Page 33 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 33
£ ® § S s i& -• ¡p g &
g pc'VSW® f
;Ef®4 PROLETARI DiN TOATE ŢĂRILE. UNIT!-VĂ i Măsuri hotărîte pentru punerea
jfdţ în funcţiune la termen a obiectivelor
_; f
de pe Rîu Mare-a val
MOtlUl KUNÎOOtSSt în spiritul sarcinilor sub strucţii şi montaj cu ter „Pentru aceasta, faţă de
S O C I A L I S M U L Nicolae Ceauşescu, la şe an şi în anul viitor să poa cc-au executat pină acum,
mene de predare în acest
liniate de secretarul gene
ral al partidului, tovarăşul
constructorii vor trebui să
tă fi realizate în succe
iniţieze măsuri hotărîte în
integrale,
siunea cerută şi la terme
folosirii
Politic
dinţele
vederea
Comitetului
nară a C.C. al P.C.R., la
ORGAItl Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C Executiv şi la recenta ple nele prevăzute, este ne cu randament sporit, a lim-
întreprinderea
electroeen-
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N trale Haţeg s-a organizat Ritm şi calitate în realizarea
un comandament cu parti
ciparea factorilor implicaţi INVESTIŢIILOR
în realizarea obiectivelor
Anul XXXIX, nr. 9 143 VINERI, 10 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani hidroenergetice planificate
a fi puse în funcţiune în voie de corelarea efortu pului de lucru", arăta in
acest an: U.H.E. Ostrovu rilor mai multor construc ginerul Florin Voinic, şe
Mare şi U.H.E. Păclişa. tori din cadrul T.A.G.C.II. ful brigăzii complexe de
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ In virtutea celor stabi Bucureşti. montaj.
lite cu acest prilej, sini Conlucrarea marii fami Inginerul Viorcl Dănilă,
necesare eforturi stăruitoa lii a constructorilor, repre directorul A.C.II. Rîu Ma-
re, concertate ale con zentaţi prin patru antre re-Rctezat, afirma, pe bu
structorilor şi mentorilor, prize, care îşi vor da mina nă dreptate, că suplimen
Toate forţele umane şi mecanice mobilizate în strînsă conlucrare eu intr-un efort comun pen tarea efectivelor de mun-
beneficiarul, pentru acce tru finalizarea acestor o-
lerarea ritmurilor de exe bicctive, trebuie să asigu TRAIAN OPRONI
la desfăşurarea în cele mai bune condiţii cuţie. Cu mai multă inten re ca la 30 iunie a.c. uzi corespondent
sitate trebuie să acţioneze na de la Ostrovu Mare să
montorii, întrucât stocul [ie pusă în funcţiune. (Continuare in pag. a 3-a)
a lucrărilor de pe ogoare de utilaje este foarte ma
re şi va creşte cu încă
cinci statoare şi cu echi
Aşezarea seminţei sub în tarlalele „Pădurice" şi Teodor Trosan, Samoilă
brazdă în cel mai scurt „Balastieră". La prima Doja şi alţi cooperatori. pamentele necesare cen
tralelor din aval, -ce vor
timp posibil şi la cel mai dintre cele două tarlale In acelaşi ritm, cu ma fi puse în funcţiune în a-
înalt nivel calitativ pre am constatat, miercuri, un ximă grijă pentru calitate, ccst an şi în semestrul I
supune — ca o condiţie ritm de lucru alert, o pu se muncea şi în tarlaua
esenţială — o puternică ternică mobilizare de for „Balastieră". Lucrarea era al anului viitor.
mobilizare a tuturor forţe ţe la pregătirea patului coordonată de Letiţia Io- Pe de altă parte, racor
lor umane şi mecanice. germinativ şi plantarea nescu, şefa fermei vege darea la sistemul energe
Cum se realizează aceste cartofilor. Ioan Vasilache, tale, care urmărea îndea tic naţional a uzinelor de
cerinţe în C.U.A.S.C. Ca proape calitatea plantării la Ostrovu Mare şi Păclişa
la n ? cartofilor. Discutăm eu este strict con liţ'onată de
C.U.A.S.C. Dumitru Ciorogaru, meca montarea rapidă a unor
ORGANIZARE nizatorul care efectua însemnate cant taţi de c-
SI DESFĂŞURARE C A L A N plantarea cartofilor, în chipamente energetice.
IREPROŞABILE biloane înalte, drepte, Pentru ca lucrările de eon-
foarte bine alcătuite.
Cooperativa agricolă de Eugen Lăzărescu, Ioan — Sîntetn. mobilizaţi cu
producţie Strei este un Bărbuţa şi Valentin Lu- toţii, atit cooperatori cit
exemplu de mobilizare a cas discuiau terenul,, efec şi mecanizatori, la desfă ÎN ZIARUL DE AZI ;
forţelor la buna desfăşu tuare! o lucrare de foarte şurarea în cele mai bune
rare a lucrărilor pe ogoa bună calitate, iar Gică condiţii a campaniei agri SI Grija pentru autenti
re. La sediul unităţii un Ionaşcu administra îngră cole de primăvară, con citatea şi valoarea
marc număr de cooperatori şăminte chimice. In urma ştienţi fiind că de calita cîntecului popular
— printre care Ecaterina lor, Valerică Şchiopu plan tea însămînţărilor depinde
Dee, Rozalia, Andrei şi ta cartofi. Lucrările erau în măsură hotărâtoare re fl Cu simţul răspunderii
Ana Culcear, Mihai Popa, coordonate de Petru Achim. colta ce o vom obţine faţă de lucrul bine
Tuliana Deac, Carolina La faţa locului era şi în toamnă. Azi, sper să făcut
Tîmpa, Ana Vîjdea, Floa brigadierul Gheorghe Vîj închei plantarea acestei Bl Valea Jiului îşi aşteap
rea Rusu, Maria şi Samoi- dea, secretarul comitetului tarlale în suprafaţă de tă turiştii !
lă Doja şi mulţi alţii — de partid din unitate, care opt hectare. .
sortau cartofii şi-i întăr se ocupa de aproviziona 53 Pe un front larg —
eau în saci pentru a fi duşi rea cu cartofi a maşinii TRAIAN BONDOR toată gama lucrărilor
la locurile unde se mun de plantat, operaţie la care de primăvară
cea la plantarea acestora — luau parte Miron Marian, {Continuare în pag. a 2-a) Atelierul teracotă al I.M.C. Deva. Muncitoarea
Elena fîar finisează caldele de teracotă ce se produc in
acest atelier.
) Muncitori cu
! conştiinţe „de aur ((
9V
Se spune că meseria De fapt, mai intii nu pot I
este brăţară de aur. Ni să zidesc decit pină la ju
meni nu mai contestă acest mătate, că pe urmă „vin"
adevăr. Iar cind exercita cărămizile peste mine. Tre
rea unei profesii se altă la buie să' ies şi să rotesc
graniţa cu... arta, atunci cuptorul şi iar să intru...“.
se poate afirma că şi mii- — De cîte ori intraţi in
nile meşterului respectiv tr-un cuptor de acest fel,
sint tot de aur. ca să-i terminali inzidirea ?
Ludovic Molnar, modelor — De trei ori, A patra
la atelierul cahle din te „mină" o fac de afară şi
14« c.A.P. Nădăştic se lucrează Ia pregătirea terenu Dumitru Clorogar, de la secţia de mecanizare din Strei, racotă al I.M.C. Deva, este se referă la inzidirea por
lui pentru sfeclă şi in. acordă o deosebită atenţie calităţii plantării cartofilor. unul dintre aceşti oameni. ţiunii de lingă gura cup
„Muncesc aici din 1967 - torului. Iar a „cincea" este
ne spune. Îmi place foarte inzidirea capacului,
mult să oier mereu mode — Ce mai urmează ? Şi
le noi pentru caldele de cit timp durează repara
t -a plăcut să muncesc, asta e tot u teracotă". ţia ?
» — Vă amintiţi cind afi — Cuptorul intră in pro
I creat primul model ? ba cu apă, apoi in rodaj...
» N-am auzit niciodată un du! ortacilor mei. Mi-a plă - Cam ciţi metri de ga ţie şi pe investiţii, îmi rea — Do, insă n-am fost In orice caz, in 12 zile de
răspuns atit de simplu, ca cut să-mi iac datoria la lerie aţi „bătut" in toţi a- singur. M-a ajutat pe a- la oprirea pentru reparaţii,
Í lizez şi depăşesc lunar sar
re să cuprindă adevărul locul de muncă, să fac ceşti ani ? cinile de plan. Am băieţi tuncl un modelor cu multă agregatul trebuie să pro
despre un om, Despre un lucrări de calitate şi mai buni, ascultători, l-aş evi experienfă, losil Sebestyen, ducă din nou.
I om, dar nu unuJ oarecare, e ceva: nu am fost o „pa - N-am făcut o soco denţia pe Constantin Pa- in prezent pensionar. De După aceste cuvinte,
uri om care şi-a închinat săre călătoareIn 1 au teală exactă, dar cred că honţiu, Gheorghe Lup, fapt, de la dinsul am în meşterul Grigore scoate din
I viata muncii in subteran. ■aş aduna 10 000 metri de Gheorghe Baltaşu, băiefi văţat această meserie fru buzunar o mască „de chi
» Sint cuvintele, minerului şei gust 1965 m-am încadrat galerie. Am săpat puţuri care privesc cu multă se moasă. rurg", o pune pe fală şi
de extracţie, rampe de pu
la E.M. Deva, şi-am rămas
I de brigadă Gavril Dohan, pină la 1 ianuarie 1986, ţuri, planuri înclinate, ba riozitate munca în subte Alte miini de aur sini urcă incet scara uneia din
de la Mina Velei, aparli- cind sectorul Veţel a fost ran. Am mare încredere cele ale zidarului-şamotor „morile de glazură". 11 pri
■ nind Carierei miniere Ve- zine de colectare a apelor, în eî. Grigore Pogocsan. Este un vesc de jos, împreună cu
preluat de Cariera minieră
ţel-Mintia, V eţef-MmUa. suitori, tunele. Toate îm — Ginduri de viitor ? bărbat destul de solid şi fochistul losif Mariş şl, deşi
I — Aşadar, 44 de ani, din - Unii se adaptează mai preună cu ortacii mei. Mul - In calitatea mea de parcă nici nu ne vine să ne-a explicat că tifonul
ţumesc maistrului principal
care 22 în subteran. Cum şef de brigadă, de mem credem cind ne arată, alb legat peste iajă repre
vi se pare acest raport greu, dumneavoastră cum Emil lula, astăzi pensionar,
I a fi rămas ? un meseriaş desăvirşit, cu bru de partid, doresc să practic, prin ce „orificiu" zintă o măsură de proiec
Gavril Doban ? fie linişte şi bine, pace in intră in micile cuptoare ro ţie, noi tot îl mai credem
— Sincer să fiu, eu nu - Mi-a plăcut să mun care am lucrat 15 ani pe tative (in care se prepară un adevărat „chirurg al
I m-am gindit pină astăzi cesc, asta e fot! Am fost acelaşi schimb, de la care lume, să avem sănătate,
• la lucrul acesta. Raportez vagonetar, ajutor miner, am Invătat enorm. putere de muncă pentru a emailul pentru caldele de cuptoarelor". Adică un om
teracotă), pentru a le re
I această jumătate de viaţă miner, şef de brigadă. Şi - La Mina Vefel ? fi mereu in frunte, a fi Io para. „Tehnologia de că.p- cu miini de aur.
nivelul cerinţelor puse în
Tot in atelierul de cahle
I kt subteran la dorinţa de nu oriunde. Am lucrat nu - La Mina Velei om o faţa noastră de conduce luşire - ne explică meşte din teracotă am aliat -
» a face ceva util in viaţă, mai in conştrucfii subtera brigadă pe două schim rea partidului şi statului. rul — ar fi mult mai sim
I io o puternică dragoste ne, în investiţii, la lucrări buri, tinără, media de vir- plă dacă n-ar trebui să MARIN NEGOITA
fofă de muncă pe car.e care vor dura zeci, poate stă nu depăşeşte 30 de ION S1MILIE pătrunzi şl să lucrezi in
I vreau s-o sădesc şi in rin- sute de ani. ani, lucrez şi pe produc corespondent acel spaţiu foarte strimt. (Continuare in pag. a 3-a)
