Page 4 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 4
Pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 135 • MIERCURI, 1 APRILIE 1987
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE
D E V A
Nicolae Geauşescu, împreună cu tovarăşa Organizează miercuri, 15 aprilie 1987
Elena Geauşescu, în Republica Zair C O N C U R S
pentru ocuparea postului de
CONVORBIRI OFICIALE păreri în probleme esen roasă primire solilor po
ţiale ale colaborării din porului român, preşedinte ® contabil şef
(Urmare din pag 1J tă, precum şi pentru rea tre România şi Zair. lui Nicolae Ceauşescu, pe
lizarea unor importante o- La bordul navei, în o- care l-au aclamat ca pe Condiţii : conform Legii nr. 12/1971.
două delegaţii, convorbiri biective economice. noarea înalţilor oaspeţi a un prieten apropiat al po Informaţii la telefon 11150, interior 216.
■cu preşedintele Republicii Cei doi şefi de stat au fost oferit un dejun, în porului zairez.
Zair, Mobutu Şese Seko. apreciat că dezvoltarea cadrul căruia a continuat Localitatea N’sele se în
Împreună cu şeful statului largă a colaborării româ- dialogul la nivel înalt ce scrie în cronica luptei po
Zairez se afla doamna no-zaireze pe plan politic, se desfăşoară sub semnul porului zairez pentru li
Mobutu. economic, tehnico-ştiinţific stimei şi înţelegerii reci bertate şi independenţă — U.J.C.M. HUNEDOARA-DEVA
Convorbirile purtate şi şi în alte domenii de acti proce, al dorinţei de a aici, la 24 noiembrie 19G5,
în acest cadru au relevat vitate corespunde aspira promova bunele relaţii Mobutu Şese Seko a pus cu sediul în Deva, str. Aurel Vlaicu nr. 1,
dorinţa comună de a se ţiilor ambelor popoare, dintre ţările şi popoarele bazele mişcării revoluţiei. telefon 14320,
acţiona în direcţia extin este în interesul lor, al noastre.
derii colaborării şi coope cauzei păcii, destinderii şi Astăzi, localitatea repre
rării în producţie pe baze cooperării între toate na La încheierea călătoriei zintă un simbol al hotă- Î N C A D R E A Z Ă
stabile şi de lungă dura ţiunile lumii. pe fluviul Zair, nava pre rîrii ferme a poporului
zidenţială s-a oprit la zairez de a-şi făuri liber, ® lucrător gestionar depozit II (pen
PRIMIRE CĂLDUROASĂ N’sele, centru istoric al independent propriul des tru ramurile confecţii textile).
ÎN ORAŞUL N’SELE Mişcării Populare a Revo tin.
luţiei din Zair. în cursul după-a miezii
(Urmare din pag. 1) şedintele Mobutu Şese Seko de marţi, înalţii oaspeţi
şi doamna Mobutu . Cetăţenii localităţii, în
răşa Elena Geauşescu s-au Cei doi şefi de stat au frunte cu notabilităţile o- români s-au reîntors la ASOCIAŢIA ECONOMICĂ
întreţinut cordial cu pre- avut un larg schimb de raşului, au făcut o căldu Kinshasa.
INTERCOOPERATISTĂ BOBÎLNA
• - •
ÎNCADREAZĂ
• un conducător auto.
Încadrarea conform Legii nr. 57/1974.
Schimb de mesaje i
între tovarâşul Nicolae Ceauşescu tarea orală a copiilor, pen
tru combaterea maladiilor
-
r
şi secretarul general al Partidului Revoluţionar diareice, demonstrează că n J
şi cu resurse limitate, se PREŢURILE MAXIMALE DE MERCURIAL
Institutional din Mexic, Humberto Lugo Gil pot înregistra progrese în
acest domeniu de bază valabile din 1 aprilie 1987:
CIUDAD DE MF.XICO cese în fruntea partidului ■ ViENA. — Luînd cu- pe care îl reprezintă ocro
31 (Agerpres). — Din par şi statului român. vîntul în cadrul dezbateri tirea sănătăţii copiilor. Preţ
tea tovarăşului Nicolae Secretarul general al lor reuniunii general-euro- Perioada maxim de
Ceauşescu, secretar gene P.R.I. a evocat cu satis pene de la Viena, repre ■ CANBERRA. - Intr-un Produsele U.M. de mercurial
ral al Partidului Comunist facţie preocuparea perma zentantul român a relevat interviu acordat publicaţiei aplicare — Ici —
Român, au fost transmise nentă şi contribuţia activă importanţa şi actualitatea ..The Australian", Oliver
secretarului general al ale tovarăşului Nicolae deosebită a propunerilor Tambo, preşedintele Con PRODUSE DE PRIMA
Partidului Revoluţionar In Ceauşescu, pentru apăra avansate de ţara noastră gresului Naţional African — APARIŢIE
referitoare la convocarea
stituţional (P.R.T.) din Me rea păcii şi securităţii *n- unei conferinţe europene principala organizaţie sud Ardei iute buc. din 16 IV. 0.75
xic. Humberto Lugo Gil, ternaţionale, pentru asigu africana de luptă împo Ceapă verde (100 gr.) leg. 1,00
rarea unui climat de în privind cooperarea in do triva apartheidului, inter 1»
un cordial salut şi cele meniile ştiinţei şi tehnolo Ridichi lună
mai bune urări de sănă credere şi colaborare între zisă de regimul minoritar (8—10 fire) leg. 1» 1,25
toate ţările lumii. giei şi crearea unui con de la Pretoria - a subli
tate şi fericire, de succes siliu european permanent Salată căpăţînă
în activitatea partidului. Schimbul de mesaje a pentru cooperarea econo niat necesitatea intensifi (150 gr.) buc. »• 1,00
avut loc cu prilejul primi cării eforturilor pentru eli Spanac kg. 1—15 IV. 4,25
Exprimînd mulţumiri, mică, ştiinţifică şi tehno minarea sistemului de dis
rii de către secretarul ge Spanac kg. 16—30 IV 2,75
secretarul general al P.R.I. logică. criminare rasială instituit
neral al P.R.I. a tovarăşei Usturoi verde (60 g.) leg. 16—30 IV. 1,25
a rugat să fie L:7, Maria Ghiţulică, membru H MOSCOVA. - Intr-un de (autorităţile din R.S.A. PRODUSE INSILOZATE
se tovarăşului Nicolae supleant al ' interviu acordat ziarului El a menţionat că dacă Ceapă uscată leg. 1—30 IV. 6,00
Ceauşescu un salut căl litic Executiv, secretar al „Izvestia", primul ministru nu se acţionează eficient Dovleac comestibil kg. »» 3,50
pentru abolirea aparthei
duros şi urări de noi suc C.C. al P.C.R. al Mozambiculuî, Mario dului şi pentru a se pune Gulii kg. 3,50
Machungo, a arătat că capăt cruntei oprimări la Morcov rădăcină kg. 11 4,00
ţara sa a obţinut, în anii Pătrunjel rădăcină kg. 4,25
SURI DIN R.P. CONGO de după dobîndirea inde care este supusă popu Păstîrnac rădăcină kg. it 4,00
laţia de culoare din R.S.A. 5,00
pendenţei, importante suc î S Ţelină rădăcină kg.
BRAZZAVILLE 31 (A- congoleză. Cel mai dificil — majoritară in această Praz kg. ,, 5,00
gerpres). — în ultimii ani, tronson al magistralei fe cese pe plan economic şi ţară — „o explozie va de Ridichi pegre kg. îl 3,50
capitala Republicii Popu roviare — lung de 72 km social şi, aceasta, în con veni inevitabilă". Sfeclă roşie kg. '» 3,50
lam Congo — Brazzaville — este cel care traversea diţiile în care a avut de Usturoi uscat kg. H 13,00
a cunoscut un amplu ză Munţii Mayombe. la făcut faţă acţiunilor agre ■ PRETORIA. - La lupta Varză albă kg. 1» 2,75
program de modernizare. altitudinea de 810 metri. sive ale regimului rasist împotriva sistemului inu Varză roşie kg. 11 4,75
Două noi edificii impozan Cînd întreaga lucrare va de la Pretoria de destabi man de apartheid şi dis Mere kg. „ 8,25
te construite în februarie fi terminată, transportul lizare a statelor africane criminare rasială aderă un Pere kg 11 8,25
1985 îşi pun amprenta a- mărfurilor produse în R.P. vecine. Mozambicul, a spus număr tot mai mare de PRODUSE ALIMENTARE
xupra înfăţişării centrului Congo, ca şi al unei părţi el, va acţiona şi pe viitor, locuitori din R.S.A., prin
oraşului. Tot ca o mărturie importante a exporturilor împreună cu ţările africa tre care şi reprezentanţi ai O u ă buc. ,, 1,50
a avîntului edilitar cunos ţărilor vecine din interio ne „din prima linie", pen minorităţii albe. Peste 300 FLORI TAI ATE
cut de capitala congoleză rul continentului african tru a-şi apăra independen de cadre didactice de la Cyclamen fir 1-30 IV. 1,00
în ultimii ani, aici pot fi va fi substanţial îmbună ţa şi suveranitatea în faţa Universitatea Stellebosch Lalele fir >» 4,00
văzute Palatul Congrese tăţit. actelor ostile ale Republi Narcise fir - 3,00
lor, un nou hotel, ampla (provincia Cape) şi-au pus |
sat pe malul fluviului Con cii Sud-Africane, care înar semnătura pe o .petiţie in La restul produselor rămîn valabile preţurile
mează, finanţează şi trimi care se cere regimului a-
go, precum şi ansamblul BRAZZAVILLE 31 (A- te grupuri de mercenari ce bolirea sistemului de apar- 1 stabilite anterior.
arhitectonic cu destinaţie gerpres). — în vederea a-
socială. Construcţia de lo sigurării necesarului de se opun autorităţilor de theid.
la Maputo.
cuinţe a cunoscut o inten materiale de construcţii ® WASHINGTON. - Dis
sificare, urmărindu-se sa pentru dezvoltarea edilita S GENEVA. - Intr-o de criminarea rasială consti
tisfacerea necesarului de ră a capitalei R.P. Con claraţie făcută la Geneva, tuie un fenomen care pre C. P. A. D. M. VEŢEL
apartamente în condiţiile go — Brazzaville —, au directorul executiv al Fon ocupă majoritatea locui
creşterii gradului de ur torităţile congoleze au e- dului Naţiunilor Unite pen torilor New York-ului, re
banizare. laborat un program care ÎNCADREAZĂ
are drept scop amplasarea tru Copii (UNICEF), James levă un sondaj de opinie
unităţilor producătoare de Grant, a subliniat necesi realizat de ziarul „New
materiale de construcţii în tatea intensificării efortu York Times". 35 la sută In conformitate cu prevederile Legii 22,
BRAZZAVIM.E 31 (A- din persoanele participan
gerpres). — Dezvoltarea apropierea surselor de ma rilor pentru a se asigura, te la sondaj au apreciat următorul personal muncitor :
transporturilor ocupă un terii prime. Fabrica de ci cu prioritate in ţările în că în ultimii 10 ani discri ® lucrător gestionar pentru unitatea
loc important în preocu ment de la Cidoîu se nu curs de dezvoltare din A-
mără printre obiectivele sia, Africa şi America La minarea rasială nu a scă textile-încălţăminte din satul Munceî
pările autorităţilor congo importante chemate să zut, iar 27 la sută au fost
leze. O realizare semnifi contribuie la asigurarea tină, sistemele de bază de părere că acest feno ® tîmplar la atelierul de tîmplărie Min
cativă în acest domeniu unor însemnate cantităţi pentru ocrotirea sănătăţii men a luat proporţii în
pentru economia naţională de materiale necesare noi copiilor. După cum infor grijorătoare. tia
o reprezintă construirea lor şantiere congoleze. Pro mează „OMS Presse", el ® brutar la brutăria Muncel.
căii ferate care străbate ducţia acesteia este de pe a arătat că accelerarea
ţara din regiunea aordică ste 250 000 tone de beton transpunerii in practică a Informaţii suplimentare se pot obţine
pînă la Oceanul Atlantic, anual. în urmă cu doi ani programelor O.M.S. pri la sediul cooperativei din Veţel sau la te
punctul terminus fiind au fost începute lucrări de
portul Pointe Noire, prin extindere a capacităţilor vind vaccinarea şi rehidra- lefon 65148, Veţel,
cipala poartă maritimă de producţie ale fabricii.
COLEGIUL DE REDACŢIE Sabin Cerbu, Ion Ciociei, Dumi tru Gheonea, liberiu Islrate (redactor şef), Lucio Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tir cob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA î- 2 700 Deva. str Dr Petru Groza, nr 35 Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275.