Page 35 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 35
J! NR. 9 143 ® VINERI, 10 APRILIE 1987 Peg. 3
Grijă pentru autenticitatea Cu simţul răspunderii faţă de
CHINE lucrul bine făcut
şi valoarea cîntecului popular
Dă firul ierbii pe pu- putat al M.A.N., a arătat gil Hatfaludi, preşedinte
o mi ca Trei centre clin mediul priveşte repertoriul abor strumentale de la Geoagiu, mîntul roşcăncnilor, dă că numai în 1987 aici vor le C.U.A.S.C. llia, Victor
imínt, a- rural — Baru, Geoagiu şi dat — fiecare piesă fiind Brad, Boşorod, orchestre semn de viaţă tot mai vi fi finalizate 36 de noi a- Bucur, şef birou comercial
or Dobra — au fost, sîmbătă cu adevărat produsul ve partamente, urmînd ca în
şi ciut eco le populare ale caselor de guros bobul din brazdă, al U.J.C.P.A.D.M. O aten
si duminică, gazdele' deo trei folclorice hunedorene. iar mielul zburdă sub un viitorii ani să li se adau ţie deosebită s-a acordat:
ntempora- sebit.de ospitaliere ale în Această grijă pentru con cultură din Orăştie, Petro ge alte 75, inclusiv spaţii felului cum trebuie acţio
iiiruntârile şani şi Clubului „Siderur- soare încă nedccls în a a-
trecerilor formaţiilor şi ţinutul melosului popular comerciale. Prin dezvolta nat în repararea şi moder
ile omului interpreţilor dc muzică şi pontam ţinuta scenică în gistul" Hunedoara, tarafu juta primăvara să răzbată rea intensivă a agricultu nizarea drumului dintre
a oimicni- populară din etapa jude care a fost prezentat, pen rile mari (Brad, Vaţa de în toată plenitudinea ei. rii, a sectorului de ex Roşcani şi Dobra, precum
ţeană a actualei ediţii a tru calitatea interpretării Jos, „Lira" Deva) şi mici Este vremea bătăliei pen ploatare forestieră şi extin şi amenajării celui dintre
îţific:
ul subte- Festivalului naţional „Cin a făcut ca multe, foarte (Căstău, Biăjeni), grupuri tru recoltele viitoare, iar derea balastierei prin di Roşcanii Mici şi Roşcani,
r). tarca României". Timp de multe formaţii să fie pro le de instrumente populare locuitorii acestui frumos pentru ca autobuzul să nu
[. „Relief 18 ore şi jumătate au e- movate pentru etapele su din Vîlcele, Coste.şti. sat al comunei Dobra, ca versificarea activităţii de mai ocolească prin Mihă-
larilor în- voluat 160 de formaţii şi perioare ale întrecerii, de Superioară ca număr şi re este Roşcaniul, ştiu mică industrie, pentru ie.şti. Acestor aspecte, dc
revoluţio- solişti vocali şi instrumen această cinste bucurînclu-se calitate a fost şi prezenţa foarte bine acest lucru. A locuitorii satului, a între larg interes, ridicate de
tuşescu. tişti din toate zonele ju grupurile vocale — prelu soliştilor instrumentişti (36) dovedit-o eu prisosinţă şi gii comune se vor crea noi cetăţeni, au primit răs
'ciul. Rc- deţului, în prezenţa unui crări de la I.A.C.R.S. Hu şi vocali (47), precum şi a felul în care, la ceas de
public numeros (îndeosebi nedoara, Şcoala generală interpreţilor de baladă (4). seară, după o zi de muncă,
propra-
Talentul, armonia, reper s-au aşezat la sfat, aşa
toriul şi individualitatea cum le stă bine bunilor
ingenioasă au urcat pe pri gospodari, adică cu simţul
mul loc soliştii vocali Le- răspunderii faţă de trea locuri de muncă, se vor punsuri din partea condu
nuţa Evsei (Brad), Maria ba durabil făcută, cu chib face paşi importanţi în cerii Direcţiei judeţene de
la Dobra şi Baru), care nr. 2 Lupeni, I.C.S.M.I. Ha na Angliei (Călan), Drăgan zuinţă, cu respect şi dra privinţa sistematizării şi, o drumuri şi poduri, prin
[; 6,00 Ra-
dimincţil; şi-a manifestat bucuria şi ţeg, grupurile vocale fol Munteanu (Şcoala populară goste pentru păniînt şi a- dată cu aceştia, spre noul participarea tovarăşului
cului; 6,30 satisfacţia de a fi marto clorice de voci egale (Hăş- de artă Deva), Mariana nimal, dar şi pentru con statut de localitate ur Voicu Cojocaru, contabilul
i în agri- rul unei întreceri de reală dău, Lunca, Stînceşti-Oha- bană. şef al unităţii.
dio jurnal; Deac (Gînţaga), Victoria tinua înflorire a satului
i; 8,oo Rc- valoare artistică. întreaga ba-Răduleşti), grupurile vo Rădoane (Poieniţa Voinii), lor. Cetăţenii Petru Mircea, La întrebările cu privire
,10 Curie- evoluţie s-a dovedit o ade cale folclorice mixte (Dca- Şi s-a desfăşurat aici, la loja Tomoaie, Roman Cos- la semnificaţiile majore
9,00 Bu- vărată mişcare de masă, lu Mare, Şcoala populară Maria Mic (Hunedoara), ma au adus în atenţia ce
9,05 RăS- Adina Resiga (Clubul tine Roşcani, în generosul ca ale vizitelor efectuate de to
Itătorilor ; evidenţiind preocuparea a- de artă Deva), grupurile dru al „Tribunei democra lor prezenţi şi au făcut varăşul .Nicolae Coauşescu,
de ştiri ; şezămintelor de cultură, a de colindători Păros (Să relului Deva), Elena Ior- propuneri concrete în ve secretar general al parti
rs Sntr-un factorilor educaţionali pen laş) şi de strigători (Dea- dăchescu („Lira" Deva), pe ţiei" si organizarea Con derea îmbunătăţirii modu dului, împreună cu tovară
Publicita- siliului j u d e ţ e a n al
i de ştiri; tru aducerea în scenă a interpreţii de baladă Au lui dc întreţinere şi folo şa Elena Coauşescu, în ţări
Horească; folclorului muzical auten rica Hoţea (Haţeg), Ana F.D.U.S., un adevărat sfat sire a păşunilor, sporirea alo Asiei şi Africii, precum
>ară; 12,00 tic din toate zonele etno Faza judeţeană al întregii obşti, la care gradului dc participare a şi la cele vizînd educarea
ri; 12,05 grafice ale judeţului, cos Banciu (Şcoala populară
olclorului; a formaţiilor de artă Deva), Cristina au participat cu deosebit tuturor cetăţenilor la lu moral-cctăţenească şi juri
ir ţă- tumul popular origina], un de muzică populară interes atît gospodarul oc crările agricole, la efectua dică a cetăţenilor au dat
\\ -râie repertoriu specific aşezări Buciumau (Crişeni), pe rea acestora în timpul op răspunsuri Ionel Codreanu,
D. la 1 lor hunedorene. soliştii instrumentişti Au togenar, cît şi tînărul aflat tim şi dc cea mai bună
npremieru lu Mare), grupurile corale rel Sibişan, Ioan Urs încă pe băncile şcolii. în directorul adjunct al Cabi
5 Opereta A fost o adevărată re calitate. S-a stăruit, de a- netului judeţean pentru
7“ de Ma- vărsare a cîntecului popu prelucrări (Clubul Uricani, (Căstău), Dorel Sparios, tru totul justificată aceas semenea, asupra creşterii activitatea ideologică şi
selecţiuni; Răchitova), ansamblul vo I. Iftimic (Hunedoara), Pe- tă prezenţă, pentru că, contribuţiei gospodăriilor
oasă, cin- lar cu putere de comuni cal din Dupăpiatră, gru politico-educativă şi Vla
3ris; 16,00 care în inima spectatoru ra Bulz (Vaţa), Marioara realmente, ceea ce s-a dez cetăţenilor la realizarea dimir Pancu, procuror la
,15 Publi- lui, formaţiile şi interpre purile vocale pădureneşti. Alba (Bulzcşti), Vulsan bătut, problemele aborda fondului centralizat al sta Procuratura judeţeană.
Imnurile Dialogul pe care muzica tului cu produse agroani-
Ie patriei ţii din municipiile Petro populară l-a susţinut cu Mihăilă (Coste.şti), Ion Al- te au vizat domenii de larg Un emoţionant spectacol
Recital şani, Hunedoara, Deva, o- măşan (Brad), Ion Stroie interes pentru toate vîr- ¡maliere, a posibilităţilor ce artistic oferit de elevii şco
17,00 Pon rasele Orăştie, Brad, Ha publicul în aceste două le au organismele judeţe lii din localitate a înche
to Antena ţeg detasîndu-se printr-o zile de concurs, puterea (Lunca Cernii), pe rapso stele. S-a purtat un dialog ne în a-i sprijini pe aceş
î,00 • Orele de comunicare a cîntecu zii Miron Goleşie (Lăsău), constructiv, s-a întrebat şi iat această rodnică şi în
Mai. Sub prezenţă de calitate care s-a dat răspuns, s-au făcut tia în sporirea numărului flăcărată manifestare a de
ui — spre Ic dă dreptul să urce spre lui au fost demonstrate Pctrică Lupaş (C.S.H.). de animale, a producţiilor mocratismului nostru socia
frontul chiar şi de ansamblurile şi A fost o întrecere care propuneri şi s-au dat solu
înflorirea etapele superioare ale în formaţiile de instrumente la hectar etc. Au dat răs list, rămînînd, eu sigu
Buletin trecerii. O evoluţie meri a reafirmat fizionomia mu ţii pe loc, au fost supuse punsuri şi au propus so ranţă, multă vreme în
»ort: som tuoasă au avut şi numeroa populare. Juriul a avut re zicii populare în generosul judecăţii colective o mul luţii cu o reală valoare
ai ; 19,30 se formaţii din comunele velaţia de a audia pe a- peisaj huncdorcan, aitît ca titudine de probleme care-i gîndul, dar mai ales, în
atenţie • coastă treaptă a întrecerii practică în aceste proble fapta de fiecare zi a gos
Radio jur- Pui, Sălaş, Răchitova, Sîn- repertoriu cît şi ca ţinută frămîntă pe cetăţeni, A me Emil Maiorescu, in
infornin- tămăria-Orlea, Geoagiu, din „Cîntarea, României" scenică, îneît — cu foarte fost posibil acest luci-u podarilor din Roşcani.
;estla tiv.: Beriu, Orăştioara de Sus, doar „cîntecul de la noi". spector şef al Inspectora
oră; 23,00 Bretea Română, Boşorod, L-a dăruit cu o disponi mici excepţii — juriului prin participarea efectivă tului silvic judeţean, Vir- VALENTIN NEAGU
23,10 Pu- bilitate care le-a conferit nu i-a fost uşor să selec a cadrelor do conducere
Nocturnă Bunila, Topliţa, Lunca ale unor unităţi economice
-21,00 Iîu- Cernii, Ghclari, Vaţa de loc fruntaş ansamblul vo ţioneze. Prezenţă în eta
Jos, Bueeş, Bucureşti, Băi- cal - instrumental (Bucu- pele interjudeţeană şi re şi instituţii de la nivel
ţa, Dealu Mare (Văiişoara), reşei) .şi grupurile vocal- publicană presupune o in judeţean, din partea comi Muncitori cu mîini
Biăjeni, Dobra, Vorţa, Gu- instrumentale (Federi, O- tensificare a pregătirii for tetului comunal dc partid
rasada, Lăpugiu de Sus. haba-Ponor, Roşcani), flu- maţiilor clasate pe primul etc. şi conştiinţe „de aur“
icraşii din Lenea, Cknpa,
Etapa judeţeană a for Jieţ, tulnicăresele din Blă- loc, pentru ridicarea la noi Dezbaterea, condusă de
maţiilor de muzică popu cote de calitate a inter tovarăşul Octavian Mireş- (Urmare din pag. 1) cutul „corb cu inel". De
lară a făcut un salt cali jeni si Bulzcşti, ansamblul pretării artistice şi o mai tcan, şeful Secţiei propa circa 5 ani o producem in
tativ faţă dc ediţia prece instrumental (Casa de cul gandă a Comitetului jude serie şi este foarte soli
ţă verde mare exigenţă în asigura de la muncitoarea Silvia
ătorul cu dentă a festivalului, în ce tură Brad), grupurile in- ţean de partidj a avut, dc citată de beneficiari. In
JNKDOA- rea ţinutei scenice. în eta asemenea, darul de a adu Szekely — despre modul acest mod demonstrăm că
(Motlorn pele superioare alo între cum a fost „copiată" o ve
ilul (Mo ce la cunoştinţa localnici che sobă de teracotă gă „mîinile de aur" ale ves
torul dc cerii, muzica populară dc tiţilor meşteri medievali
); sep- Valea Jiului pe vatra hunedoreană tre lor perspectivele dezvoltă sită in subteranele castelu
; petro- buie să se impună prin rii comunei Dobra. Dînd lui de la Hunedoara. „Ca sînt continuate azi, in nu
srul cu medalion — concluziona măr mult mal mare, de
Vînăto- îşi aşteaptă turiştii ! valorile sale autentice, să răspuns întrebării „ce o-
e (Uni- se individualizeze prin biectivc social-economice irig. Adela Mofdovan, şe către harnicii noştri mun
ieţi şi o ful atelierului teracotă — citori care, trebuie spus;
liembrie); Intr-adevăr aşteptăm ferinţă ; o bună servire grija pentru autenticita sînt prevăzute a se con
î pînzcle turiştii! Cu toţii se vor bu în cele două saloane ale soba respectivă are cunos au şi conştiinţe de aur!“,
* Secrc- cura la noi de cea mai restaurantului nostru cu tea ei. strui în acest cincinal?",
Cultural); caldă ospitalitate, tradi 400 dc locuri, la brase LUCIA LICIU tovarăşa Aurora Mîrza, de
lamandra
IiONEA : ţională la oamenii a- rie şi la barul de zi. De
îlnâ (Mi- eestor minunate melea asemenea, în scurtă vre
SA: Toa- guri româneşti — a ţinut me vom deschide şi o te Măsuri hotărîfe
i mea —
cltoresc); să precizeze tovarăşul rasă spaţioasă, pentru
icătoarele Gheorghe Preda, şeful Fi servirea în aer liber.
BRAD ; lialei de turism, hoteluri La dispoziţia publ’cu- (Urmare din pag. 1) buie pus pe folosirea la
rea Nea- maximum a utilajelor din
I (Steaua şi restaurante Petroşani, lui vor sta şi cele două dotare şi a forţei de mun
E: Lup- din cadrul O.J.T. Deva. puncte turistice de la citori din aval va trebui că, pe îmbunătăţirea ra
. misteri- Lupeni şi Vulcan, acesta să ducă la scurtarea du
Declara- — Să spunem şi cum dicală a ordinii şi disci
Tlacăra); îi Ycţi întîmpina ? Ne din urmă deschis de cu ratei de execuţie a lucră plinei muncii. în noua
Trei zile referim la cazare, masă, rînd, care asigură dori rilor. în acelaşi timp, con conjunctură creată de ne
:asa dc torilor întreaga gamă de structorul şi beneficiarul
3: B.D. drumeţii, agrement... cesitatea realizării acestor
; BRAZI: — Aş vrea să spun mai servicii turistice i bilete trebuie să asigure condi obiective, brigăzile consti
a întîi — de odihnă şi tratament, ţiile de realizare a lucră tuite la U.H.E. Ostrovu Ma
YN: Yan- ■întîi că şi în lunile de informaţii utile pentru rilor de către celelalte trei
-II (Casa iarnă, filiala noastră s-a turismul intern şi extern re, Cîrneşti I, Cirneşti II,
IMERIA : bucurat de o bună aflu antreprize venite aici de Toteşti I sau la cea de la
jr — şe şi altele. la Poiana Mărului, Bistra, Păclişa trebuie să pună în
ii) ; ILIA: enţă de turişti, ne-am — Deci, puteţi garanta Porţile de Fier II, Meha-
repetiţie realizat şi depăşit prin un bun venit turiştilor dia sau Sebeş. Se impune valoare însemnate rezer
.ARI: In- cipalii indicatori de plan. ve de creştere a ritmului de
ted (Ml- Am încheiat luna ianu în Valea Jiului... apoi reglementarea intră lucru, de îmbunătăţire a
nostru
Colectivul
—
arie cu planul îndeplinit este p r e g ă t i t pentru rii în amplasament la Sîn- activităţii desfăşurate pî-
în procent de 101,12 la a le asigura cele mal tămăria-Orlea. nă acum. Trebuie precizat
Analiza şi măsurile res
sută, februarie — 105,8 bune condiţii de găzduire, pective au fost cu atît mai că şi proiectantul, I.S.P.H.
la sută, martie — 102,2 de odihnă şi recreere, în necesare cu cît o parte Bucureşti, participă per
la sută. Şi sîntem în cele mai felurite moduri. dintre lucrările executate manent la executarea lu
creştere permanentă. Cum Avem personal ou califi crărilor
remea va îi vom întîmpina pe de constructor înregistrea Comandamentul de lucru
eti eerul care înaltă, lucrători har ză restanţe, ieşiri din gra la care ne-am referit se
is. Local turăşti în sezonul estival nici, hotărîţi să asigure fice, care periclitează pe
care vor care va începe curînd ? servicii cît mai bune rioada de montaj şi, impli constituie într-o practică
de aver- Asigurîndu-le 200 locuri viitoare de fructuoase a-
nlla slab de cazare în noul şi mo tuturor celor care vor fî cit, punerea în funcţiune. nalize ale beneficiarului,
iperaturi- oaspeţii noştri. Valea Pornind de la realităţile
I cuprin- dernul hotel „Petroşani", Jiului este întotdeauna din teren, s-a analizat cu constructorului, mentoru
fi 10 g ra în camele elegante, cu bucuroasă de oaspeţi. Şă lui şi furnizorilor de Uti
ime între întreprinderea chimică Orăştie. Intre muncitoarele atenţie fiecare stadiu fizic, laje şi echipamente, cu
(Meteoro- unul, două paturi şi în îi aşteaptă. evidenţiate prin pricepero şl hărnicie se numără şi Adria stabilindu-se şi alte mă
A. Pron- apartamente — după pre Ga L «EGREA na ţîriea, «Io la secţia 3 piese auto. suri, mobilizatoare, realis participarea nemijlocită a
te. Un accent deosebit tre organelor tutelare.