art. 219 şi 232.
— o himeră, în condiţiile consecinţele generate de stagneze, fabricile lînce- sub aspectul nivelului de Toate lucrările ce afectează instalaţiile de
în care numărul şomerilor acest mod de viaţă — ce zesc şi a apărut o nouă trai. „Această tendinţă a
sporeşte continuu; dreptul pune în cauză piuă şi con generaţie de muncitori pe existat întotdeauna în sta telecomunicaţii sînt reglementate prin Decretul
la egalitate — o iluzie, din diţia de oim — asupra per- care ii aşteaptă un viitor re latentă, dar acum ea 49/1982, art." 11.
momentul în care bariera sonalitării umane, cu atît incert, cu puţine perspec devine o problemă naţio
banului acţionează impla mai mult, cu cit mulţi tive pentru o viaţă mai nală majoră" — aprecia
cabil, creînd. în aceeaşi dintre cei incluşi într-o bună. Actuala situaţie ză David Steel, lider al
ţară, două lumi contras- asemenea categorie de pa grea a ţării semnalează, Partidului Liberal. D E C E S E
tind ireductibil — cea a ria sînt tineri ale căror însă, că această criză se Problema nu este doar
„privilegiaţilor", infimă idealuri specifice acestei adînceşte .şi că va fi de de ordin economic. Efecte i
© FAMILIA anunţă cu
numericeşte, şi cea a „de vîrste au fost brutal spul durată. In prezent, există le calităţii scăzute a vieţii * aci în că ciur ere încetarea
favorizaţilor", a mulţimi berate de realităţile dure circa 3,3 milioane de şo sînt la fel de dureroase. clin viaţă a scumpului
lor sărace, pentru care ale unei societăţi care nu-i meri, dintre care aproape Este vorba de oameni lor tată, socru
preot
hrana sau locuinţa zilei de primeşte şi în care ei nu jumătate nu au de lucru care trăiesc la periferia li j VIN ZĂRI MORARIU GIIFORGHE.
mîine constituie. adesea. se pot integra. de peste un an. Cel mai nei vieţi sociale sănătoase înmormîntarea va avea
crunt loviţi sînt tinerii. A- sau chiar sub acest nivel, a ® VIN o cus.t (grădină). Si- loc azi, 7 aprilie 1987, ora
Polarizarea America proximativ un tînăr din în Anglia sînt aproximativ 9 meria, victoriei, 12, telefon ir», cimitirul din str.
cinci este şomer, ceea ce 94 000 de familii fără lo > G0209. (17:!!)7) Dacilor din Hunedoara.
La patru ani de ia a.şa-nu- co „milioane de muncitori, înseamnă de două ori mai cuinţă. Această statistică * @ VÎND Dacia I :!00. Deva, (17101)
a telefon 2i:iSG, după ora 17.
mita r e d r e s a r e după clasificaţi anterior în rîn- mult dceît pe timpul pă nu oferă, un tablou com < (I7:l!is).
CU
adîncă
durere,
©
recesiunea economică, pă duri-le păturilor mijlocii rinţilor lor. Peste şase plet, deoarece nu include j ® VINO nada 1 :;oo, neri- Llisahou, Olivia fiică şi soţia
Oli
tura americanilor de con prestează în prezent milioane de bărbaţi, fe persoanele singure, în vâr , ■ tlicată. Hunedoara, strada l*ă- viu fiu, nora Elisabeta şi gi
diţie mijlocie se subţiază munci necalificate şi prost mei şi copii, trăiesc din sta de pînă la 60 de ani, , ringului, nr. 1, telefon 128S7. nerele» Virgil, nepoţii Călin şi
iar discrepanţa dintre fa plătite sau nu au de lucru fondurile de asistenţă. nici familiile fără ' copii, J (17:l:!8) Adrian anunţă încetarea din
\.iaţă a dragului lor soţ, tată
miliile cele mai bogate şi Decalajul dintre cei a- pe care guvernul le con , & Vl.ND apartament patru şi bunic
restul societăţii se adîn- deloc" — se arată intr-un vuţi şi cei săraci se adîn sideră . ca ncavînd priori 1 camere, confort sporit, garaj. FOI*A AVRAM,
Deva,
strada
.
în vîrstă de 75 ani.
ceşte tot mai mult. Aceas raport al Sindicatului mun ceşte, O cifră care spune tate. Mizeria din nord a , 23111, orele 1G—18. Carpaţi, telefon Corpul neînsufleţit se află
tă tendinţă, care reflectă citorilor din industrie mult: 93 la sută din bogă provocat inevitabil un a- | (17291) depus în strada Vulcan, 2G.
reducerea nivelului de (I.U.D.). ţia ţării este concentrată numit grad de resentiment înmormîntarea va avea Ioc
trai în numeroase familii, In acelaşi timp, prăpas în mîinile a 50 la sută din şi indignare. („Newsweek" Î -0 VÎND Fiat 830 cu piese miercuri, 8 aprilie, ora 11, la
din
cimitirul
Emitiescu,
strada
50G8G,
se accelerează pe măsură tia dintre veniturile impo populaţie. Şi această situa- — S.U.A.). de schimb. Telefon (17112) Deva. (15885)
50G90.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneo, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucio Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tir cob. I 4lllf;r ' I
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza. nr. 35. Telefoane) 11275, 12157, “11585. Telexf 72208. TIPARUBl Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275.