Page 39 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 39
NR. 9 144 • SfMBĂTĂ, 11 APRILIE 1987 Pag. 3
Respectul faţă de cumpârători — latură Implicare responsabilă in efortul colectiv de realizare
CIUME esenţială a activităţii comerciale
a marilor comandamente prezente şi de perspectivă
de săp- Promovarea unui comerţ civilizat
arţlal co
cini mun- Despre ceea ce înseamnă care tinerii să-şi destăinuie tăţii a crescut, faţă de
dar mai prezent desfăşurăm o sus
nii de pe cere răspundere maximă implicarea şi responsabili gândurile de bine şi fru 1985, cu 340 000 tone căr ţinută activitate dc culti
Mf’ovţii tatea tinerilor în efortul mos, să-şi alăture faptele bune. De bună scamă, în vare a unei atitudini îna
Gala de- general al colectivelor de muncă demne. intate faţă de muncă, pen
mat * Ad- din partea tuturor factorilor! muncitoreşti pentru mate tot ce se înfăptuieşte şi se
monogra- împlineşte la noi se re tru formarea în procesul
iaj * O rializarea obiectivelor şi IULIUS BELEIU, secre muncii a acestor trăsături
incîntare... — In ultimii ani, reţeaua şeful unităţii nr. 1, frun sarcinilor ce le revin în tarul comitetului U.T.C. de găsesc şi eforturile şi stră proprii ce definesc mine
tul Dan comercială a Văii Jiului a taşă pc judeţ în anul 1986. prezent şi perspectivă s-au la întreprinderea minieră daniile tinerilor. Indiferent
S minute, rul comunist, tînărul co
rame şl.;, cunoscut schimbări însem Rădăcinoâse nu sînt deo spus şi s-au scris multe, Lupeni: unde muncesc, în subteran munist al Văii Jiului, con
iiuzicnle * nate, dintre care continua camdată, dar le-a'm înlo întru totul justificat acest — Nu spun o noutate, sau la suprafaţă, ci şi-au ştient de responsabilitatea
vintelor — modernizare este esenţială cuit cu morcovi deshidra lucru, întrucît, practic, nu
>etic * Un — ne spunea, la începutul taţi, păstîrnac deshidratat, dar cred că merită subli dobîndit un loc aparte, au sa de azi şi de mxine.
, Dan există unitate sau institu niat faptul că ne desfăşu ci.ştigat încrederea ortaci-
n, propu- raidului nostru, tovarăşul conserve de legume şi zar ţie de pe întreg cuprinsul MIRCEA VISAROIU, se
lie în pre N'colae Giurgiu, director zavaturi pentru ciorbe şi judeţului în care ei, tine
turile mo- adjunct al direcţiei comer cretarul comitetului comu
baletului salate. rii, să nu-şi dovedească, cubica tineretului nal Geoagiu al U.T.C.:
t * Auto ciale a municipiului. In Alimentara nr. 16. Media prin fapta dc fiecare zi,
rul Petroşani s-a construit li vînzărilor lunare depăşeşte capacitatea de a se dărui, — Ascultîndu-1 pe cole
politică nul dintre cele mai moder 4 milioane de lei. Deci, un competenţa şi pasiunea pen răm activitatea în cea mai lor, au dovedit că pot ori- gul de la Lupeni, gândeam
o mică ne magazine din ţară-, com volum de marfă deosebit tru treaba bine făcută. Dez mare întreprindere minie cînd să fie buni mineri. că, într-adevăr, tinerii mi
mari
răspunderi,
neri
au
pedia plexul comercial „Jiul", de bogat pus zilnic la dis baterea noastră de astăzi are ră din Valea Jiului. De la Şi, credeţi-mă, nu-i deloc
alte unităţi comerciale la toomai acest obiectiv, adi acest nivel pornesc şi res uşor. De altfel, lupta cu mari obiective, de la ei se
ă nume poziţia cumpărătorilor. ponsabilităţile noastre, ale roca dură nc-a călit şi ne aşteaptă lucruri mari. Ase
Emisiune parterul blocurilor de lo — Luna aceasta avem că relevarea faptelor de menea responsabilităţi ne
pentru ti- cuinţe. Asemenea şi la Lu- muncă, a unor forme şi tinerilor, în a sprijini cit formează permanent ca a-
ireţi de peni, Vulcan, Petrila, Uri- un plan de peste 4,3 mi mai rodnic eforturile co devăraţi oameni, ca viitori revin însă şi nouă, tine
iară. Etn lioane lei. îl vom realiza modalităţi de acţiune ale lectivului pentru a da eco mineri de nădejde. O do rilor care muncim. în agri
cani, la Aninoasa şi Ba şi depăşi — ne spune ges organelor şi organizaţiilor cultură. Cînd spun aceas
ic. „My niţa. Procesul de dezvolta tionara Irina Stuparu. Zil U.T.C. pentru sporirea nomici naţionale cantităţi vedesc zi de zi rezultatele ta, mă refer, în primul,
(partea I) re şi modernizare continuă, contribuţiei tinerei gene le necesare de cărbune. obţinute prin formarea şi
în dorinţa de a asigura nic asigurăm 7—8 prepa.- raţii la realizarea impor Iar ca să ne formăm o ima amplificarea numărului de rînd, la marile exigenţe
minerilor şi familiilor lor, rate culinare tip „gospodi gine cît mai apropiată de brigăzi ale tineretului, pre ale noii revoluţii agrare.
gheată na". Avem un colectiv bun. tantelor comandamente ale Cei peste 800 de tineri ca
tuturor locuitorilor Văii oamenilor muncii. O dată ceea ce înseamnă munca cum şi prin celelalte ac
Jiului, o servire tot mai Dintre cele 28 de lucră ou aceasta, dorini, ca ru minerilor de la Lupeni, ţiuni în sprijinul produc re trăiesc şi muncesc în
bună, civilizată. toare 10 sînt membre de brica să devină o tribună amintesc că numai în a- ţiei, preluarea în execuţie vatra vechii localităţi da
O servire bună, civiliza partid. Zi de zi se remar a experienţei înaintate, în nul trecut producţia uni proprie a unor lucrări de cice Germisara, astăzi unas
tă care, pe lingă moderni că prin hărnicie şi corec investiţii şi cercetare, re dintre cele mai înfloritoa
zarea şi înnoirea reţelei titudine Iuliana Dulcu, Iu- ducerea consumurilor de re şi prospere comune ale
: 6,00 Rn- liana Gliiura. Silvia Stan- energie şi materiale. judeţului, îşi pun întreaga
dlmineţii; comerciale, presupune mul ciu, Viorica Cioată şi al S I M P O Z I O N lor pricepere şi dăruire în
•ului; 6,30 te strădanii, mari răspun în acest an, va trebui să
1 în agri deri din partea tuturor fac tele. La Combinatul siderur dăm economici naţionale scopul realizării obiective
llo.! urna 1; Cu puţine luni în urmă, poporului român, perma lor stabilite. De pe băncile
; 8,oo Rc- torilor care se ocupă de gic din Hunedoara a avut nenţa sa în Spaţiul car- cu 450 000 de tone cărbune liceului din localitate, a-
10 curie- comerţ; aprovizionare rit- la restaurantul „Contrai" loc simpozionul pe tema pato — danubiano — pon mai mult ca în 1986. Acest
9,00 „File din istoria multi nual o sută de tinere ca
9,05 tic. A fost prezentată lucru înseamnă sporirea dre pregătite pentru zoo
i,00 li > milenară a patriei" or concepţia Partidului Co substanţială a contribuţiei tehnie, economie agrară
1
5 Din co RAID-ANCHETĂ LA PETROŞANI ganizat de Cabinetul mu munist Român, a secreta
li; 10,25 nicipal Hunedoara pentru rului general, tovarăşul tinerilor la realizarea ma sau horticultură se inte
t radio ; rilor obiective puse de grează efectiv în efortul
3 ştiri ; activitatea ideologică şi Nicolae Ceauşescu, cu partid în faţa colectivului cotidian al celor ce smulg
;ocialiste; mică, servire promptă, era anevoios să pătrunzi. politico-cducativă în co privire la patriotism, spi
i compo- comportament amabil, co Din cauza... fumului îne- laborare cu comitetul de rit revoluţionar, necesi nostru. în acest sens, or pământului rod cît mai
Stoian ; rect, cinstit faţă de fiecare căcios. ganele şi organizaţiile bogat. Ne simţim tot mai
3 ştiri ; partid din cadrul C.S.H. tatea cunoaşterii de că U.T.C. şi-au intensificat prezenţi în unităţile agri
; 12,20 De cumpărător, expunere atră — Dar s-a luat măsura Au prezentat comunicări tre comunişti, de toţi oa cole cooperatiste şi de staîs
a ţării ; gătoare a mărfurilor şi, niy’ interzicerii fumatului şi dr.. Nicolae Vintilă, pro menii muncii a bogatei simţitor activitatea pentru
i 3; 15,00 în ultimul rînd, ordine şi reprofilării unităţii. Des realizarea unei eficienţe de pe raza comunei, peste
adio-tv. ; facem zilnic preparate de fesorii Gheorghe Alirn- şi glorioasei istorii a tot acolo unde. în această
pretutin- disciplină, curăţenie,, igie pescu, Viorel Lupu, Vic- patriei. La simpozion au sporite în întreaga muncă campanie do primăvară se
>guri cul- nă. Vom întîlni asemenea bucătărie — ciorbe, mîn- torina Pîrlea, care au politico-organizatorică şi
liojurna!; aspecte pe parcursul rai căruri pe bază dc carne dc participat propagandişti, pune în brazdă bobul bu
, peisaj înfăţişat momente sem un mare număr de oa cultural-educativă. Prin di- năstării noastre.
emporan; dului nostru. pasăre, peşte, produse nificative ale formării versifitarca formelor si
, chitarele Magazinul „Electrice", „gospodina" etc. — în va meni ai muncii.
L°rel Do- unitatea nr. 133. Jumătate loare de peste 12 000 lei — metodelor dc acţiune, în VALENTIN NEAGU
17,00
•i; 17,05 din magazin impresionea face precizarea tovarăşul t «mwr 0 00000 y ymw y oct» y j»onr 00 / jmvr g mmam 0 na» / «w * tuni» • Am
esa dv. ; ză plăcut prin aranjamen 1 ! ic Duţă, şeful unităţii.
i: * Bu- tul produselor, prin ordine — Complexul comercial Munca cu filmul solicită lui. Avîndu-le în .proiecţie le în măsură să determine
Săptămî- „Jiul" îşi aşteaptă cumpă
•nă şi in- şi curăţenie. Cealaltă ju din partea celor care o am gîndit acţiuni cu tema creşterea numărului spec
Muzică, mătate dc magazin parc rătorii primenit şi bine a- desfăşoară calităţi aparte,’ tică cotidiană, care să o- tatorilor de cinematograf.
0 Buletin părăsită... Cu privire la a- provizionat pentru primă o cunoaştere a psihologiei glindească realităţi cunos — Pot fi amintite: pre
provizionare, gestionarul vară-vară — sublinia to spectatorilor, a modului în cute, trăite si durate de miera dc gală la filmul
Dinu-Ion Ştefăneanu pre varăşul. Pavel Haiducsi,-di carc aceştia reacţionează oameni, în măsură să „Colierul ele turcoaze", cu a FAZA JUDEŢEANĂ A
æggagsæa ÎNTRECERILOR EORMAŢH-
cizează : rectorul complexului. în- la spectacolul cinemato crească efectul educaţional participarea unor realiza LOR COREGRAFICE, din
— Am depus comenzi cepînd cu îmbrăcămintea grafic. E necesar, în ace al manifestărilor: „Din ma tori .şi interpreţi, între actuala ediţie a Festivalului
„Cîntaren
Româ
naţional
repetate pentru a primi pentru nou-născuţi, con laşi timp, să fie în măsu rile ctitorii ale Epocii care Gheorghe Vitanidis, niei“ începe astăzi. La casa
ţă x3 dulii mici, tuburi de neon fecţii pentru copii, femei ră să determine un com Nicolae Ceauşescu", „Pa Da vid Ohanesian, Csobi de cultură din Deva, Snee-
ătorui cu de 20 waţi, ştechere cu şi bărbaţi, încălţăminte u- portament civilizat în rîn- cea — deziderat vital al Czcc; întîlnirile cu filmo- pînd de la ora 14, vor
JNEDOA- evolua formaţiile coregrafice
(Modern pămîntare şi fără, prize şoară de sezon, tricotaje, dul celor care trec pragul omenirii", „ P r o g r a m u l logul Roxana Pană, de la şi ansamblurile folclorice din
fiul (Mo- mici, lanterne, baterii. Cu galanterie într-o gamă di cinematografului, prin pro partidului — programul în- revista „Cinema", cu cri zonele Devei, Hunedoarei şi
tond dc toate acestea, de mai mul versă, totul este pus la în- pria comportare şi prin ticul de artă Grid Modor- Ţării Haţegului. Mîine, du
); Sep- demîna cumpărătorilor. minică, în două spectacole
; petro- tă vreme nu am primit a- ambianţa pe care o oferă. cea şi cu realizatori de la (de la orele 9 şl 14,30) vor
orul cu semenea articole, deşi sînt La cofetăria „Macul ro Gheorghe Stehan, res Studioul „Animafilm" Bu evolua formaţiile de gen»
Vînăto- foarte solicitate. Cumpără şu" două vînzătoare ocu ponsabilul cinematografu „Un spectator cureşti. Şi, pe lingă toa promovate pentru această
e (Uni- paseră ioc pc calorifer şi etapă, din zonele Orăştici,
lieţi şi o torii solicită articole electri lui „Steaua roşie" din te acestea, hotărîtoare este Bradului, lliei.
»iembrie); ce, mai cu seamă de cele se certau, în timp ce la o Brad, éste unul dintre a- care s-a simţit calitatea proiecţiei si au
3 pînzelc cu consum mic de energie masă — singura ocupată ! ceşti oameni cu calităţi diţiilor, care ţine do mo e „ŞTIINŢA ÎN SLUJBA
* Secre- electrică. — trei copii aşteptau cite deosebite. Fapt confirmat dul în care sînt întreţinu OMULUI“ este genericul
Cultural); concursului desfăşurat la
la mandra Cu vitrine îmbietoare, o prăjitură... în vecini, la şi de locul I ocupat în a- bine vine şi a te, de către operatorii noş Şcoala generală nr. 3 Lupeni.
LONEA : în care articolele de sezon eafe-bar, servirea este... nul trecut în întrecerea tri Iulian Miclea, Ioan Iniţiat de Consiliul judeţean
cină (Mi- sînt prezente şi îşi întîm- mixtă. „Nu servim la bar" cu ceilalţi lucrători din Burz, utilajul şi aparatura
A: Intu- doua, şi a treia al Organizaţiei pionierilor*
¡dtorcsc) ; pină cumpărătoarele ma- — citim pe afiş, dar lu- reţeaua cinematografică pe care o avem în dotare. concursul a prilejuit aici şi
Toa- gazinul'„Romarta" nr. 127, crătoarca care serveşte la huncdorcană. — Şi, nu în ultimă in o amplă dezbatere, la oare
a mea — condus dc Monica Mun mese n-are loc la bar de — Vă desfăşuraţi activi oară la au participat peste 80 de
ciloresc); stanţă, o reală influenţă purtători ai cravatelor roşii
ccătoarelc tean, de ia care aflăm : „clienţii casei". în plus, o tatea într-o zonă în care o arc asupra spectatorului cu tricolor din şcoală,
; B R A D : — După cum vedeţi, a- crasă lipsă de curăţenie : există un adevărat cult cinematograf' căldura şi intimitatea sălii
rea Nca- voih o aprovizionare abun scrumiere pline, feţe de pentru trecutul istoric, ® VREDNICI GOSPODARI«
I (Steaua de spectacol. La îndemnul deputatului
E : Lup- dentă cu articole de încăl masă murdare, resturi de pentru personalităţile Ţă — Un spectator caro s-a Ioan Lupaş, din Cîmpuri do
i misteri- ţăminte, confecţii, lenjerie ţigări pe mochetă etc., în rii Zarandului. simţit o dată bine în sala
Declara- şi galanterie pentru femei. tregesc peisajul unităţii... — într-adevăr. Acest lu trcgului popor", „Tinere Sus (Gurasada), peste 80 do
Flacăra); — Vă rugăm să destăi Cum pe parcursul rai cru ne-a îndemnat să a- ţea patriei — tinereţea de cinematograf vine şi a locuitori au participat la o w
Trei zile noastră", urmate de pro doua, şi a treia oară. Şi acţiune de înfrumuseţare a
Casa de nuiţi... secretul acestei bu dului ani întîlnit unele di bordăm, cu sprijinul tutu o să vină mereu. în acest localităţii. Cu multă vreţi»
G: B.D. ne aprovizionări şi desfa ferenţe, mai cu seamă în ror factorilor educaţionali iecţia filmelor „Mondo U- nicic s-a lucrat la curăţa
; BRAZI: ceri. aprovizionarea cu anumite din oraş, un număr însem mano", „Ani eroici", „40 sens, cu sprijinul între rea a 7 000 ml şanţuri, Ia
ia întîi — de ani dc construcţie so prinderii cinematografice transportul pietrei şi la re
AN: Yan- — Legături permanente produse, am revenit la di nat de acţiuni cu tematică judeţene, am reuşit să
'-II (Casa cu depozitele I.C.R.T.I. De recţia comercială a muni istorică, vizînd educaţia cialistă", „România dece pararea a 2 km de drum şi
d MERI A : va şi Petroşani, cu furnir cipiului, la tovarăşul di patriotică, revoluţionară a niului IX". schimbăm total aspectul a două podeţe.
ur — sc- — Astfel de acţiuni ne interior şi exterior al se
il); IEI A: zorii din ţară, expunerea rector adjunct Nicolae locuitorilor. în acest sens, diului, aducîndu-1 la ni m CONSFĂTUIRE. „Preo
repetiţie la vedere a tuturor pro Giurgiu, care a precizat : am organizat simpozionul cesită un număr aprecia cuparea comitetelor sindi
.ARI: In- duselor, prezentarea ope — întregul fond de mar pe tema „Momente semni bil de colaboratori apro velul celor mai frumoase
iad (MI- rativă a noutăţilor care fă — produse industriale, ficative din istoria multi piaţi, permanenţi. spaţii proprii de cinema catelor şi a consiliilor oa
menilor muncii pentru creş
apar. 'Lotul din dorinţa de alimentare, de alimentaţie seculară a patriei", înso — Aceşti colaboratori, tograf din judeţ. Pentru terea eficienţei activităţii
aceasta holul a fost placat
a servi cit mai bine cum publică — este repartizat ţit dc proiecţia filmului oameni sensibili la actul cu travertin, pereţii tape cercurilor de calitate —■ a
părătoarele noastre... proporţional pe localităţile „H o r i a", cine-evocarea de cultură, posedînd o mă taţi, a fost schimbat mobi fost tematica recentei con
Piaţa din Petroşani. Loc municipiului. în ultima „Trecutul glorios dc luptă rci doză de informaţie, e- lierul şi materialul de cor sfătuiri organizate de Consi
de marc afluenţă zilnică, vreme verificăm la fieca al poporului nostru pen xistă în fapt. La unii din liul municipal al sindicatelor
rremea va tru păstrarea fiinţei naţio tre ei apelăm în mai ma tină, balconul a fost re
Instabilă, mai cu - seamă din partea re sfîrşit de săptămînă aşezat sub formă de amfi Hunedoara. Au -participat
îlt nor os. gospodinelor. Despre apro cum s-a respectat această nale", pe marginea pelicu re măsură. I-aş numi, în teatru. Cinematograful ser activul sindical, responsa
ploi, care vizionare ne interesăm niai indicaţie expresă. Interve lei „Munţii în flăcări" ş.a. acest sens, pe profesorii
*aeter de — Pc fundalul acestor Bianca Leuceanu, Dorin veşte şi ca' sală de spec bili ai cercurilor de calitate
de des- întii la cele două unităţi nim ferm aeolo unde con tacole artistice. Toate a- din unităţi economice, ca
Vîntul care desfac legume, zar statăm nereguli. Vom a- manifestări istorice aţi a- Crişan, Dumitru I-Iîrza, Ro- ccste măsuri au vizat îm dre cu atribuţii în efectua
la mode- zavaturi, fructe. plica, cu toartă răspunderea, cordat atenţie prioritară dica Cristea, medicul So rea controlului tehnic de
*ile mi- — Nu au existat goluri acest principiu pentru a oamenilor şi împlinirilor rin Costina, inginerii -Ni bunătăţirea ambianţei de
rinse în- vizionare, creşterea efec calitate.
10 grade, în aprovizionarea cu car veni tot mai mult în spri contemporane. colae Androne, Ioan Poe- tului educaţional al mun
între 14 tofi, preambalaţi şi vrac, jinul îmbunătăţirii conti — O parte însemnată nar, economistul Nicolae
eteorolog ceapă, preambalată şi vrac, nue a aprovizionării popu din filmele de producţie Stoica ş.a. cii cu filmul.
Proncen- Interviu realizat de
fasole preambalată, mere laţiei din Valea Jiului. naţională oglindesc reali — Vă rugăm să menţio
— ne spune Petre Roiban, GH. I. NEGREA tăţi ale anilor socialismu- naţi cîieva dintre acţiuni MINEL BODEA