Page 26 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 26
DRUMUL SOCIALISMUL
-ifc I
Calitatea producţiei - în strinsă legătură cu calitatea în orientarea şcolară şi profesională
să se ţină seama de posibilităţile
muncii fiecărui membru al organizaţiei de bază
şi aptitudinile elevilor 20.00 Tclejurr
* Zilei
Nu a trecut prea multă cent sporit pe creşterea aceste preocupări, b'roul fuptcle
al» ţării
vreme de la desfăşurarea răspunderii comuniştilor, a organizaţiei de bază con In şcoala hunedoreană Hunedoara, nr. 2 şi 3 De •tat către profiluri neindus- 20,24 '■»iţa c.
adunării generale de dare tuturor lucrătorilor pentru sideră necesară sporirea se finalizează activitatea va şi altele, unde sute de trialc, unde sînt locuri 20,3«'Purtld,
de seamă şi alegeri a or ridicarea nivelului calita eficienţei învăţământului de orientare şcolară şi elevi, însoţiţi do părinţii puţine şi, deci, o concu binte a
* Versu
ganizaţiei de bază-uzinare, tiv al muncii politico-or- politico-ideologic, a discu profesională a elevilor din lor, au vizitat respectivele renţă mare la admitere. patrioţi
din cadrul I.P.S.R.U.M. ganizatorice de partid şi ţiilor individuale şi .pro clasele a VUI-a, prin „pre- unităţi, s-au întîlnit cu De exemplu, la profilul 20,15 Memorii
Deva. Dar, încă de pe a- productive, întărirea con pagandei vizuale la asigu înscriere", acţiune deose profesori, precum şi, cu re ehimie-biologie (liceul „De- lor Indnp
*
cum se poate spune că ho- trolului calitativ în toate rarea uţici calităţi superi bit de importantă, atît prezentanţi ai unităţilor cebal") sînt trei elevi pe permanc
tărirea adoptată a devenit fazele producţiei. Respon oare a producţiei şi a mun pentru elevi, cît şi pentru economice patronatoare. un loc, la pedagogic — tot strălucit
Ilocume.
obiectiv central de lucru sabilităţi în acest domeniu cii. Pe aceeaşi linie se ac părinţi. Iniţiată cu cinci A fost pentru cei 8 339 trei elevi pe un loc, iar 21.00 Film st
pentru întreaga organiza au atît membrii biroului, ţionează mai insistent pen ani în urmă — adevărată _ absolvenţi ai clasei a Vlil-a la sanitar (Hunedoara) mai negri“ t
ţie de bază. Efectiv se tru întărirea activităţii cu premieră' naţională — ac o adevărată revelaţie să mult de cinci pe un loc. Episodul
poate spune că hotărârea comuniştii, cu fiecare om ţiunea se înscrie pe linia cunoască direct lumea pro Au apărut şi situaţii pa 21,50 Tclejurn
adoptată de adunarea de Hotărîrea de partid al muncii, în vederea creş preocupărilor inspectoratu fesiunilor hunedorene, con radoxale: în vreme ce la SgP-«BESEECH
alegeri u declanşat forţele terii răspunderii fiecăruia lui şcolar judeţean de a diţiile de muncă şi pre- Liceul industrial nr. 1 O- ŞgAPIl
organizaţiei spre întărirea — document de în îndeplinirea sarcinilor acorda absolvenţilor posi răştie, la profilul mecani
căutărilor, pentru îndepli lucru pentru de plan, a tuturor îndato bilitatea de a-şi alege unul că sînt aproape doi candi
BUCUHE.ŞT
nirea sarcinilor de plan. toţi comuniştii ririlor ce le revin în mun din profilurile existente în Concluzii daţi pe un loc, la liceul dioprogramu!
Una dintre prevederile că şi viaţa socială. cele 28 de licee şi 28 de „Aurel Vlaicu" din ace 0,13 Sfatul im
hotărîrii se referă la îm Una dintre problemele şcoli generale cu treapta în acţiunea eaşi localitate, tot la pro La ordinea
bunătăţirea calităţii pro de mare însemnătate, în- I de liceu, în conformita de preînscriere filul mecanică au rămas gricultură; 7,
duselor. „De fapt, este u- cît şi fiecare comunist în tr-o strinsă interdependen te cu aptitudinile, nivelul ncocupatc 46 de locuri. Ni nai; 7,30 AzL
8.00 Revista
nul din obiectivele noas parte, la locul său de mun ţă cu cea a creşterii cali de pregătire şi aspiraţiile se pare interesant să re Curierul mei
tre de cea mai mare im că, insistîndu-se asupra a- tăţii produselor, este pre acestora. , gătire pe care liceele le marcăm faptul că un nu Buletin de şt;
pundem as
portanţă — sublinia Nico- sigurării unei documenta gătirea si perfecţionarea într-o primă etapă, e- oferă, posibilităţile de in măr mare de elevi a optat 10.00 Buletin
lae Iştoc, secretarul orga ţii tehnice corespunzătoa profesională a tuturor lu levii şi părinţii nu fost in tegrare la terminarea stu pentru profilul finanţe-con- 10.25 Solişti
nizaţiei de bază. Sîntern re, implicării cu mai mare crătorilor. Atenţia deose formaţi asupra necesaru diilor. Dialogul direct din tabilitatc, la LiCcul econo folclorice de
Public;
10.15
un colectiv tînăr, pe dru răspundere a şefilor de bită care i se acordă este lui de forţă de muncă tre reprezentanţii liceelor, mic Petroşani, profil pen Buletin deişt
mul maturizării, al creş formaţii, maiştrilor, ca pe deplin justificată, în- pentru economia judeţului ai unităţilor economice şi tru care în noul an şcolar tera si spir
terii competenţei profesio drelor tehnice şi specialiş trucît în secţie îşi desfă în cincinalul 1986—1990, absolvenţi şi părinţii a- nu sînt locuri. La acelaşi 11.25 Solişti
nale. Tocmai de aici por tilor în rezolvarea proble şoară activitatea un im structura şi profilurile e- eestora a condus la. cris liceu, la profilul alimenta uşoară; 12,Oi
ştiri; 12,05 Ar
nesc toate demersurile or melor calităţii. Se poate portant număr de tineri, xistente în reţeaua învăţă- talizarea opţiunilor viitoa ţie publică sînt aproape le; 12,35 nra
ganizaţiei de partid cu vorbi chiar de pe acum de iar calitatea muncii lor mîntului liceal, precum şi re. irei candidaţi pe un loc. mă, Româniţi
privire la creşterea conti o îmbunătăţire a munci', este însăşi calitatea pro asupra meseriilor priorita O primă concluzie des O concurenţă mare se a- de versuri; 1
moara
folclo;
nuă a calităţii produselor argumente fiind rezultate duselor. Tocmai de aceea, re din ramurile cu ponde prinsă din ampla acţiune nunţă la profilul electro De la 1 Ia 3;
noastre. Putem afirma că, le bune dobîndile de co peste cîteva zile aici se re deosebită în judeţ: mi de preînscriere este aceea tehnică de la Liceul in premieră rad
fără a pierde timp, încă muniştii Dorin Gavrilă, vor deschide noi cursuri neritul, siderurgia, energe că marea majoritate a ele dustrial nr. 2 Deva, unde Opereta „Arii
de '''orin Co.
din primele zile după adu Ştefan Pctcr, Dumitru Ca de ridicare a calificării şi tica, construcţiile. în ulti vilor a optat în concor sînt trei candidaţi pe un ţi' 15,10
nare s-a pornit la materia zan, Alexandru Bulz, Cor policalificare în meseriile mele zile ale lunii martie, danţă cu structura econo loc, în vreme ce la profi vis de eti
lizarea prevederilor vizînd nel Gîrjob, Mihai Popa. de lăcătuşi, sudori, strun toate liceele şi şcolile cu mică a judeţului, avînd în lul mecanică, din acelaşi folclor; 10,00
Public
10.15
Calitatea muncii pe tonte Avîndu-se în vedere spe gari şi electricieni. treapta I au primit fişele vedere posibilitatea înca liceu, există locuri neocu Cintece pairi
planurile. Ceea ce s-a do cificul activităţii colectivu Adevărul este că în or de preînscriere, au pre drării în producţie, în ac pate. Recomandăm părin voluţionarc ;
vedit valoros în activita lui, organizaţia de bază ganizaţia de bază-uzinare zentat absolvenţilor şi pă tivitatea social-utilă. Deci ţilor, cît şi elevilor în ment folclor!
ştir
tea comuniştilor s-a păs şi'-a stabilit măsuri con a I.P.S.R.U.M. Deva, ma rinţilor acestora meseriile elevii au optat pentru li scrişi la aceste licee, să-şi Ictin de ecoi
ordonate
trat, alte forme le-am îm crete pentru îmbunătăţi terializarea propriei hotă pentru care se pot pregăti ceele industriale şi agro reconsidere opţiunea pen Muzică popu
bunătăţit. Problema care rea calităţii produselor la râri înseamnă o asiduă şi elevii, cabinetele şi labo industriale, spre profilurile tru a nu suferi eşecuri la Sinteze poli;
ce; 18,00 Or
ne frămîntă însă acum maşinile unelte. în acest complexă activitate de fie ratoarele unităţii, atelie minier, metalurgic, de con concursul de admitere. Buletin de ş
sens, a fost făcută o re Inspectoratul şcolar ju ta internaţio
este de a găsi cele mai c- partizare judicioasă, pe care zi. Iar creşterea ca rele pentru practica pro strucţii, materiale de con 19.00 Buletin
ficienţe căi pentru perfec lităţii producţiei este strict ductivă, precum şi posibi strucţii, energetic şi altele. deţean, conducerile şcoli Mal. Sub st
schimburi, a întregului dependentă de calitatea lor şi profesorii diriginţi dului — spre
ţionarea stilului de mun personal tehnic existent în lităţile de integrare după Am constatat- însă şi o- pe frontul r
că, în conformitate cu ce secţie, urmărindu-se per muncii organizaţiei de ba terminarea studiilor. Ac rientări greşite în sensul vor continua acţiunile de tru înflorim
a
fiecărui
orientare şcolară şi profe
ză,
comunist,
un
destul
număr
că
de
rinţele concrete, specifice manent pe întregul flux lucru ce nu trebuie uitat ţiuni deosebite s-au org,a* mare de elevi, ncţinîhd sională pentru elevii cla 20.00 Hadioji
Agricultura
unităţii". tehnologic înlăturarea ori nici o clipă. nizat la liceele industriale seama de posibilităţi, de selor a VTII-a. sugestia dv.
Noul birou al organiza cărei abateri de la norme Petroşani,’ nr. 1 Deva, „A- nivelul lor de pregătire, Prof. LIVIU POPESCU, într-o oră/. :
poetic; ’’</
ţiei de bază pune un ac le de calitate. Paralel cu VALENTIN NEAGU vram Ianeu" Brad, nr. 1 de aptitudini, s-au îndrep- inspector şcolar 23.15 Noclur
23,55—21,00
ştiri.
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ C'filE!
DEVA: «
(Patria) ;
(A* II
Fiecare oră, fiecare clipă bună de lucru - folosite deplin la însămînţări! Ini jsonner
.rea
A);
15); Rond de
căra); vis
(Urmare din pag, 1) pă bună de lucru, s-a — Ce-aţi semănat pînă (Arta) ; I
muncit în ferestrele din acum ? — 1-aim întrebat pe Luptătorul i
— Azi începem însămîn- tre ploi, pe bucăţi de tar Florian Grecu, inginerul ring); No 1
ţarea sfeclei de zahăr — lale. şef al cooperativei. listă (Unire;
lcti şi o şt
-
a subliniat inginerul şef — Dacă vremea ne per — Nimic, că nu avem Noiembrie)
al cooperativei. Au fost mite, in maximum două teren pregătit. Trebuie să-
(Cultural);
întreprinse toate măsurile zile terminăm semănarea — Veţi semăna azi ? trusul (Luc
pentru desfăşurarea ire acestei culturi. Ne stră — Azi nu. Mîine. NEA: Aven
proşabilă a acestor lucrări. duim să asigurăm aceleaşi Interlocutorul a încercat rlo (Mineru
Maşinile sînt bine reglate, viteze înalte şi la însămîn- să argumenteze, gesticu- A treia Iov
(Miii
motan
sămînţa este asigurată în ţarea celorlalte culturi fu lînd larg cu braţele, că nu NINOASA:
întregime. rajere, fiind hotărîţi ca în are suficiente tractoare, că toresc); UR
acest an să acoperim în nu poate planta cartofi pînă ce nu poa
CONTRASTE întregime necesarul de nu nu termină cu aratul. în ral (Role*.
Alek îşi c
treţuri al unităţii. (Steaua roj
Bună organizare a mun apropiere însă, chiar peste
Si
cii, preocupare pentru a La C.A.P. Bobîlna se drum, era o tarla uscată, BARZA: (Mine
corii
realiza lucrări de cea mai lucra luni la arături în- destinată tot culturii de TIE: Rev(
bună calitate am găsit şi tr-un teren în care s-au cartofi. De ce nu s-a dis (Patria); Li
căra)
;
la A.E.I. Bobîlna. Cornel administrat îngrăşăminte cuit şi n-au fost puşi tu Confruntare G
Pădurean lucra la pregă naturale — şi la discuit, berculii sub brazdă acolo ? sa de culţi
tirea terenului, iar Victor în apropierea satului Foit. întrebarea a rămas fără Misterul st
(Dacia);
B
Bolea aşeza sub brazdă să Era aşteptat să mai vină răspuns. în orice caz, la soană foari
mînţa de ovăz şi trifoi. un tractor, dar acesta în- C.A.P. Bobîlna s-a pier CALAN: t
Victor Filimon, şeful fer tîrzia, nu se ştia de ce. dut timp preţios ! şi viteaz«
mei vegetale, ne spunea Petru Evi, şeful secţiei de (Casa do
TIMP BUN DE LUCRU,
MERI A: îr
că, în ciuda capriciilor a- mecanizare din Bobîlna, se DUS PE APA SIMBETEI La C.A.P. Sîutaiulrel, cooperatorii sortează ultimele cantităţi de cartofi de să- (Mureşul);
cestei primăveri, s-a cău uita mereu în zare, după nimfă. talent (Lur
tat să se folosească fieca care se întreba: La marginea unei tarla LARI: Ca ;
(Minerul).
re oră şi chiar fiecare cli — Ce-o fi cu el ? le a C-A.P. Simeria i-am
găsit pe Laurenţiu Golcer maşina în lucru însă, s-a — cum se zice — pe apa
şi Petru Matcevici, pre stricat pompa la tractor. sîtnbclci... V R E S
şedintele şi, respectiv, in După ce s-a înlocuit pom ic
pa, s-a defectat distribui
ginerul şef ai cooperativei, Am consemnat aspectele Pentru a;
foarte necăjiţi. De ce ? torul. Aşa că acum este culese din C.U.A.S.C. Si i'i pred o mii
ora 14 şl n-am plantat meria aşa cum le-am găsit
— O să spună conduce încă nici un tubercul. cu cer va
vor cădea
rea S.M.A. Simeria eă iar — Unde este tractorul ? la faţa locului. Trebuie să ■t'*r de avei
lucru
subliniem
un
foarte
arunc necazurile cu care — La secţia de mecani important în condiţiile a- Sufla mode
vestic. Ten
ne confruntăm în spinarea zare, răspunde Nicolae ceslei primăveri mult în- nime vo
ei — ne-a spus Petru Ma Leonida, directorul S.M.A. tîrziale: se impune să se între plus
iar cele n
tcevici. N-o fac cu rea in Simeria. E.reparat, trebuie ia toate măsurile pentru a 14 şi 19 gr;
tenţie, ci fiindcă asta este să apară. asigura campaniei agricole ridicate pî
do.
de primăvară o organizare
realitatea. Timpul trece şi tracto şi o desfăşurare ireproşa La rnunt
— Care, tovarăşe ingi rul nu apare. Se duce du bile, folosindu-se din plin fi frumoas
viabil. Voi
ner ? pă el preşedintele coope fiecare clipă bună de lu Izolate d(
— Azi am fi putut plan rativei, apoi directorul cru, în condiţiile atinge ninsoare,
fia moderî
ta cartofi, încă de pe la S.M.A. Mull-aşteptalul a- rii unui ritm deosebit de licări de (
orele 10, că avem pregă gregat se iveşte pe la 14,30 ridicat de lucru, concomi din nord-'
oală. (Met<
I.a ferma nr. 0 din Si merla a A.E.S.C.H. Sînlandrel se plantează în cîmp varza tită o mare suprafaţă de şi intră în brazdă. Alt tent cu asigurarea unor viciu Ludo
timpurie.
teren. Cînd am introdus timp, foarte preţios, dus înalte cote de calitate.