Page 38 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 38
2 DRUMUL SOCIALISMULU
v*
D E P R I M A V A R A Tele*
i:i,oo Telex
13,05 La sfir
tămînă
Mobilizare totală, ritmuri susţinute ia pregătirea terenului pi Insămînţări lor) * ,,
ţii, văii
ales oa
% lucru semănătorilor, pre Văduva, Ovidiu Gheara, ,r'n noi
popular
gătind un pat germinativ Ştefan Pop .şi Petru Groza. senului
de calitate, adică mecani notări h
zatorii Cornel Orşa, Dan C.A.P. DOBRA. fie. Re
Crăciun, Dorel Sima (eu „ACEASTA NU-I PLOAIE clipă d
cu pk
discurile) şi Tibi Burza (cu CARE SA NE OPREASCĂ . Grigore
agregatul de erbicidat) pu DE LA SEMĂNAT..." 7 500 foi
acordur
tem aprecia că şi la C.A.P. Cîntecul
Gurasada campania de în- Aşa ne-a zis Mircea Ji- momen
sămânţări se derulează în van, inginerul şef al C.A.P. eompoz
condiţii bune. Dobra, cînd l-am întrebat Creimer
ne o m<
dacă ploaia ce a început mieră <
C.A.P. LÂPUSNIC. mente :
DEOCAMDATĂ, să cadă în dimineaţa zilei * Teles
CARTOFII de joi nu va încurca mun graf in
Săptăm
14,
ŞI PREGĂTIREA ca în câmp. „Ş-apoi mai 19,00 Telejuri
PATULUI este o vorbă — intervine 10,15 Viaţa e
GERMINATIV... un cooperator mai vîrstnic, 19,25 Teleemc
aflat în apropiere —, mu (color)
Faţă de celelalte uni safirii de dimineaţa nu 10,50 Steaua
(color)
C.A.P. Căstău. Inainle de administrarea erbicidului, pen tăţi amintite, aici, joi, se stau niciodată m u l t . Aşa — con cu
tru pregătirea însămînţării sfe clei de zahăr, inginerul Ioan puneau în pământ doar că si ploaia musai că se neri im
Manolescu verifică încă o dată suprafaţa tarlalei pe care ur cartofii. Lucrarea a efec va opri". Intr-adevăr, muzică
mează să se facă erblcidarca. pa I
tuat-o, în tarlaua „Bălti ploaia s-a oprit în scurt 20,50 Film ar
tă", mecanizatorul Pctri- timp şi munca s-a derulat fa ir Uuh
(color)
(Urmare din pag, 1) riu Stăniş a însămânţat pri şor Crâsnic, ajutat la ali în condiţii bune. O forma 22,10 xelejurr
mele 10 ha cu porumb. Vi mentatul maşinii de plan ţie de trei tractoare cu dis 22,20 Feerie
neri lucrarea a continuat tat, de cooperatorii Maria curi şi combinator pregă
tr-o organizare temeinica în acelaşi ritm. Pe o tar Ciul, Elena Liţu, Florica niel Magdn. Toţi, mecani piedica ploile, cu certitu (color)
a muncii şi urmărirea tu la apropiată, mecanizato Gostaie, Iuţea Gheara, Ioan tea patul germinativ pen zatori, cooperatori şi spe dine că în două-trei zile
turor lucrărilor, putem ob rul Romulus Bolea încor .Şuiaga, Ion Crişan şi coor tru cartofi şi borceag. Me cialişti au muncit cu răs vom încheia plantatul car IEADi<
ţine avan.sui'ile prevăzute. canizatorii Mihai Negrilă, tofilor şi însămînţntul sfe
pora în sol sămînţa de donat, îndeaproape, de Ionel Oprean şi Iacob Po pundere, obţinînd avan
Cele spuse de inginerul sfeclă de zahăr, lucrare Gheorghe Taşcov, ingine suri corespunzătoare la clei de zahăr şi furajere
BUCUREŞT
şef aveau acoperire în pe care a efectuat-o pe rul şef al unităţii. 12 ha pa au asigurat un larg fiecare din lucrările amin pe întreg consiliul. De a- dloprogramul
fapte. Aici se muncea, joi, mai mult de 10 ha. Tar din cele 35 ha planificate front de lucru pentru Lu tite. seimcnea, vom avansa con 0,15 Sfatul me
la plantatul cartofilor, se Eemus Bolea, fratele său au fost deja plantate. cian. Josan, care. în urma siderabil şi la porumb, e- La ordincarz
mănatul sfeclei, al trifo geamăn, planta cartofii. Şi Se muncea, de aseme lor, a însămânţat borcea- Seara tîrziu, după ora xemplul cooperativelor din cultură; 7,00 1
7,30 Azi, In: ţi
iului în cultură ascunsă el se străduia să menţină nea, cu forţe sporite, la gul pe 15 ha şi Nicolae 21, reuşim să stăm din nou Sălci va şi Gurasada tre vista presei;
şi... al porumbului. Este, pregătirea terenului des Lumgu, cel care planta car de vorbă cu Nicolae Ni- buind să fie luat şi de ce rul "aelodiilo
ştir
deci, a doua unitate din o viteză bună de lucru, tinat sfeclei furajere şi tofii. Se efectua şi pregă eula, inginerul şef al lelalte unităţi de pe Valea lo de radio;
dk
consiliul unic care a de reuşind să pună tuberculii ghizdeiului. Cu plugurile, tirea patului germinativ C.U.A.S.C. Uia. Era mul Mureşului, unde condiţii tin de ştiri; *
clanşat însămînţarca po în pământ pe mai mult de discurile şi combinatoriii pentru însămînţarea legu ţumit de mersul lucrări le pedoclimatice sînt favo moara folclo
rumbului. In brigada Got- jumătate din cele 40 ha şi-au făcut datoria, din melor, lucrare la care erau lor în ultimele două zile, rabile însăinînţării acestei Revista litei
11,00 Buletin
haţea, în tarlaua „Peste prevăzute. Mai amintind pe zori în seară, mecanizato antrenaţi mecanizatorii Si în cele mai multe din uni culturi". 11,05 Din ţări
cate", mecanizatorul Tibe- cei care asigurau front de rii Gheorghe Şimode, Ilie mbrie Munteanu şi Da tăţi. „Dacă nu ne vor îm MIRCEA LEPĂDATU 11,35 Din cri
zltorului Dt
12.00 Buletin
12,05 Publiclt.
Absenţi la „apelul" pe marea se-
13.00 De Ia i
Avanpremieră
Şlagăre
15.15
bunei gospodăriri turale; 10,00
deni; 15,30 D
10.15 Romă
industrial t
(Urmare din pag. 1) DEZORDINEA 10,30 Operei,
tinereţii“: -de
TREBUIE SA AIBĂ boş — ?(
ŞI UN... CAPAC? Buletin de
din această cauză, stă în Muzică pe
ţepenit şi nu mai face ni Notăm în continuare, 18.00 Orele
letin de ştir
mic' pentru producţia de succint, alte aspecte nega na politică i
fontă. Există şi o expli tive întâlnite pe teren... în ternaţională
caţie pentru pierderile ma spatele cauperelor de la informaţii;
de ştiri.
sive de minereu: banda furnalul nr. 8 zac de mul
transportoare nu are cavi tă vreme, într-o dezordine ES5*—
tatea suficient de mare de nedescris, scoarţe , de
pentru menţinerea mine fontă şi alte resturi meta
reului pe timpul funcţio lice. Sub platforma trolii- l : c
nării. Sînt şi idei de înlo lor de la acelaşi furnal d’uu.u); r
alte grămezi uriaşe de mi sabia (Arta)
cuire a lui TB 3 cu ceva HA : încred
mai corespunzător (bandă nereu de fier şi... praf. — A); Bom
transportoare cu trei rîn- TB 13 — o bandă transpor dern — 15);
noapte (Fia
duri de rolă), însă nu se toare ce asigură returul de tcml3t’ic (Ca?
la aglomerator este vizibil ŞANI: Lu
înfăptuiesc. Grămezi uria sabia (Parii
şe de concentrat de mine descentrată şi o mare par rul dc căpi
te din încărcătură curge rea); Şaptt
reu do fier pot fi văzute şt ren gări ţa (
şi lingă clădirea-remiză a pe jos, se risipeşte. O dez LUi’ENI: r
ordine asemănătoare întâl sus — scrii
secţiei a II-a furnale (1,5—•
nim şi în capătul căii de tul epavei
2 m depărtare de zidul rulare a vagonului-cîntar VULCAN :
clădirii). Şi terenul de lin (Luceafărul)
de la furnalul nr. 7. Şi Un oaspete
gă silozurile de încărcare la toate aceste aspecte gă nerul); PEr:
a furnalelor arc astfel do necare (f
sim — şi la propriu şi la A N I N O A
forme de... relief nedori tă lumea e
figurat — un... capac ! Stă seriile I-ll (
te. Aflăm că acest minereu
în mijlocul drumului, în URICANÎ :
a venit de la uzina de pre spatele cauperelor de la Iubiri (Retc
parare din Teliuc şi vă Aventuri la
furnalul nr. 8. Capacul de gră ~ seriil
zând modul în care este... canal a fost scos astă- roşie); OlU
gospodărit, îţi vine parcă toamnă, cu ocazia unor lu tătoril din '
(Patr
oasă
să întrebi: aşa este respec crări, şi a rămas acolo ca ţie de drago
GEOAG1U-I
tată munca minerilor şi un simbol al dezordinii... Sub silozurile de încărcare a furnalului, cit de curînd nu şi trei nop
cultură); H
preparatorilor din Poiana Dar, mai departe să vor- va mai fi loc pentru... căderea minereului ! Ce-o fi aici ? în alertă (D.
bească fotografiile I Noi, cei dir
seriile I-II;
kcii — seri
de cultură)
Căutătorii (
riile I-II (M
Căsătorie
(Lumina); (
toarcerea t
nerul).
VREfi
Pentru aj
U în genei-
cu cerul m:
Local vor cl
vor avea ş:
aversă, Ins.
cărcărl elei
va sufla s
rât. Tempo
nime vor fi
tre plus 5
iar cele ma
şi 19 grade
Scoarţe (ie fontă şi alte rămăşiţe metalice şi... nemetn- O bandă transportoare descentrată de pe care se Un capac stă în drum de peste G luni. Asta chiar că de serviciu
lico, sub platforma <le turnare a furnalului. pierde materie şi nimeni (I) nu observă. le pune Ia toate... capac J co).