Page 43 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 43
NR. 9145 • DUMINICĂ, 12 APRILIE 1987 Pag. 3
I
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM A VAR A • Numai cuvinte fru
„Nu concep să nu
moase pentru formaţia
VJINICA, de zidari condusă de Va-
APRILIE rămînă ceva după noi" sile Faur, de la brigada
La plantarea cartofilor nr, 64 a I.A.C.R.S. Hune
a copii -4 '' : Aflată la o nouă întîl- si cileva exemple dc a- doara. De cinci ani con
efilmoteca ele secutiv se menţine pe
lan (color), Nec.ş. Iustin Iubaş, şeful nire cu mineri de frunte semenea creaţii semnate prima treaptă a întrece
îturile mai mu- (Urmare din pag. 1) — Plantarea cartofilor o ai Văii Jiului, alături dc de Aneta Stan ?
uUy“. Episodul realizează cei mai huni formaţiei de mecanizare ce alţi interpreţi de presti — Da. „Rîde Comoro- rii socialiste pe întreprin
mecanizatori ai secţiei ce deserveşte unitatea agri dere. Tot aşa... pe sche
cununa eînte- deserveşte unitatea noas colă din Rîu de Mori, ne giu ai muzicii populare va-n soare", „Grăniceru-i lele hărniciei ! • Con
românesc. Mu- româneşti, îndrăgita me grănicer" (devenit şlagăr) structorii deveni — din
populară (co şina ajungea la capătul tră, adică Ioan Mihuţoni spunea ; sageră, în ţară şi în lu — după un fapt de viaţă
tarlalei, cooperatorii Tibe- şi Iulian Bernat, care efec — Realizarea unei lu me, a eîntecului dobro emoţionant —, „România cadrul brigăzii nr. 2 a
li duminical tuează o lucrare de hună T.A.G.C.M. - pot fi întîl-
al color) : riu Miculescu, Mirón Mi- crări de cea mai bună ca gean, Aneta Stan-Dumi- — mîndru nume“, „Cîn- niţi şi la... Aninoasa, în S
aripile valsu- iiăieşc, Rodica Furca şi calitate. litate este obiectivul ce-1 trescu, a acceptat cu a- tec de pace" şi altele. Eu
Desene anima Laura Dăncsc o alimentau Am urmărit cum mun urmărim cu cea mai mare Valea Jiului. In aceste zi
li serial * Trei mabilitate să ne acorde nu concep să nu rămînă le ei execută finisări in
¡ii, trei inter cu cartofi. Şi aici sămînţa ceşte Ioan Mihuţoni. Trăgea atenţie. Maşinile au fost un interviu, în exclusivi ceva durabil după noi. terioare la blocul „H", cu
ii: Comori ale era adusă la faţa locului biloane drepte şi înalte, iar reglate în aşa fel incit să tate pentru ziarul nostru. — Pînă acum ce rămî-
plastice româ- cu căruţele. Printre cei la capătul tarlalei cobora asigure o densitate opti — Sînteţi chiar dobro ne în urma dumneavoas l 32 garsoniere, pe care îl
Muncile cîmpu- vor preda în această lu
n viziunea lui mai harnici la această ac de la volanul tractorului mă de cuiburi la hectar, geancă, Aneta Stan ? tră ? nă • La Şcoala generală
Ressu * A- tivitate — Anton Furcă, şi participa, alături de iar cei doi mecanizatori se — Get-beget. De n-aş — Deocamdată patru
e pentru tinere lucrător la cooperativa de cooperatorii Iconia Stoia, străduiesc să realizeze bi veni din solul mănos din discuri şi sper să reuşesc nr. 1 din Petrila a fost
e * Secvenţe vernisată o interesantă
omedii cinema- producţie, achiziţii şi des Marioara Boccat, Petru Ba loane drepte şi înalte. tre Dunăre şi Mare n-aş in acest nn şi cu al cin expoziţie de desene şi ca
fice * Un com- facerea mărfurilor din bau, Livioara Andriş şi La C.A.P. Rîu de Mori putea „zice" cîntecul a- cilea. ricaturi. Autorii ior —
>r, un interpret Toteşti care — cum nc-a alţii — la alimentarea ma conducerea cooperativei
(esport •* Lu- membrii cercului din ca
e rampei muzi- spus — a transportat zil şinii cu tuberculi. trebuie să sc implice mai drul şcolii, condus de cu
* Maeştrii cin nic între 10—12 tone de — Urmărim — ne spu mult în buna desfăşura De vorbă cu .Aneta Stan noscutul caricaturist Ion
ai Operei cartofi.
ine (IV) * Din nea mecanizatorul — două re a campaniei agricole de Barbu • Trimestrul al II-
useţile patriei * obiective de maximă im primăvară. Spunem a- lea a început sub bune
x .i\ minunată a FIECARE CLIPĂ BUNA portanţă pentru obţinerea ceasta întrucît aproviziona cestui pămint aşa cum — Ue gen al cîntecu-
lui DU LUCRU — FOLOSITĂ de recolte superioare în rea cu cartofi a maşini se păstrează el din moşi- lui popular iubiţi şi pre
împoranii noş- DIN PLIN acest an. Este vorba dc lor de plantat nu se face strămoşi. zentaţi mai mult specta
urnal : utilizarea deplină a fiecă ritmic, din care cauză se — Adică original, fără torilor ?
lei Muncii — La Cooperativa, agricolă pierde timp bun de lucru. înflorituri, ferit de aripa — Tot ce are mai fru ! E C R A N !
le de muncă de producţie din Ostrov, rei ore şi chiar a fiecă poluării... mos folclorul dobrogean
firii rei clipe bune de lucru şi, Vineri, dc pildă, una din
mea azi. Epoca din cele 100 ha planifica cele două maşini a stat o — Sînt pentru arta au (doar sînt dobrogeancă,
şeseu (color) te pentru a fi cultivate cu în acelaşi timp, realizarea jumătate dc oră din pri tentică, pentru trecerea nu !) şi am activat mulţi
irea României cartofi s-au plantat, pînă unei lucrări de cea mai cina lipsei de cartofi de prin' vreme a folclorului ani la Ansamblul „Brîu-
r)
artistic. „My vineri seara, 33 ha. Lu bună calitate. sămînţă. în forma sa cca mai cu leţul" din Constanţa; de auspicii pentru siderurgiş-
Lady** (color), crarea este efectuată de Vineri s-a muncit cu rată, aşa cum a fost la 13 ani sînt la „Rapsodia tii din Hunedoara, lată
ia parte CALITATEA — izvoare. După cum nu Română". Totuşi, îmi ră
cupola circului oamenii cei mai pricepuţi spor şi hărnicie, atît la cîteva plusuri realizate în
r) ai secţiei de mecanizare OBIECTIVUL PRINCIPAL plantatul cartofilor, cit şi pot să accept ea un in mâne la suflet frumoasa, zilele care au trecut din
urnal. AL LUCRĂRILOR terpret să-l imite pc al melancolica doină.
din localitate — Cornel Ia însămînţarea celorlalte — Aţi dus departe a- aprilie 1987: aproape
U APRILIE Niculescu si loan Brăila. Cu două maşini sc lu culturi — în toate unită tul, ori să-i împrumute cîntece şi dincolo 3 000 tone de aglomerat,
trebuie ceste
Fiecare
cântecele.
urnal Puternică mobilizare de ţile agricole din C.U.A.S.C. să fie EL, unic, personal, de graniţele ţării... peste 4 600 tone de fon
economică crează la plantarea carto Toteşti. Ca urmare, pînă tă şi 2 200 tone de oţel
ur folcloric (co- cooperatori la sortarea car filor şi in Cooperativa a- seara, au fost plantate cu cinstit cu sine. — Da, în multe ţări • Prilej foarte bun pen-
tofilor, ca şi la alimcnta- — Şi totuşi.r. Chiar la din Europa, Asia şi Afri
lent ’87 gricolă de producţie din cartofi 134 ha, cele mai nivelul unor „vîrfuri" ale ca. Dar nu doar cânte tru a aplica în practicaţi
m-foileton. •rca maşinilor de plantat, Rîu de Mori. Vineri la mari suprafeţe realizîn- toate cunoştinţele dobîn- f
pardul« (color), printre cei mai harnici nu- interpreţilor noştri se mai cul dobrogean, pentru dite în orele teoretice, Jj
iizare după ro mărîndu-se Marioara Bog ora prînzului, cînd am du-se la C.A.P. Toteşti, produc imitaţii, vulgari că, peste hotare, eu re campania agricolă din c-?,■
ii omonim al ajuns în tarlaua unde se C.A.P. Ostrov. C.A.P. Clo zări, denaturări ale melo prezint trei zone folclo
iuseppe Tomas dan, Victoria fosivoni, Vio-~- sului popular original, rice ceastă primăvară creea- ţi
ca mped usa. lina Niculescu, Marioara muncea, amîndouă erau potiva, şi C.A.P. Unirea. La româneşti: Banat, ză, totodată, elevilor Li- jd
dul I în plină activitate şi C.A.P. Dcnsuş — cum ne autentic. Oltenia şi Dobrogea. ceului agroindustrial din»'
urnal. Lăpăduş şi alţi;. nc-am convins că mecani — Sînt cazuri rare. Şl — Iar aici, pentru mi llia posibilitatea de a-i
Numeroase forţe umane spunea Aurel Cazaeu, in nedorite. Pe alocuri sînt nerii Văii Jiului ?
zatorii Liviu Dălineseu şi ginerul şef al cooperativei sprijini efectiv pe coope
şi mecanice la plantarea doar interferenţe ale u- — De 11 ani vin cu ratori în muncă. Şi o foc
EMA^ cartofilor am întîlnit şi la Ioan Iubaş realizau o lu — s-a muncit la pregătirea nor zone folclorice, însă regularitate .şi deosebită
crare de foarte bună cali terenului în vederea plan publicul nu le sesizează, plăcere aici, unde prezint, cu mult folos, dacă amin
Cooperativa agricolă de tim' că, în aceste zile,
^iilcnţa verde tate, intr-un teren pregă tării cartofilor — lucrare crede că „X" îl copiază bineînţeles, cîntecul do sute de viitori agricultori,
Luptătorul cu producţie din Clopotiva. tit grădinăreşte. .Alimenta efectuată de mecanizatorii pe „Y\ brogean. Dar şi altele.
a): UUNEDOA- Lucrarea era coordonată rea maşinilor o realizau — Dumneavoastră şi Pentru aceşti bravi oa din clasele IX—XII parti- =.
ederea (Modern Augustul Dănescu, Ioan cipă, în frunte cu dască- V
inilor fiul (Mo îndeaproape de Flena Le- cooperatorii Marioara Ar- Vasiloni, Siminic Mihăics- creaţi folclor, nu ? meni ai adîncurilor nimic Iii lor, la lucrările de în
li ; Rond de pădătoni, inginerul şef al vigău, Beni Dumbravă, — Fac culegeri, prelu nu este prea mult. treţinere a culturii de
lacăra); Sep- cu, Leontin Alentea si Pe crări, creez. Folclorul tre — „Ce iubeşte omu-n
astel); PETRO- cooperativei. iulian Munteanu şi Casina tru Dragon i. lume", Aneta Stan-Dumi- căpşuni • In strada 23 ţi
.uptătoru) cu buie îmbogăţit, diversifi August, Deva, la parte- 4;
ring); Vînâto- cat, dar nu este vorba trescu ? rul blocului 43 - aproa- "
iprloare (Unl- dc trunchierea, de sluţi- — Este cel mai recent
pte băieţi şi o rea celui vechi, ci dc cântec cules, prelucrat .şi pe de intersecţia cu stra
i (7 No* -ibric): da N. Bălcescu - s-a des
Toat nzele crearea unui folclor în interpretat de mine. îmi I chis un modern magazin ®!
chis
ria I decre- concordanţă cu viaţa place nespus. alimeh
ei (Cultural): nouă a poporului, cu rea ) alimentar cu autoservire, )
: Salamandra nr. 92—93. Lucrătorii co
i l ) ; CONICA : lităţile pc care le trăim. Interviu realizat de merciali de aici ii Invi
te la cină (Ml- — Aveţi la îndcmînă DUMITRU GHEONEA
NINOASA: Toa- tă pe locuitorii din îm
esie a mea — prejurimi să 'e .reacă
(Muncitoresc*): pragul. Vor găsi gazde
: Trecătoarele ospitaliere ! • Roman Dă-
itezat): b r a d :
la Marea Nea- ROBOT URIAŞ PENTRU CERCETĂRI nilă este unul dintre cel
1
•ille I-II (Steaua mai buni mecanizator de
LI I i A BA li/. A: Al SUBACVATICE la secţia din llia. In a-
gard lingă
r ( M i n e r u l ) ; ceste zile l-am găsit, ca
i k : r.uptato- In apropierea oraşului opt ,,picioare" ale sale, pe de obicei, la lucru Dian-
Valoa misleri- nipon Uraga, a avut loc fundul mării, cu viteza de tind ceapa în grădina le
itrla); Dcclnru- prezentarea unui uriaş ro 200 de • metri pe oră.
goste (Flacăra); gumicolă a C.A.P. din
I-BAI: Trei zile bot destinat executării u- Prototipul robotului a localitate. Era ajutat de...
opţi (casa <le nor foraje subacvatice, re demonstrat,' In timpul tes Jenica Dânilă, Norica Dă- t
HAŢEG: B.D. latează agenţia TASS. în tărilor, că poate fi lolosil nilă şi Simina Dânilă, so- l
(Dacia); B11AZ1: cu succes nu numai la
lin linia îniîi — treaga instalaţie este tele ţia şi cumnatele sale. I
I ; CAR AN : Van- comandată. Ea poate exe construcţia unor piloni, ci Aşadar, o întreagă fami- ţ
eriiie 1-11 (Casa şi pentru săparea de şan
rit); SIMBRIA : cuta nu numai foraje, dar ţuri pentru cablurile ce se lie la datorie pe ogoare |
i de aur — se- Mecanizatorul Octavian Cohuţ cooperatorul Anton Eu rea apreciazâ calitatea sor • In spatele blocului de 8
(Mureşul); n.IA: tării cartofilor ce se incorporează în sol la C.A.P. Toteşti. şi să se deplaseze, pe cele instalează pe hiadul mării. * locuinţe nr. 6, din strada J
cu repetiţie
; GHELAR1: în Viorele, Hunedoara, lipsa V
clin iad (Mi- de curăţenie şi dezordi- ţ
„Fidelius“—o şcoală de dresaj, cu „elevi“ de nota 10
I ■ CIMCIMHll VliMÎEZVPLTAEE INTENSIVA • nea contrastează puternic I
cu primăvara ce s-a in-
ştiţi care este cea mai tî- noştinţa cu cîţiva dintre cei parea la înalt nivel la cam stalat pe deplin. Unde i
Vă propunem să faceţi cu
nără şcoală din Deva, cu re
pionatul naţional, care va a-
Organizarea producţiei zultate de-a dreptul specta mai pricepuţi cond uctorl-dre- vea loc în august a.c. aici, sînt gospodarii ? # în o-
cum comunică culoase în întrecerea cu in sori, care participă cu entu ia noi, la Deva. Cu atît mai tenţia posesorilor de
de melcorolo- stituţiile similare din ţară ? ziasm şi pun mult suflet în mult deci trebuie să prindem a u t o t u r i s m e înscri
drologie, in in- (Urmare din pag. 1) Noi înţelegem cu toată răs Ei bine, dacă nu găsiţi răs ceea ce fac la orele de an o formă de virf, să dovedim
12—15 aprilie puns la această întrebare vă trenament, alături de nedes tuturor că sîntem cine sîn- se în circulaţie in luna
a ii instabilă în punderea că economia na spunem noi. Este o şcoală părţiţii lor prieteni. Cu toţii tem ; viceeampLonl naţionali. aprilie: Nu uitaţi, că tot:
rte, apoi se va tor. S-au luat şi aite mă ţională are mare’nevoie de destinată in exclusivitate in sînt tineri, băieţi şi fete, in Totodată, cu acest prilej, vom
Cerul va fi suri organizatorice şi teh această resursă şi sîntem struirii celui mai vechi şi mal tre 16 şi 35 de ani. Tineri sînt avea posibilitatea să no în- în această lună, aprilie, 4(
mai mult noros nice, menite să asigure hotărîţi să ne unim efor fidel prieten al omului : cli Insă şi cei 23 de cîini — in trecem şi cu alte şcoli de dre trebuie să vă prezentaţi \
e z.ilc, cînd vor nele. o autentica şcoală de tre trei luni şi doi ani —, ca saj de peste hotare, care şi-au
ii locale, care dublarea producţiei de cal turile pentru a onora con dresaj, unde credinciosul pa re se dovedesc cît se poate anunţat participarea la con la unităţile specializate t
şl ca rar--ţ de car. tractele încheiate. La ce truped învaţă să fie de ma de silitori în însuşirea probe curs. pentru verificarea tehni-«!
Izolat, cai iiiăţi- — Cc ne spuneţi in le lelalte sortimente nu se ri xim ajutor omului. Numele lor do disciplină, atacul la in Sîntem animaţi de cele mai
i vor depăşi 15 ei : Clubul clinilor utilitari fractor sau parcurgerea fără bune intenţii, dorim sincer că anuală a autovehicu- i
netru pătrat în gătură cu zăcămîntul de dică probleme în legătură „Fidelius“ Deva, din cadrul greşeală a pistei cu obstacole. să trecem, noi .şi prietenii lelor • Incepînd cu ffl-i
I.a munte, pre- la Ohaba Ponor ? cu realizarea prevederilor Filialei chinologice Hunedoara. Cîteva nume : Iulian Mihăilă
vor fi mat ales — Ne vom strădui să ne de plan pe 1987. Colecti- şi „elevul“ său Colţ Alb, Lu noştri, eu foarte bine acest ceastă lună, secţia de ră- ţ
Rezultatele obţinute de „ele
ă de lapoviţă şi vii“ şcolii dovene de dresaj, miniţa Stoica şi Rlta, Roman greu examen care ne aşteaptă. coritoare din Livezenî (Pa- \
Vîntul va sufla organizăm cît mai bine ac tivul Carierei miniere Ve- Sîmziana şi Nada, Rodica Eli- Contăm, în continuare, pe
Ia moderat, cu tivitatea la descopertă, în ţel-Mintia îşi va perfecţio al cărui preşedinte este ini şan şi Ncro, Mihal Adam şi sprijinul pe care ni-1 acordă troşani), condusă de i
Iri locale de aşa fel îneît să demarăm mosul Torino Bocăniciu, în Apollo, Doru Hcger şi Rlngo, cu generozitate unii membri Gheorghe Stănculete şi-s J
deamnă la reflecţii : campioa
irală. Tempera- na în continuare activita Daniel Hetegan şi Liza, Ru- ai filialei, între care l-aş a-
lime vor fl cu- cu forţe sporite şi în cel tea, va acţiona cu dăruire nă naţională în anul înfiin dolf Vig şl Lola. Şi exemplele minti pe tovarăşul Franeisc propus să prepare „Brii- î
ţării — 1985 şi vicccamploană
(re minus 2 şi mai scurt timp extracţia naţională în 1986. Pentru a- ar putea continua... Institorls (membru fondator), cor" în trei sortimente — ţ
■ade, izolat mal bauxitei. Trebuie să în şi abnegaţie în producţie ceste frumoase rezultate — — Vrem să ne menţinem
în depresiuni, pentru a răspunde prin pe medicul veterinar Ioan „Lemon", „Orange” şî
eraturile maxi- cheiem revizia instalaţiei fapte demne de laudă în locuri rîvnite de şcoli cu tra prestigiul cîştlgat în ţară, să Pascu^ gata la orice oră din „Porto". Excelentă Idee,,
demonstrăm încă o dată că
diţie In chtnologie, cum sînt
osclla, în gene- de sfărîmare, să ne dotăm, cele din Bucureşti, Arad, Ti suecesele noastre n-au fost zi şi din. noapte să ne vină pentru o băutură car« ,
S şi 18 grade, cu sprijinul centralei, eu crederii acordate de partid în ajutor, pe o colaborare tot
a parte a inter- utilajele necesare muncii şi a realiza produsele pe mişoara, Cluj, Oradea, clubul întîmplâtoare — reliefa Torino mal strinsă şi mai fructuoasă merită acelaşi superlatîV'&T
n regiunile nor- „Fidelius“, toţi cel 45 de Bocăniciu, preşedintele clubu eu organele care ne tutelează.
dlţll de brumă, în carieră, să ne asigu care economia naţională membri ai săi, merită căldu lui. Pentru 1987, obiectivul
t ceaţă locală. răm efectivele de lucru. contează. roase felicitări. nostru prioritar este partici LIVIU BRA1CA