Page 37 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 37
^ •: .1 . — ' J ^ „.V, ■::Z$
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
Mobilizare totală, ritmuri susţinute
la pregătirea terenului şi însămînţări
C.A.P. ILIA — Am plantat pînă a- p r i m ă v e r i , în întreg
cum, spune inginera Dana C.U.A.S.C. Ilia. Intr-adevăr,
O ZI ÎNSORITA. printr-o organizare bună
FOLOSITĂ DIN PLIN Socolovschi, şase hectare.
Astăzi mai plantăm două a muncii şi mobilizare am
plă la toate lucrările, me
Miercuri, 8 aprilie, ziua şi ceva. Pînă la 45 de hec
de muncă a început, la tare, cît are C.A.P. Uia dc canizatorii şi cooperatorii
de aici au reuşit să obţi
C.A.P. Uia, de la prima plantat cu cartofi anul a- nă avansuri consistente la
oră a dimineţii. Stătea însămînţări. Joi seara, de
mărturie pentru aceasta cesta însă, mai este. Ingi
reveneala pămîntului răs nerul şef al cooperativei pildă, unitatea amintită a
colit de combinatoare sau e dus să vadă starea tere- raportat încheierea însă-
mînţărilor pe întreaga su
cultivatoare, la Valea Bă- prafaţă planificată la sfe
trînă, la locul numit de
săteni „După şcoală", ori clă furajeră şi rădăcinoa-
(morcovi,
pătrunjel,
se
iedinţa CoeiitetuSaii Politic „La alee". Era ora 11,30 C.U.A.S.G. păstîrnac). Lucrarea a e-
cînd am ajuns la tarlaua
Valea Bătrână. Ceapa fu I L I A fectuat-o, în condiţii de
sese plantată pe o mare calitate, mecanizatorul Ioan
Ciutina, care tot joi — du
parte din suprafaţa de pe
Executiv al C.C. al P.C.R. ste 10 hectare, iar Gheor- nului pe celelalte tarlale pă ce Liliana Hodor Cri-
planta
vom
unde
cartofi.
ghe Sorea mai avea puţin Cu toate greutăţile, carto şan, inginerul şef al coo
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae ţionarea, modernizarea şi înnoirea for de lucru cu combinatorul fii trebuie să-i punem sub perativei, împreună cu
Ceauşescu, secretar general al Partidului melor şi metodelor de organizare şi con pe aceeaşi tarla. Terenul brazdă în cel mai scurt Nicolae Nicula, inginerul
Comunist Român, a avut loc vineri, 10 a- ducere a activităţii economice In toate era însă umed; din 10 în timp, şi-i vom pune. şef al C.U.A.S.C. Ilia au
prilie, şedinţa Comitetului Politic execu sectoarele cere să se renunţe cu desăvâr 10 metri, Roman Dănilă S-a muncit bine miercuri constatat că sînt condiţii
tiv al C. C. al P.C.R. şire Ia practicile depăşite de finanţare şi oprea maşina, iar Elvira la C.A.P. Ilia. Mecaniza pedoclimatice corespunză
Comitetul Politic Executiv a dezbătut control, să se treacă în modul cel mai şi Simina Dănilă curăţau tori şi cooperatori fac din toare — a început semăna
RAPORTUL PRIVIND ANALIZA PE hotărît la aplicarea neabătută în viaţă a de pămînt tăvălugii şi to fiecare zi bună de lucru o tul porumbului. Pînă sea
RAZA DE BILANŢ A REZULTATELOR măsurilor stabilite în domeniul normării tuşi se continua plantatul. ra a fost însămânţată o so
OBŢINUTE PE ANSAMBLUL ECONOMI economico-financiarc, al aplicării noului zi rodnică. Se numesc lă de 5 ha.
EI NAŢIONALE, FORMAREA ŞI UTILI mecanism economic. S-a cerut ca, într-un Pentru a lua măsuri ime Gheorghe Sorea sau Ion Şi la cartofi ritmurile
ZAREA RESURSELOR FINANCIARE, timp scurt, Ministerul Finanţelor să pre diate în caz de defecţiuni Nelega, Roman Dănilă, sînt bune. Mecanizatorul
IN ANUL 1080. Datele prezentate în Ra zinte propuneri concrete de îmbunătăţire la utilaje se afla acolo in Traian CrLşan sau Con
port relevă că, anul trecut, s-au obţinut a activităţii în acest domeniu, să ia toate ginerul Gheorghe Grlin dc stantin Gîta — mecaniza Ştefan Sicgried, ajutat de
rezultate importante în toate sectoarele măsurile ca, într-adevăr, sistemul finan la Trustul S.M.A. tori, Elvira şi Simina Dă o echipă de cooperatori, a
producţiei materiale, în dezvoltarea ciar să devină o pîrghie hotărîtoare în Asemănător se petreceau nilă, Toader Poenar, Pa- plantat tuberculii pc a-
economică şi socială a ţării. In industrie, organizarea şi conducerea activităţii eco
prin accentuarea dezvoltării intensive a nomice pe principiile autogestiunii şi auto
acesteia, s-a înregistrat unu! din cele mai finanţării.
înalte ritmuri de creştere din ultimii ani, în continuare, Comitetul Politic Exe
iar în agricultură a fost obţinută cea mai cutiv a examinat şi aprobat RAPOR
mare producţie de cereale din istoria pa TUL CU PRIVIRE LA FONDUL DE
triei. A sporit, de asemenea, venitul na PARTICIPARE A OAMENILOR MUNCII
ţional, asigurîndu-sc, pe această bază, ri LA REALIZAREA PRODUCŢIEI, A BE
dicarea continuă a bunăstării întregului NEFICIILOR ŞI LA ÎMPĂRŢIREA BE
popor. S-a acţionat pentru consolidarea NEFICIILOR PE ANUL 1986. A fost re
echilibrului bugetar, financiar şi monetar, liefat faptul că la determinarea fondului
s-a realizat o balanţă comercială activă, de participare pe ansamblul economiei,
ceea ce a contribuit Ia reducerea în con Pe ministere, pe celelalte organe centra
tinuare a datoriei externe. le, precum şi pe centrale industriale, s-a
Analiza efectuată în cadrul şedinţei ţinut seama de prevederile legale, de
a pus in evidenţă o scrie de lipsuri şi gradul de realizare a indicatorilor eco-
neajunsuri grave care s-au manifestat nomico-financiari şi, în primul rînd, a
anul trecut în activitatea organelor finan- beneficiului. Pentru unităţile economice
eiarc, care nu au acţionat cu toată hotă- de stat, fondul de participare la beneficii
rîrca pentru ca măsurile stabilite în do este, în 1986, de 2 650 milioane lei, cu 100
meniul financiar, al aplicării noului me de milioane Iei mai mult faţă de 1985.
canism economico-financiar să fie rea O importantă majorare înregistrează fon
lizate -in cele mai bune condiţii. S-au dul de participare pe ministere, celelalte
manifestat deficienţe în urmărirea res organe centrale şi locale, care reprezintă
pectării consumurilor normate, valorifi stimulente rezultate în urma măsurilor
cării stocurilor, eliminării pierderilor şi privind creşterea peste plan a productivi încă puţin şi se vor împlini 8 hectare plantate eu cartofi (miercuri, 8 aprilie) în
cheltuielilor neeconomicoase. Pornind de tăţii muncii, reducerea consumurilor ma tarlaua „l.a alee“ a C.A.P. Ilia. Pe tractor — mecanizatorul constantin Gîta. I'e culti
la această situaţie, secretarul general al teriale, realizarea unor preţuri externe vator — cooperatoarei! Patra rina iiuble.
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. superioare celor planificate şi obţinerea
a adresat o critică severă conducerii Mi de beneficii suplimentare, prin aplicarea lucrurile la tarlaua „După (.rafina Buble, Ileana Oană proapc 30 ha, existînd toa
nisterului de Finanţe, organelor finan în producţie a realizărilor cercetării ştiin şcoală". Inginera Emilia sau Ecaterina Bota — coo tă siguranţa că în cel mult
ciare în general, care nu şi-au făcut dato ţifice, a invenţiilor şi inovaţiilor. Popa, şefa fermei legumi peratori şi, cu toţii, se de două zile se încheie şi a-
ria şi nu au asigurat aplicarea întocmai Comitetul Politic Executiv a aprobat, cole, supraveghea semăna clarau hotărîţi să facă din
a liotărîrilor şi măsurilor stabilite de de asemenea, RAPORTUL CU PRIVIRE tul pătrunjelului. fiecare zi sau oră bune de ceastă lucrare.
conducerea partidului şi statului, a prin LA PARTICIPAREA CU PĂRŢI SOCIA — Vom termina astăzi lucru zile şi ore pline, în
cipiilor autoconducerii şi autogestiunii, LE A OAMENILOR MUNCII DIN UNI de însămînţat patru hec C.A.P. GURASADA.
continuînd să lucreze după metode înve TĂŢILE SOCIALISTE DE STAT ŞI COO tare cu pătrunjel — ne care să se concentreze toa MUNCA SE DESFĂŞOARĂ
chite, ce nu mai corespund cerinţelor ac PERATISTE LA CONSTITUIREA FON spunea — iar în continua tă dorinţa şi voinţa lor de PE MAI MULTE
tualei etape, încurajînd, prin aceasta, DULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ. re, pe aceeaşi tarla,- vom a încheia în cel mai scurt FRONTURI...
activitatea economico-financiară necores Conform datelor centralizate, gradul de însămînţa morcovi. timp însămînţărilc, atît de
punzătoare a unor unităţi de producţie participare cu părţi sociale a oamenilor „La alee" este o tarla — Vremea nu ne mai
din industrie şi agricultură. Tovarăşul de 10 hectare, pe care se diverse şi atît de urgente permite să pierdem nici o
Nicolae Ceauşescu a subliniat că perfec (Continuare în pag. a 4-a) plantează cartofi. din această etapă. oră de lucru, trebuie să
profităm din plin de tim
ION CIOCLEI
pul bun, să acţionăm pe
timide de a aduna, în gră toate fronturile, la însă
Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — mezi, fierul vechi răspân C.A.P. SĂLCI VA. mînţări, pentru a ne înca
dit pe marginea căii fera A ÎNCEPUT dra cu ele în termenele
BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE te. Tot movile de fier 1NSĂMÎNŢATUI. stabilite — arăta Livin
vechi pot fi văzute şi în
curtea interioară a furna PORUMBULUI ! Furdui, inginerul şef al
lului nr. 9. Aici, îl întîlnim C.A.P. Curasada. Este, de
Absenţi la „apelul" bunei gospodăriri şi pe energeticul şef al sec Fără îndoială că la a- sigur mai greu, dar, prin-
ţiei a Il-a furnale, tovară ceastă oră C.A.P. Sălciva
şul subingincr Vasile Ne este unitatea care „dă to
Conform promisiunilor De asemenea, nu se poate în care ne-am oprit acum. gură. L-am rugat să ne
făcute într-o foto-anchetă vorbi despre succese în Dar, să lăsăm „ochii" să însoţească şi am pornit, n u l " în campania acestei (Continuare in pag. a 2-a)
anterioară, ne-am conti muncă acolo unde dezor vorbească... împreună, mai departe...
nuat „itinerarul siderur dinea este la ea acasă... In
gie" printr-un popas în cadrul uzinei nr. 2 — care „BELEREGE" SI
perimetrul Uzinei nr. 2 a cuprinde secţiile de fur ÎNCERCĂRI TIMIDE... ...PRINTRE MUNŢI
C.S. Hunedoara. Desigur, nale şi de aglomerare din DE RISIPĂ!
tot pentru a vedea — cu marele combinat siderur La intrarea în zona sec
ochiul liber şi cu... apara gic hunedorean — nu pu ţiei a Il-a furnale, venind Numai prin expresia cu
tul de fotografiat — care tem spune că nu s-a ac dinspre poarta principală prinsă în titlu — care nu
este situaţia în domeniul ţionat în direcţia obiecti a combinatului, ne-a în- este aşa de dură, cum s-ar
gospodăririi materiilor pri velor amintite, însă nu pu tîmpinat o grămadă uriaşă părea — pot fi descrise
me, al ordinii şi curăţe tem nici afirma că s-a fă de şuruburi. Coordonate grămezile uriaşe de mate
niei la locurile de muncă. cut totul pe această linie. mai precise: chiar lingă rii prime risipite pe flu
Afirmăm încă o dată — Dacă facem o comparaţie turnul de răcire, furnalul xurile de alimentare ale
pe baza criticilor şi exi cu secţia cocsificare (uzina nr. 9. Ce sînt şi cui folo aglomeratorului nr. 2 şi
genţelor formulate în a- nr. 1), vizitată data tre sesc ? De ce stau aici, în furnalelor nr. 7, 8 şi 9.
ceastă direcţie de secreta cută, putem spune chiar drum, sub cerul liber ? Minereu de fier pelete
rul general al partidu că la uzina nr. 2 ordinea „Nu ştim! — ne-au răs inundă, în adevăratul sens
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae lasă mult de dorit... La coc puns mai mulţi muncitori. al cuvântului, împrejurul
Ceauşescu — că rezultatele sificare este o curăţenie Probabil, şuruburile erau transportorului bandă nr.
în producţie depind în de... spiţerie faţă de ce din familia' acelor vestite 3 (TB 3) care, probabil, şi
mod direct de grija mani ne-a fost dat să vedem „belerege" — piese necu
festată în vehicularea şi dincoace, la secţia a Il-a noscute care au alimentat MARIN NEGOITĂ, Se plantează ceapă în tar laua Valea Bătrînă a C.A.P.
utilizarea tuturor materii furnale şi la linia de aglo din gros rubricile de u- LIVIU BRAICA ' Uia. in acţiune : mecanlzato ral Koman Dănilă şi coopera-
lor prime, fără nici o pier merare nr. 2 — subunităţi mor... în aceeaşi zonă con toarele Elvira şi Simina Dii nilă.
dere, fără nici o risipă. de bază ale uzinei nr. 2, semnăm şi unele încercări (Continuare în pag. a 2-a)
