Page 25 - Drumul_socialismului_1987_04

PROLETARI DTN TOATE TARILE. UNIŢI-VA CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA

Fiecare oră, fiecare clipă bună de lucru -

folosite deplin la însămînţări!

în sfîrşit, se parc că primăvara intră totuşi în MECANIZATORII —
drepturi. Vremea s-a încăl zit, cerul s-a mai deschis, ÎN PRIMA LINIE
ba chiar şi soarele şi-a arătat, e drept, cu destulă A BĂTĂLIEI DE PE
zgîrcenie, faţa. Zilele tre cute au fost chiar fru­ OGOARE
moase, ceea ce a per mis reluarea în ritm alert
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. şi de înaltă calitate a lu crărilor din campania agri­ Şi la C.A.P. SIntandrei
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N colă de primăvară. Cum s-a muncit în acest timp este prezentă graba pentru
seminţelor
aşezarea
sub
în Consiliul unic agroindustrial Simeria ? Prezenţi
cît
într-un
timp
în c î t e v a unităţi agri cole din zonă, am consem­ brazdă scurt şi într-un pat
mai
nat o seamă de fapte de muncă.
germinativ de cea mai bu­
Anul XXXIX, nr. 9 141 MIERCURI, 8 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani nă calitate. în acest scop
DA, NE GRĂBIM ! conducerea cooperativei s-a
C.U.A.S.G. preocupat de organizarea
Mecanizatorii Titus Şer- S I M E R I A ireproşabilă a activităţii.
Sub preşedinţia tovarăşului ban, Francisc Acs şi Toa- Luni, inginera Angelica
der Romulus — cum ne-a
Codreanu, şefa fermei ve­
spus Florica Sicoe, şefa getale, a plecat dis-de-di-
fermei vegetale a C.A.P. terminat, inginerul şef al mineaţă în cîmp, împreu­
NICOLAE C1AUŞESCU Rapoltu Mare — au mun­ unităţii a dat semnalul de nă cu mecanizatorul re­
începere.
duminică
seara
pînă
cit
însămînţarea
lîrziu la pregătirea tere­ îoan Bălosu a apăsat pe partizat la furajere, Aurel
culturilor
nului destinat culturii de acceleraţie şi agregatul a Costina. Tot atunci a ple­
cartofi — în suprafaţă de început să înainteze încet cat la tarlaua „Drumul O-
Consfătuirea de lucru 60 ha. Luni dimineaţa la în tarlaua întinsă, cu te­ răştiei" şi Mihai Popescu,
foarte
ren
pregătit,
bine
„Sedi" — cum îi zice tar­
şef
coopera­
inginerul
în urma ei rămîneau bi-
al
venit
lalei
—
;
şef
Tărăpoancă, a inginerul Cornel loane înalte ş drepte, par­ tivei, acolo unde mecani­
Ioan
Pavel
Boca,
că trase cu sfoara.
zatorii
împreună
cu
unităţii,
al
pe probleme economice Ioan Bălosu, ccl ce lucrea­ da, vremea este foarte îna­ Cutinici şi Rovin Vultura-
— Nc grăbim, sigur că
pregăteau
şi
ru
erbicidau
ză pe o maşină de plantat
cartofi de mare capacitate. intată, zicea ing. Cornel terenul ce urma să se se­
această
Ajunşi aici au făcut o ul­ Tărăpoancă. Cu o viteză mene cu sfeclă de zahăr.
de la C.C. al P.C.R. timă verificare a maşinii. mare, aşa că în cîteva zile Interlocutorul ne spune că,
maşină realizăm
treaba
terminat
au
Cînd
Gheorghe
Vin-
duminică,
au sosit la faţa locului şi
ta cartofii. Acest lucru nu
cartofii de sămînţă, iar bune de lucru, putem plan­ tilă, Ioan Fazeka.ş, Pavel
Cutinici, Ioan Setări, Ioan
Sub preşedinţia tovară­ sectoarele, problemele pri­ nării tehnico-materiale, cooperatorii Gheorghc Mo­ înseamnă că neglijăm ca­ Boca şi alţi mecanizatori
şului Nicolae Ceauşescu, vind bunul mers al între­ centralele şi întreprinderi­ rar, Iosif Jurj, Petru Trif, litatea. Dimpotrivă. Am au muncit pînă la căderea
secretar general al Parti­ gii activităţi economice, le din sectoarele econo­ Nicolae Jurcă, Cohuţ Dan- reglat maşina în aşa fel întunericului, aslgurînd
dului Comunist Român, consfătuirea a prilejuit o mice analizate dispun de ciu şi Dumitru Suciu, co­ îneît să realizăm densita­ front de lucru pentru In-
preşedintele Republicii analiză aprofundată, exi­ toate condiţiile pentru în­ ordonaţi de brigadiera Ma- tea prevăzută la hectar. sămînţarea borceagului şi
Socialiste România, în zi­ gentă a modului în care deplinirea planului pe lu­ ria Alba, au încărcat bun­ La capete, cum vedeţi, sfeclei, ca şi pentru cul­
lele de 6 şi 7 aprilie, la s-a acţionat pentru îndepli­ na aprilie şi pe trimes­ cărul maşinii. între cei rămîn cartofi neacoperiţi. tivarea cartofilor.
C.C. al P.C.R. au avut loc nirea planului în prima trul al doilea, vorbitorii au de mai sus se numără şi Vom introduce în lucru o
succesiv —• pe domenii de parte a acestui an, a mă­ relevat acţiunile ce se în­ Ionel Danciu, care, în ciu­ rariţă şi am organizat o TRAIAN BONDOR,
activitate şi în plen — surilor ce se impun a fi treprind pentru realizarea da celor 72 de ani lucrea­ echipă de cooperatori care Foto NICOLAE GHEORGHIU
consfătuiri de lucru cu luate în vederea realiză­ integrală, la toţi indica­ ză cu multă hărnicie. Cînd să-i acopere manual, dacă
consiliile de coordonare rii în cele mai bune con­ torii, a prevederilor sta­ operaţia de încărcare s-a este cazul. (Continuare în pag. a 2-a)
din ramurile construcţiilor diţii a prevederilor pe lu­ bilite pentru această pe­
de maşini, metalurgiei, na aprilie şi pe cel de-al rioadă.
chimiei, petrochimiei şi doilea trimestru. în cadrul dezbaterilor a
industriei uşoare, minelor, In spiritul indicaţiilor fost reliefat rolul deosebit
petrolului şi geologiei, e- şi orientărilor formulate de important al centrale­
nergiei electrice şi termice, de tovarăşul Nicolae lor industriale în ansam­
precum şi cu Biroul Exe­ Ceauşescu, cei care au luat blul activităţii productive,
cutiv al Consiliului Naţio­ cuvîntul — membri ai răspunderea nemijlocită ce
nal al Agriculturii, Indus­ conducerilor ministerelor Ie revine atît pe linia uti­
triei Alimentare, Silvicul­ respective, ale unor cen­ lizării cu maximă efi­
turii şi Gospodăririi Ape­ trale industriale, institute cienţă a capacităţilor de
lor şi Consiliul de condu­ de cercetări — au pre­ producţie, a materiilor pri­
cere al Ministerului In­ zentat rezultatele obţinute me şi materialelor, a rea­
dustrializării Lemnului şi în primul trimestru în rea­ lizării investiţiilor, cît şi
Materialelor de Construcţii. lizarea indicatorilor de plan pe cea a îndeplinirii sar­
Au luat parte membri ai — îndeosebi a producţiei cinilor la producţia fizi­ mm
birourilor executive ale fizice, a exportului şi a că, la export, a tuturor ....
consiliilor do coordonare, ai investiţiilor —, au anali­ indicatorilor de plan, a-
birourilor executive ale zat, critic şi autocritic, firmîndu-se ca factori de
ministerelor, directorii ge­ cauzele care au făcut ca bază în procesul aplicării
nerali şi comerciali ai cen­ aceste rezultate să nu se noului mecanism economi-
tralelor industriale, cadre ridice la nivelul preve­ co-financiar, a principiilor
de conducere din mari u- derilor şi au înfăţişat prin­ autoconducerii şi autoges- I,a C.A.P. Rapoltu Maro, graba la plantatul cartofilor se îmbină cu grijii deosebită
nităţi productive, institu­ cipalele măsuri tehnico-or- tiunii. pentru calitate.
te de cercetare şi întreprin­ ganizatorice care să asigure Au fost analizate, de a-
deri de comerţ exterior din eliminarea lipsurilor mani­ semenea, măsurile luate
domeniile respective. festate, recuperarea Intr-un pentru desfăşurarea în
înscriindu-se în practica timp cît mai scurt a res­ cele mai bune condiţii a
curentă a secretarului ge­ tanţelor. campaniei agricole de
neral al partidului de a se Apreciind, că atît din primăvară. S-a arătat că,
întîlni şi a dezbate cu oa­ punctul de vedere al capa­ printr-o bună organizare
menii muncii, cu cadrele cităţilor de producţie, cît
de răspundere din toate * • şi clin cel al aprovizio- {Continuare în pag. a 4-a)
fire teoretică şi practică),
pe primele trei locuri s-au cla­
sat echipajele liceelor indus­
trial nr. 2 (locul I), pedago- g La A.E.I. Bobîlna se
gic (locul II), industrial nr. seamănă ovăz în amestec
3 (III).
• EXPOZIŢIE DE CARTE. cu trifoi. La volanul trac­
La Biblioteca orăşenească din e GOSPODĂRIE ANEXA. torului — mecanizatorul
• Brad s-a deschis expoziţia do Pe lingă restaurantul „Miori- Nicolae Bolea,
| carte cu tema „Anii Epocii ţa“ din Orăştie este amenajată
_ Nicolae Ceauşescu — ani do 0 gospodărie anexă model.
puternică dezvoltare indus- Aici există peste 100 de porci,
| trlaiă hunedoreană“. Cu acest peste 400 de Iepuri. Personalul
g prilej a fost prezentat volu- unităţii acordă toată atenţia
mul „Din gtndlrea economi- acestei adevărate ferme zoo-
I că a preşedintelui Romănici, tehnice, din carnea furnizată
9 Nicolae Ceauşescu. Dezvolta- de ea acoperlndu-so o bună
rea multilaterală a forţelor do par
I producţie — factor esenţial al lui.
9 progresului economiei romii- Oameni şi fapte de muncă pe... drumul calcarului
I noşti“.
» PLĂNUI, ANUAL A FOST
ÎNDEPLINIT. Cooperativa a-
• o LIVRATE PESTE 35 TO- grleolă do producţie din Ne aflăm în cariera de parcă mai pot fi deslu­ şeful de atelier — este a înainte şi care ne asigu­
> NE SPANAC. Lucrătorii de calcar Crăciuneşti — de­ şite mici petice de zăpa­ 12-a puşcare pe 1987, ră un flux de producţie
1 la ferma nr. 3 a A.E.S.C.H. Brăntşca şi-a realizat şi de­ numită, ca structură de
• Deva, condusă de Ing. Nistor păşit planul pe acest an la dă. Dar, în realitate, pentru derocarea calca­ corespunzător.
■ Glura Dorin, au recoltat şl reproducţia la ovine. Astfel, organizare, atelier. îm­ ele nu sînt decît pietre rului necesar. Executăm, Intrarea în cel de-al
1 livrat mal mult de 35 tone faţă de 5G0 miei cît prevedea preună cu ing. Mircea de calcar, albe ca neaua. lunar, circa 4—5 puşcări.
• spanac din cele 40 tone pla- planul, au fost obţinuţi 578, Bordean, şeful acestui a- doilea trimestru al aces­
ulficate pe acest an. Se es- preconlzîndu-sc să se ajungă Unele dispar instantaneu — Cam cîte tone de tui an trebuie să fie con­
' timenză ca prevederile planu- la peste 590. Acest succes se telier, avem în faţă pa­ chiar în acest moment, calcar au fost derocate siderată destul de promi­
• Iul să fie substanţial depăşite. datorează, în principal, aten­ norama unui spaţiu fră- cînd în treapta a IlI-a acum V
ţiei şi grijii cu caro se ocupă mîntat, aproape selenar, de extracţie a calcarului ţătoare. Am consemnat
^ • „SANITARII PRICEPUŢI“. de hrănirea şi îngrijirea ovi­ — După planul de fo­ faptul că, după unele
• Şapte echipaje din liceele nelor ciobanii conduşi de Sil­ din care se asigură o ma­ oamenii execută o puşca- rare a găurilor şi canti­ greutăţi întîmpinate în
| industriale nr. 1, 2, 3, 4, 5, via Precup. re parte a calcarului ne­ re formidabilă. „Norii de tatea de exploziv folosită
■ „Decebal“ şl pedagogic Deva cesar celor două combi­ ianuarie, pe luna februa­
‘ s-au Intîlnit, tuni, fn etapa vată", care persistă mul­ scontăm pe o cantitate de rie colectivul carierei a
• municipală a concursului „Sa­ nate siderurgice hunedo- tă vreme după aceea, ne circa 40 000 tone de cal­
uiuirii
■ nitarii pricepuţi“. După o rene. Deşi vremea s-a oferă posibilitatea unui car, smulsă rfiuntelui. A-
1 întrecero strînsă (elevii nu be încălzit binişor, pe faţa dialog. MARIN NEGOIŢÂ
• dovedit o foarte bună pregă- ascunsă a dealurilor albe, ceasta se adaugă altor
l — Aceasta — nc spune cantităţi existente de mai (Continuare in pag. a 3-a)