Page 42 - Drumul_socialismului_1987_04

■* DRUMUL SOClALíSMULU'

\ tyatxia piimăaeui Patria înseamnă drum neîntrerupt, Tei
Pasărea ce zboară prin cerul dc lumini,
Primăvara cu mersul ci dc la-nceput
Cîmpiile de grîu, hărnicia din mîini.
|j Patria înseamnă clipa rcspirînd,
M44i/W i Intr-un fir dc iarbă, într-o floare, MIRON TIC
/ O prelungire verticală, ora-nmugurind,
| O nouă dimineaţă dc pace şi de soare. tiaii
ţ Patria înseamnă faptă şi gînd, Eroii au pe retină
i Codrii falnici în plină legănare, Soarele marilor victorii
, Timpul cu izvoare murmurînd Păsări de dor
| Starea de cîntec, veştile clare. Beau apa păcii
Acolo unde zîmbctul zorilor
U n i v e r s u l C o ş b u c Patria înseamnă cel mai dulce grai, Urcă spre sărutul amiezii
ţ Dragostea ce creşte în euvînt, Prin această neasemuit de frumoasă
grădină.
Despre George Coşbuc făcut, în copilărie şi ado­ cian Valea in această bio­ i Doina picurată din margini de nai Patria.
' s-a scris enorm, de la sim­ lescenţă, ucenicia literară grafie. „Biograful - spune i Ramul şi frunza sărutate de vînt. DAVID RUSU
ple notiţe şi pseudoamin- şl educaţia estetică, pe el — e în primul rînd un
tirl, pină la competente şi poeziile lui Coşbuc". Re­ arhitect care elaborează
ample studii de referinţă. centa biografie încununea­ proiectul şi in al doilea
Totuşi, o „viaţă“ a poetu­ ză astfel o pasiune per­ rînd un constructor, care
lui, exactă, obiectivă, com­ manent cenzurată de rigo­ realizează construcţia cu
pletă, altfel zis o biogra­ rile şl realităţile cercetării. materiale furnizate de al­ Pasiune de o viată
fie ştiinţifică, incă n-am Comentind noua carte, Şer- ţii". Iar aceste materiale,
avut. Nu e locul aici să ban Cioculescu explică re­ el le foloseşte intr-adevăr
— consider că un elcetro-
căutăm motivele. Mai im­ laţiile lui Lucian Valea cu „ca pe cele ale unui ro­ acusticlan e necesar să cu­ hule să înceapă educaţia mu­ Fiecare înregistrare o notam.
zicală la care şl dumneavoas­
Eu ştiu în felul acesta In ori­
portantă este constatarea universul coşbucian prin man". întemeiat pe o im­ noască cîtcva elemente ile tră sînteţi chemat să contri­ ce moment care metodic este
îmbucurătoare că o aseme­ empatie. Noi am evita cu- presionantă documentare psihologie pcnlru ca, intr-un buiţi ? mal căutată. Iar fondul mu­
nea biografie, a cărei lipsă vintul, empatia presupunind şi pe o benedictină muncă timp extrem de scurt, să-şi — Din momentul in care lî- zical îl împrospătăm şi îmbo­
se făcea de mult simţită, de transcriere, selecţie şi formeze o primă impresie a- nărul sau vîrstnlcul ne trec găţim permanent.
supra omului care trece pra­
pragul. Impresia care ne-o
—
Care sînt Interpreţii şi
a apărut recent sub sem­ sinteză, autorul nu numai gul atelierului de înregistrări formăm despre ei este com­ formaţiile cele mai căutate ?
nătura lui Lucian Valea : că nu-şi îngăduie să in­ magnetice, văzîndu-l, noi ştim pletată de tradiţionalul „do­ — Amintesc în ordine: tara­
deja ce gen de muzică pre­
venteze nimic, dar işi do-
resc să-mi înregistraţi...“ cu­
COŞBUC (Ed. Sport-Turism). ¿¿PRIVELIŞTI feră. In majoritatea cazuri­ tare interpret, formaţie de mu­ ful din Vaţa do Jos, Elena
PE URMELE LUI GEORGE
bindeşte competenţa şi,
Merişoreanu, Dumitru Fărca-
lor, opţiunea sa ne confirmă
,,Pe urmele lui..." este insă prin aceasta, dreptul de a impresia. zică populară, uşoară etc. Sîn- şu, Drăgan Munteanu, pentru
tem întrebaţi de către unii, e
muzică populară, Angola Si-
un fel de a zice, dictat de o doză, poate excesivă, de spulbera invenţiile altora, Iîemarea aparţine lui Vioriu adevărat, mal puţini la nu­ mllea, Mirabela Daucr, Dori­
profilul colecţiei, cartea subiectivitate. Or, dincolo Intr-'un stil alert şi elegant, Feneşan, şef ile secţie impri­ măr, dacă avem muzică de na Chlriac, Tuilor Gheorghe,
mare benzi magnetice, achi­
Banat. Da, avem pe Iosif Cio-
fiind in fond o biografie de fireasca afinitate spiri­ lipsit de orice ariditate, do- ziţii, recondiţionări aparatură eloda, Mariana Drăghlcescu ş.a. formaţia Savoy.
Se manifestă în unele
—
exhaustivă care n-are nici tuală dintre cercetător şi bindind cînd e cazul an­ electronică muzicală aparţl- Ei doresc însă un Pera To- săli de spectacole o catego­
o tangenţă cu „turismul", obiectul cercetării sale, Lu­ trenante accente polemice, nînd U.J.C.M. Hunedoara- dorovicl care cîntă „Miere rie de public cu gust îndo­
Deva.
dulce de albine“, piesă ce o
fie el şi cultural. cian Valea işi asumă cu el demolează toată anec­ — Dacă sînteţi un fin psi­ avem înregistrată în original, ielnic, care cade în capcană
Surprinzătoare la Lucian bună ştiinţă rigorile obiec- dotica dubioasă, legendele holog, spuneţl-ne cu ce gîn- în limba sîrbă. Solicitantul sau îndeamnă indirect la po­ l.UNI,
folclorului
luarea
muzical
Valea, consacrat pină cr­ tivitaţii. El şi-a însuşit e- de cafenea, „mitologia" duri vine la dv. un gazetar ? este rugat să o asculte în lim­ românesc. 20,00 Tele
ba sîrbă şi apoi în româneşte,
eam îndeosebi ca poet, sini xemplara lecţie a doi ex­ care a înflorit prin ani in — Cu gînduri... şi... gînduri. în varianta „solicitată“. în­ — Există şi astfel ile oa­ 20,20 Viaţ
— Ştim că sînteţi un om
disponibilităţile sale de cri­ perţi oi biografiei: André jurul amintirii- lui Coşbuc spiritual, dar şi un meseriaş trebarea pe care o adresăm meni care, la Sala sporturi­ 20.05 Tez;
lor)
tic şi istoric literar. Critic, Maurois şi G. Călinescu. precum algele pe carene- fără cusur şi posesorul unui atunci firesc celui în cauza lor, mai ales, fluieră, cer a- 20.50 Ocol
numltc cântece, care degra­
este următoarea: „Dumneata
pentru că şi-a început exe­ „Un biograf — scria André le bătrinelor corăbii de bogat fond dc piese muzicale. cum te-ai simţi auzind melo­ dează Imnul simţ, cerere fa­ 21.05 Ron
— Fonoteca noastră cuprin­
geza coşbuciană in ipos­ MaUrois in MEMORII — nu cursă lungă. Extrem de a- de aproximativ 50 000 piese dia „M-a făcut mama oltean“ vorizată şl de o anumită stare „Gh
tază de eseist incă in 1980, are dreptul să inventeze bundentă in informaţii, sis­ muzicale interpretate do peste cintută, să zicem, în turceş­ tio „euforie“ de moment. E Ecru
te ?“. De cele mal multe ori,
bine să se facă o selecţie a
cu volumul COŞBUC - IN nici un fapt, nici o vorbă, tematică, de o probitate 5 000 solişti şi formaţii. câţiva interpreţi certaţi cu unor astfel de spectatori. man
Lui (
CAUTAREA UNIVERSULUI dar (...) poate şi trebuie ştiinţifică indiscutabilă, in- — Aveţi posibilitatea să în­ bunul simţ schimbă versurile — In ce măsură reuşiţi să si ti
LIRIC (Ed. Albatros), carte să utilizeze materialele au­ citantă şi captivantă in a- registraţi şi muzică clasică ? cinlecului, melodia fiind po­ realizaţi o imprimare de cali­ Epis
tate ?
luată complet.
in care de altfel işi explică tentice ca pe cele ale unui celaşi timp, noua carte a — Avem un număr aprecia­ — Judeţul nostru oferă un — Calitatea Imprimării de­ 21.50 Tule
şi opţiunea ce i-a marcat roman, dind cititorului sen­ lui Lucian Valea este de bil ile astfel de creaţii. Dacă fond de muzică populară ex­ pinde de calitatea aparaturii
ni se solicită ceva ce nu a-
viaţa şi, măcar in parte, timentul descoperirii lumii veni la un moment dat, ru­ trem de variat, de la melo­ de care dispunem şi, de ce
propensiunile creatoare : de către un erou, ceea ce acum o contribuţie funda­ găm clientul să revină peste diile doinite pină la cîntecul să n-o spunem, de seriozita­
tea cu care ne privim mese­
de joc.
„Autorul (...) nâsăudean şi constituie veritabilul ele­ mentală, de referinţă la un număr de zile, pină pro­ — Mi-a plăcut întotdeauna ria. Ne bucurăm cînd mulţi
el, născut şi crescut in a- ment romanesc". Nu alta a exegeza coşbuciană. curăm din altă parte piesa muzica din zona Orăştiei, pe dintre specialişti, interpreţi
celeaşl ţinuturi de la poa­ fost metoda lui G. Căli­ dorită. care încerc s-o fac mai bine care ne vizitează apreciază
calitatea imprimărilor noastre.
cunoscută. Există aici câţiva
lele Munţilor Rodnei, şi-o nescu; nu altceva face Lu- RADU CIOBANU — Dc unde credeţi că trc- rapsozi extraordinari — Au­ I-aş aminti pe Victor Socaciu.
rel Sibişan de la Căstâu, Tran­ Vasilo Şcicaru, ştefan Hruşcă,
Fărcaşu,
dafir l ilimon de la Gcoagiu Dumitru Ţărnea ş.a. poetul
George
Pentru
Ordinea cuvintelor ş.a. care pot să cânte o noap­ noua premieră a Teatrului de
te întreagă, fără să-şi epui­
zeze repertoriul lor neasemuit. estradă din Deva, realizată
Ca om al locului, cunosc a- de curind, am efectuat înre­
gistrările muzicale tot in sec­
Pleonasm este, în limba fi fost suficientă fără de­ cest lucru şi aş putea da o ţia noastră. Pornind de aici,
serioasă mină de ajutor fac­
română, un euvînt de pro­ terminarea „în jos". torilor culturali judeţeni în pentru a veni in intimpina-
venienţă franceză, insem- Foarte răspîndite — tot înregistrarea lor completă rea publicului, a unora care
nînd, conform „Dicţiona­ din dorinţa accentuării pentru a contribui la reali­ işi realizează singuri înregis­
trările, am considerat de cu­
rului limbii române mo­ ideii — sînt şi exprimările zarea unui fond muzical hu- viinţă să-i sprijinim, aslgu-
nedorcan de aur, care să ser­
derne", „greşeală de expri­ pleonastice: am auzit cu vească interpreţilor ce vor rînd la atelierul nostru veri­
mare constînd în folosirea urechile mele, am văzut cu veni. Avem înregistrate piese ficarea aparaturii pe care o
posedă, cînd e nevoie putem
să reglăm, să reparăm radlo-
unor cuvinte care repetă ochii mei. de Drăgan Munteanu, care casetofoanc, magnetofoane, iar
inutil aceeaşi idee". în Tot pleonastice sînt şi aşteaptă să-i apară un disc cele cu defecţiuni mal mari
unele calcuri: a prevedea la Elecirecord. Feliei an Făr-
franceză, termenul este de viitorul, din fr. prevoîr caşu e prea puţin valorificat. le putem achiziţiona pentru
obîrşie greacă (pleonasmos) — Există o posibilitate do recuperarea unor piese.
l’avcmr, perspective de vii­ — Sînt preocupări caro evi­
cu sensul de superabun- tor, din fr. perspectivcs de urmărire a gustului publicu­ denţiază un real profesiona­
denţă (surabondance). l'avenir. lui pentru muzica populară, lism, dar şi pasiune de o via­
uşoară?
ţă a unul om ce se numeşte
Pleonasmul reprezintă o Deranjante sînt şi expri- — Avem piese pentru toate simplu. Florin Feneşan. O pa­
gusturile. Fiecare melodie siune transmisă fiului. Florin
este catalogată în funcţie de Feneşan jr., lui Mitru Olarii,
ajutoarele sale din secţie.
modul în rare e depozitată —
P l e o n a s m e pe discuri, benzi de magne­
tofon, casete (cine, ce cîntă, Interviu realizat de
durata in minute şi secunde). B. CĂTĂLIN
incorectitudine în exprima­ mările (tot pleonastice),
re, apariţia acestor greşeli scurtă alocuţiune, a scru­
fiind favorizată cel mai a- ta cu atenţie, a extermina 1 A Z A K A S TII5ERIU : „Ţevi“ (Tempera). Carte poştală
desea de dorinţa vorbito­ în masă, exemplu pildui­
rilor de a amplifica, de a tor, înfăptuiri realizate,
mări claritatea comunică­ realizări înfăptuite, senti­ cronica filmului 5 j albastră il văd rar. Uneori trec luni şi nu mai ştiu nimic despre
rii. mente sufleteşti, a se men­ an a el. Ba da ! Ştiu că e acolo, în atelierul în care creează
Iată citeva exemple: ţine mai departe, atelier Autorii (Fănuş Neagu şi minatoare. Impresia cea de mulţi ani, intr-o permanentă înfruntare cu piatra şi
Superb este el însuşi un dc cizmărie, blănărie; ală­ Vintilă Ornam — scenariu, mai puternică o lasă poe­ lemnul, pentru ca trăirilor sale de artist să le dea nu nu­
mai forme materiale, ci şi calitatea indispensabilă operei
îoan Cărmăzan- — regie)
superlativ absolut, clar în- turi de... coexistă, rezulta­ transpun cinematografic, zia realului şi nu este de­ de artă: transfigurarea. ' Este o înfruntare din care el,
tilnim —■ e drept, mai rar te rodnice şi fructuoase în cădrelc unei feerii mu­ loc intîmplător că „fuga" luptătorul solitar, iese mereu învingător, aducînd iubitori­
eroilor cu trenuleţul fores­
— şi superbisim, după mo­ otc., întîlnite, din păcate, zicale, ziua intîi a unei tier nu este doar poetică, lor de artă ofrande ce declanşează o emoţie artistică
del italian, în năzuinţa inclusiv în presă. iubiri, o poveste simplă ci şi convingătoare. în tre- aparte. Noi le spunem simplu sculpturi, ne luminăm min­
vorbitorilor de a confirma La foarte mulţi vorbitori printre rîndurile căreia nuleţ, personajele se vor tea şi ne bucurăm sufletul privindu-le, le mîngîiem cu o
atingere discretă, poate înfioraţi de fineţea unei linii, ui-
fascinaţia impresiei (o ac­ auzim adesea exprimări de transpare metafora acestei regăsi, regăsindu-şi starea tînd. uneori, că acea materie ajunsă să ne emoţioneze,
sănii albastre: dragoste şi de vis. Un simbol, care se
triţă superbisimă). genul dar însă (Aş veni simbolizează produsul unui efort care nu poate fi măsu­
vis, dar şi zbor, aspiraţie voia secundar, devine, hră­
Există multe pleonasme dar însă nu pot), in care spre puritate. Decorul hi* nit de sugestiile realului, rat. Oare ar putea să existe un etalon de măsură pen-
care nu reprezintă totuşi cele două conjuncţii sînt bernai, strălucitor şi alb, mult mai sugestiv decît tm arderile unui creator de artă ?
M.i-1 imaginez pe artistul-sculptor în otelierul său, in
erori de exprimare: felul egale; a reveni din nou, accentuează sensul meta­ chiar „sania albastră" care impresionanta sa zbatere pentru atingerea unui „ce" pe
forei: inocenţa şi reveria dă titlul filmului.
(modul) cum, în care fel iarăşi, în care prefixul re care noi, ceilalţi, să-l putem numi artă. Aceasta înseam­
— imaculate zăpezi ale ti­ P r o t a g o n i ş t i i (Dia-
înseamnă „mod sau chip" nu mai impune utilizarea nereţii — vor învinge me­ na Gheorghian, Bogdan nă muncă, efort fizic şi intelectual: dar înainte de toate,
(de a fi sau de a acţiona lui mai, iarăşi, din nou. reu egoismul pragmatic. Stanoevici) aduc prospeţi­ înseamnă luptă cu sine, cu îndoielile de fiecare zi, cu
al cuiva), imposibil Insă O greşeală de exprimare Regizorul loan Cărmă­ mea tinereţii care presimte renunţări.., Şi, din nou de la capăt. Dar cum altfel ar
putea să tindă spre perfecţiune ? Numai crezînd în sine,
zan, avînd un simţ al mă­ maturitatea, iar imaginea
de evitat în formulări de este şi folosirea locuţiunii surii care-1 fereşte de ex­ (Marian Stanciu), foarte in puterea sa de a face lemnul şi piatra să ne oblige să
genul: Mi-a plăcut felul mijloace mass media sau cese, izbuteşte să elimine inspirată, accentuează opti­ gîndim frumos despre frumos...
cum s-a purtat: cobori în mijloace de mass media, monotonia presupusă de mismul unei pelicule prin ...Şi. pr,ivesc lemnul, piatra, marmura metamorfozate
jos, statornicit în vorbire media fiind — şi în latină, simplitatea tramei dinami- caro stilistul loan Cărmă­ * în opere de artă şi îmi plec fruntea în semn de salut şi
zînd cinematografic, prin zan a făcut încă Un pas respect pentru sculptorul loan Şeu...
prin binecunoscutul vers .şi In engleză pluralul lui
imagini .şi unghiuri expre­ către public, raiinîndu-şi DUMITRU HURUBÂ
eminescian, în care preci­ mcdiuni, care înseamnă şi sive, un film în care ten­ limbajul cinematografic.
zarea direcţiei mişcării ar „mijloc". siunea psihologică este do- VERONICA PALADE