Page 31 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 31
AULU! NR. 9 142 © JO!, 9 APRILIE 1987 Pag. ü
al_ {îaríidnltii, tovarăşul Nicolae Ceaiişescti 62P'
Televiziune
8 asigurării ritmice» Integrale»
20.00 Telejurnal
de îâ mini la coeserie >!< Zilei Muncii —
faptele de muncă ale
ţării
20,20 Viaţa economică
20,30 Columnele Indepen
denţei (color).
se pun la Uzina de pre canică Baia Mare. Ori ţiile de cărbune de la Transportul * Emisiune — con
ală parare de anumite Uricani. cum, din trimestrul al minele Uricani, Valea de curs dedicată aniver
la
Brazi, Cîrnpu lui Neag.
IlI-lea a.c., uzina va in
sorti
sării a 110 ani dc Ia
Lipsesc
mente de oţol-beton, con tra în funcţiune şi va în iarna următoare nu cucerirea Indepen
tractate cu C.S. Hunedoa degreva capacitatea pre- vor mai fi probleme în pe calea ferată denţei de stat a
can, Paroseni activitatea de preparare României. Participă
, în condiţii- ra, şi cîteva filtre presă paraţiei Lupeni, puţind re p r e zen t a t i v e 1 o j u -
iniclc două de la întreprinderea me să preia integral produc a cărbunelui. VASILE DRÂGAN: Mai chilibru în structură — deţclor Braşov, C011-
: ritmic sar- întîi aş vrea să spun că, „roşii"-.,verzi". stanţa, Harghita .şi
ineori, pentru Preparare, valorificare din multitudinea de sar IOSIF TOMUŞ: Ne- Vil cea.
i prepar; iţii le cini în domeniul activi- asigurarea necesarului de 21,50 Telejurnal.
Petri Ia, pri •tăţii de transport po care vagoane în perioada de 22.00 închiderea progra
cantităţi cii? NICOL/VB VALCEA : datorat erorilor aparate asupra calităţii V Pentru le are Regionala C.F. Ti iarnă ne-a determinat să mului.
de la m inele Pe linia preparării şi va lor de determinare rapi că pe măsură ce este mai mişoara, în prlm-plan si depozităm însemnate can
Mija. Ne pro lorificării cărbunelui pen dă a conţinutului de ce mare cenuşa în cocs — tuăm ajungerea cărbune tităţi de cărbune în
¡tăruitor sti tru siderurgie, lucrătorii nuşa şi atunci am oprit si asta provine de ia căr lui din Valea Jiului spre curtea minei, deşi depo
liccle de re din uzinele noastre şi-au garnitura pînă la deter bunele pentru cocs — beneficiarii din ţară şi a zitele noastre sînt dimen
n masa ni i- concentrat atenţia in mod minările de laborator. creşte consumul do cocs produselor siderurgice din sionate ia peste 1 (100 to
ne de cărbune.
xpodiem ope- deosebit spre îmbunătă IMOLA MORTONOSY: pe tona dc fontă realiza judeţul Hunedoara la cei RED. : Sc pare că da
le
care
aşteaptă.
Sigur,
bucukkşti
o.oo
bunele spre ţirea tehnologiilor de lu în general, aparatele sînt tă. Dacă umiditatea este mai sînt greutăţi şi ne rea în folosinţă a statici dioprogramul i: dimineţii Ra-
*
cru, pe de o parte, şi u- bune, eroarea fiind foar mare, avem probleme la ajunsuri .şi în munca de cale ferată Bărbăteni Buletin de ştiri ; 0,30 Ea
comprimarea
la
tasare,
agricul
zilei
HE 11.IKK : niformizarca cit mai ma te mică — plus sau mi şarjelor şi nu putem a- noastră, însă purtăm răs ar determina îmbunătă ordinea 7,00 în Radiojurnal;
nus două puncte —, dar
tură;
¡ste că la ni- re a cărbunelui spălat pe aceasta creşte cînd sc sigura densitatea cerută. punderea pentru fiecare ţirea asigurării vagoane 7,30 Azi, în ţară; 8,00 Re
vista presei ; 8,10 Curie
lilor actuale, de altă parte! aceasta, de- schimbă cărbunele pen Furnaliştii nu ne accep şi no străduim să le re lor. Care sînt perspecti rul melodiilor ; 9,00 Bu
tru care au fost reglate. tă decît cocs în confor zolvăm. Au existat pe vele acestui obiectiv ? letin de ştiri ; 9,03 Răs
ANDREI PETRESC: în mitate cu prevederile le rioade, într-adevăr, cînd VASILE DRAC AN : pundem ascultătorilor ;
JGESTII ideea mai bunei valori gale stabilite. • Primind n-am putut asigura pre Din cîtc cunoaştem, lu 10,35 Cîntece pioniereşti;
10.05 Succes cutezători!;
ficări a resurselor pro cărbunele cu o cenuşă paratorilor numărul ne crările sînt întîrziate. în 10,15 Publicitate; 11,00
speefarea cu stricteţe a tehnolo.qiiior prii şi a reducerii im mai mare sau mai mică, cesar de vagoane şi în orice caz, în semestrul al Buletin de ştiri ; 11,05
9 Mai
i portului, noi folosim în sin tem nevoiţi să schim structura solicitată. Sînt II-lca a.c., staţia Bărbă Reportaj 1987. Monumentele
1877—1987.
eşterea gradului de recuperare a şarjele de cocsificare tot băm des reţetele de pro însă destule situaţii cînd teni va fi predată bene independenţei şi suvera
economice
unităţi
unele
ducere a cocsului şi nu-i
nităţii noastre naţionale;
i pentru cocs din masa minieră pe mai mult cărbune din uşor. Nu se poate spăla din judeţ nu descarcă în ficiarului, ea va fi do 12.05 Ştiinţa secolului XX;
tată cu o linie de cură
Valea Jiului. Or, în a-
ihriolc e ale uzinelor de preparare; ceste condiţii, dacă nu cărbunele selectiv ? timp optim vagoanele,, ţare şi reparare a vagoa 12.10 Din comoara folclo
rului ; 13,00 De Ia 1 la
pre-
aferialtzarea operativă a studiilor şi este de calitate, de cali ELENA ZAPOIÎOJAN : iar altele, nu inclusiv încarcă nelor şi va permite efec 3 * Radiojurnal; 15,00 A-
paraţiile,
le
vanprcmicră radio-tv. ;
>r din domeniul preparării cărbu- tatea care a fost stabili Instalaţiile preparaţiilor operativ. tuarea unor operaţii de 15.10 Odă limbii romane:
tă şi aprobată, trebuie să noastre sînt foarte selec manevră a acestora, de- 10.00 Radiojurnal; 10,15
folosim, în compensare, tive. în procurarea lor VICTOR ILOIU: Une grevînd staţia Iscroni. în Audienţa radio; 17,03 Ra-
zvoliarea capacităţilor de depozitu- mai mult cărbune din im am ţinut cont tocmai de ori vagoanele se descar acest fel vom putea asi diogazeta economică; 17,35
Te apăr şi te ciut, patria
unelui, atît la unităţile miniere cît şi port. Iată de ce rugămin puterea de selectivitate că, însă nu ni se redau gura mai repede şi mai mea. Program muzical ;
Orele
18.00
20,00
serii;
¿preparare ; tea noastră este de a po care o au. Şi în con imediat spre a le repune multe vagoane beneficia Radiojurnal; 20;30 Circula
din
tinuare cercetările şi stu
isrativitate în încărcarea—descărca- primi ritmic şi de cali diile noastre sînt îndrep cît mai repede în circu rilor noştri principal Valea ţia rutieră bucurcşteană ;
pre
Jiului,
în
laţie, în funcţie de sar
Valea
din
cărbune
tate
La sugestia dv. ;
21.00
¡nelor, în redarea acestora trans- Jiului. tate spre creşterea gra cinile unităţilor econo paratorilor de cărbune. 22.00 O zi într-o oră;
îroviar ; NICOLAE VALCEA: dului de recuperare şi mice. Aproape 40 la sută Poate .şi la nivelul mine * Radiojurnal; 23,00 Mo
gentarea punerii în funcţiune a Sta- în cc priveşte cantitatea îmbunătăţire a selectivi din vagoanele pe caro le lor şi preparaţiilor se vor ment poetic ; 23,10 Noc
turnă muzicală; 23,55 —
Bărbăteni şi a instalaţiilor aferente. de cărbune pentru cocs tăţii. punem la dispoziţia be mări capacităţile de de 24.00 Buletin de ştiri.
noi nu numai că ani li VICIIENTE ŞERBAN : neficiarilor intră în lo pozitare a cărbunelui.
caţii.
vrat-o la nivelul sarcini Nu poate fi spălat sepa GHEORGIIE DAVIDES-
sigur, în afara preluării lor, dar am dat şi peste rat cărbunele livrat de NICOLAE VALCEA: CU: în atenţia conduce
IARELOR integrale a producţiei ex prevederi. către fiecare mină ? Ne deranjează mult nc- rii combinatului, a între O »MEMA
DEVA trase de minerii Văii Jiu ANDREI PETRESC: Din NICOLAE VALCEA: ritmicitatea în asigurarea prinderilor miniere şi u-
lui. Ce am întreprins şi Noi supunem preparării vagoanelor. Ni se dau zinelor de preparare sc
SÂNI ce vom întreprinde în a- acest punct de vedere cărbunele pe grupuri de multe în prima decadă a află asemenea probleme, (I’ntria); : Luptătorul verde
Gneaţă
DEVA
eu
ceste direcţii ? Pe scurt: problema este rezolvată. lunii, aproape destule în însă cărbunele extras şi sabla (Arta); nUNEDOA-
Nouă însă ne trebuie mine, cărbune care are RA ; încrederea (Monera
am crescut siguranţa în ritmic şi pe structură. caracteristici asemănă decada a TI-a şi insufi prelucrat nu trebuie să — A); Bormer fiul (Mo
exploatarea instalaţiilor toare. ciente în ultima decadă. stea în depozite, în Va dern — B); Rond de
Dacă depozităm cărbune VASILE DRAC AN: Ne lea Jiului, ci să ajungă noapte (Flacăra); Sep
şi, concomitent, am spo le mult timp, se degra ELENA ZAPOROJAN: tembrie (Castel); PETRO
rit orele de funcţionare ; Prin punerea în funcţiu facem autocritica. Aceas operativ la beneficiarii ŞANI: Luptătorul eu
si al r din ne-am străduit şi am reu dează. Apoi umiditatea ne a noilor preparaţii de ta este însă solicitarea, lui, respectiv la cocsari sabia (Farîtig); Vînâto-
trebuie redusă pentru că,
după modul de realizare
III şi j.V, cc şit să menţinem regimul şi aşa mică cum este, ne la Livezeni şi Uricani şi a planului. Fiecare acce .şi energeticieni. rul de căprioare (Uni
rea) ; Şapte băieţi şl o
■inderilor mi- reglat la maşinile do con creează probleme. prin aplicarea studiilor lerează spre sfîrşitul lu VASILE DRĂGAN: ştrengăriţi (7 Noiembrie);
.V.J. nu arc centrare; am înlocuit me şi cercetărilor pe care le nii. Solicităm însă ca fie .Şi ar mai fi o problemă: LUPENI: Toate pinz.ele
de a prelua sele dc zeţaj de la Co- VICHENTE ŞERBAN : întreprindem, noi, cerce care vagon să fie mai Asigurarea de către sus — seria I * Secre
epavei
(Cultural);
tul
integral eăr- în numele cocsarilor, tătorii şi proiectanţii de bine folosit, în toate cele C.M.V.J. a necesarului VULCAN : Salamandra
îs. Numai că roeşti cu altele cu para mulţumim combinatului, la I.C.I.T.P.M.II. Petro trei schimburi. de cărbune pentru Regio (Luceafărul); I.ONEA :
in
Ontario
n'indcri nu metri superiori şi vom întreprinderilor miniere şani, sperăm ca şi aceas nala C.F. Timişoara, folo Aventură PETRILA: A
(Minerul);
it planul şi continua această acţiune şi preparaţiilor pentru tă problemă să fie rezol ERANCISC APPEL: La sit în scopul consolidării treia lovitura pentru
ţiilc nu lc-au la Petiâla; vom mări ca sprijinul acordat. Şi este vată, să nu mai creeze rindul nostru, dorim rit şi amplificării sprijinului motan (Muncitoresc);
nu
Ceva
ane cu totul pacitatea flotaţiilor, pen binevenită o asemenea probleme deosebite coc- micitate în asigurarea ne pe care-1 dă transportul URICANI: cumpărat ce (Re
fl
poate
intru viitor tru că a crescut ponde discuţie. De ce insistăm serliior. cesarului de vagoane şi, feroviar minerilor şi pre tezat); BRAD: Alele îşi
î noi măsuri, rea cărbunelui -fin, a căr aşa cum s-a mai spus, e- paratorilor. caută un tată (Steaua
Iţile miniere, bunelui mărunt, datorită roşie); GURABARZA: Sc
cocorii-(Minerul);
întorc
Ic de propa- ezbaterile ou prile fabricării cocsului şi ridi ORAŞTIE : Luptătorii din
mecanizării oj>era ţiu n ii or D juit un interesant şi carea parametrilor calita Participanţii la masa ro- cretarului general al parti- Valea Misterioasă (Pa
de tăiere din subteran. tundă s-au angajat, în nu- dului, tavarăşul Nicolae
ultă, cloci, ca util schimb de opinii tivi ai acestuia, asigurarea mele colectivelor în care Ceauşeşcu, formulate la tria); Declaraţie de dra
GEOA-
irgcntă, pu- Toate aceste preocupări între factorii care contri transportului fluent pe ca muncesc, să acţioneze cu şedinţele -Comitetului Poli- goste (Flacăra); Confruntare
GIU-BAI :
Jcţiune a pre- sîn.t dirijate spre reduce buie la realizarea şi asi lea ferată, sporirea eficien decisivă (Cosa de- cultu
c la Uricani rea continuă a pierderi gurarea cărbunelui pentru ţei economice. hotărire şi fermitate, cu tic Executiv, la recenta ră) ; IIAŢEG ; Misterul
aur
statuii
lor dc cărbune în steril. cocs atît de necesar side M inerîî, preparatorii, coc- înaltă răspundere patrioţi- plenară a C.C. al P.C.R., BRAZI : de o persoana (Dacia);
IE DAVIDES- Probleme avem în ceea rurgiei, dezvoltării econo sairii, cercetătorii, proiec că, revoluţionată, pentru pentru a întîmpina Confe- foarte importantă; CA-
ma Uzină dc ce priveşte uniformitatea miei noastre naţionale. A tanţii şi lucrătorii din trans transpunerea neabătută în rinţa Naţională a po.rtidu- LAN ; Frumoasa Asii şi
î la Livezcni, cărbunelui. Cu toate mă fost un dialog deschis, portul feroviar ou stabilit practică a îndemnurilor, o- lui cu noi şi importante vitea7.ul Muvolran (Casa :
cultură);
dc
SIMERIA
fost termi- surile luate, au fost ca s-au exprimat puncte de căi şi modalităţi de acţiu rientărilor şi indicaţiilor se- succese în muncă. Sus în cireş (Mureşul);
îfectuat deja vedere comune privind îm ne unitare, vizînd sporirea ILIA : Căsătorie cu repe
anicc ale in zuri cînd au plecat tre bunătăţirea activităţii în cantităţilor de cărbune ex * ) Material cu apariţie simultană în ziarele „Diurnul tiţie (Lumina),
şi utilajelor nuri cu cărbune avînd toate domeniile, menite să tras. prelucrat, transportat socialismului" şi „Steagul roşu".
aprilie se va un conţinut de cenuşă determine creşterea pro şi valorificat la un înalt Masă rotundă realizată de :
Icţionarea pe mai mare decît cel stabi ducţiei de cărbune necesar nivel calitativ. DUMITRU GHEONEA. DORIN GHETA
fele probleme lit. Uneori aceasta s-a
Pentru azi : vremea va
fi caldă, iar cerul va fi
temporar noros. Pe alo
curi vor cădea ploi care
vor avea şi caracter de
aversă. Vîntul va sufla
moderat din sectorul su
dic, prczentînd unele in
tensificări trecătoare cu
viteze pînă la 35—45 km/
oră. Temperaturile mi
nime vor fi cuprinse în
tre plus 5 şi 10 grade,
iar cele maxime între
17 şi 22 grade.
La munte : v r e m e
schimbătoare cu cer .tem
porar noros, favorabil a-
versolor de oloaie, înso
ţite izolat c’e descărcări
electrice. Vîntul va pre
zenta unele intensificări
locale din vest, cu vite
za* oînă la 50 km /oră.
(M°icopoing de serviciu
«Snut P.).