Page 46 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 46

Pag. 2                                                                                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI


         Flori din cununa datinilor hunedorene                                                                      1  La D  e  v  a                                  1   g T ELEV


          Evoluţia   formaţiilor   co­  de   la   Orăştioara   de   Jos   Petroşani,  dansurile  de  fe­                         ETAPA REPUBLICANĂ A                  \
        regrafice   In   cadrul   fazei   (instructor   Valeria   Bruzan),   mei  clin  Ociu,  obiceiul  de                    CONCURSULUI DE CHIMIE                  \   20,00 Telejurn
        judeţene  a  Festivalului  na­  cu  un  mănunchi  de  îrivK'*   „Nuntă"   din   Prăvălcni,   B  „Luna  cărţii  în  între­                                             Zilei  Mi
                                                                                                                                                                              fele  de
        ţional   „Cîntarca   Româ­  tite  şi  bătute  cu  strigături   ansamblul   folcloric   „Cunu­  prinderi  şi  instituţii“.  Edi­  Ieri,  13  aprilie,  Ia  Li­  proba  scrisă.  După  o  zi   \  ţârii
        niei“   va   rămâne   multă   ca  la  hora  satului.  Zonă   na  griului“  Ilărţăgani,  dan­  ţia  a  Xll-a  a  acţiunii  na­  ceul  industrial  nr.  4  De­  recreativă,  în  care  parti­ \  20,1? v*aţa ei
        vreme   în.   amintirea   pu­  Orăştiei   s-a   detaşat,   ele   surile  populare  din  Lelese,   ţionale   „Luna   cărţii   în   va,  a  avut  Ioc  deschide­  cipanţii  vor  cunoaşte  fru­  20,2L^;iemoria
                                                                                                                                                                              telor  (c
        blicului  devean  şi  a  spe­  altfel,   în   cadrul   întrece­  Feregi-Cerbăl,   Ruda-Ghe-   întreprinderi   şi   instituţii"   rea  festivă  a  etapei  repu­  museţi  istorice  din  jude­  \  Un  mu
        cialiştilor   ca   un   moment   rilor  judeţene.  E  suficient  •  lari,  care  au  venit  într-o   continuă  să  ofere  în  judeţ   blicane  a  concursului  dc   ţul  nostru,  joi  dimineaţa   veacuri I<
                                                                                                                                                                              Mare
        de  vîrf  în  mişcarea  artis­  să  amintim  aici  ansamblul   formulă  de  zile  mari,  la   apreciate   manifestări.   în   chimie  pentru  elevii  cla­        20,10 Teatru
        tică  hunedorennă.  Au  im­  folcloric   „Cosînzcana“   al   valoarea   de   laureaţi   ai   organizarea   Consiliului   ju­  selor  a  VllI-a.  La  între­  se  vor  desfăşura  probe­  „Drumul
        presionat  în  mod  deosebit   I.M.O.   (instructor   Vasile   Festivalului   naţional   „Cîn­  deţean  al  sindicatelor,  Co­  cerea   naţională   participă   le   practice,   iar   dupu-   circ“ tic
        dansurile   populare,   an­  Chevere.şan),   ansamblul   de   tarca  României".  O  impre­  mitetului  judeţean  de  cul­  150  de  elevi  din  întreaga   amiază,   Teatrul   de   stat   chilă
        samblurile  de  -  obicei  fol­  cîntece  şi  dansuri  „Roma­  sie  aparte  au  lăsat  ansam­  tură  şi  educaţie  socialistă,   ţară,  clasaţi  pe  locul  I  in   dc  estradă  Deva  va  oferi   21,50 Telejurn
        cloric,  de  cîntcce  şi  dan­  na"   al   I.C.   Orăştie   (in­  blul   din   Ohaba-Ponor   cu   Bibliotecii   judeţene   şi   etapele  judeţenp  ale  con­  oaspeţilor   un   spectacol.
        suri  care  au  evidenţiat  şe­  structor   Vasile   Popa),   o-   obiceiul   „Piţărăii",   dansu­  Centrului  de  librării  Deva,   cursului  de  chimic.  As­  Festivitatea   de   premiere
        ii  ozitate  în  pregătire,  si­  biceiul   căluşercsc   de   la   rile   populare   din   Păuci-   în  Valea  Jiului,  la  Haţeg,   tăzi, Ia ora 10, începe  va avea loc vineri.
        guranţă,   iar   multe   dintre   Komos   (instructor   Gheor-   neşti   ş.a.   Despre   ansam­  Călan  şi  Deva  au  avut  loc
        ele,   experienţă   competi-   ghe Bunca), ansamblul de  blul   judeţean   de   dansuri   interesante  acţiuni  cu  car­                                           HUCUKKŞT
        ţională   acumulată   de-a                            „Getusa”   (instructor   Mir-   tea   social-politică,   simpo­                                             dloprogramiil
                                                                                                                                                                          0,30  La  ordii
        lungul   anilor,   rod   şi   al                      cea   Ocoş)   se   pot   spune   zioane   şi   dezbateri.   Sim­                                           ugricultura; 7
        unui  sprijin  de  specialita­  Întrecerea formaţiilor   doar   lucruri   bune,   acesta   pozionul   „Anii   Epocii                                              nai; 7,30 1 IVI
        te   din   partea*   instituţiilor   coregrafice în faza   păstrînd  o  rigoare  a  exe­  Nicolao  Ceauşcscu,  ani  de                                            e o ni u n i s t
                                                                                                                                                                          lor  tovarăşul
        culturalo judeţene.                                   cuţiei   specifice   unui   gen   puternică  dezvoltare  şi  în­                                            ceauşcscu ;
          Ceea  cc  a  stîrnit  un  inte­  judeţeană a        complicat,  care  solicită  un   florire  a  agriculturii",  or­                                            presei  ;  8,10  <
        res  cu  totul  aparte  a  fost   Festivalului naţional   consum   fizic   aparte.   An­  ganizat   la   Sîntandrei   a                                           lodiilor ; 9j05
                                                                                                                                                                          ascultătorilor
        respectul   pentru   păstrarea   „Cîntarea României"  samblul   „Ardeleana"   al   fost   argumentat   de   ima­                                                  letin  de  .ştir
        autenticităţii,   a   frumuseţii                      C.S.   Hunedoara   (instruc­  ginea  de  azi  a  muncii  pe                                                 crofonul  pion
        nealterate   de   scurgerea                           tor   loan   Cornel   Vasiliu),   ogoare  şi  în  serele  legu­                                             Interpreţi   i
                                                                                                                                                                          populară.  Sa*
        timpului   a   creaţiei   core­  cîntcce  şi  dansuri  „Germi-   care   s-a   înscris   în   con­  micole,   iar   simpozionul                                   Hrudaşcu; io,«
        grafice  şi,  o  dată  cu  ca,   sara“  .  de  la  Geoagiu  (in­  curs   la   genul   ansamblu   desfăşurat  la  Haţeg  a  avut                                   te ;   11,05 i
        a  creaţiei  muzicale,  litera­  structor Ionică Ilerţa).  folcloric   —,   n-a   „spus"   ca  ternă  „Mărturii  ale  per­                                        radio ;  11,23
        re,  a  costumului,  care  a   Vorbind   despre   autenti­  scenic,   de   această   dată,   manenţei   şi   continuităţii                                        cele  şi  dansi
        fost   'căutat   cu   asiduitate,   citatea   preluării   folcloru­  mare   lucru.   Un   ansamblu   poporului   român   în   Ţara                                retor ; 12,00
                                                                                                                                                                          ştiri ;
                                                                                                                                                                                12,05
        scos   din   lada   de   zestre,   lui  ar  trebui  menţionat  un   de   tradiţia   celui   de   la   Haţegului".                                                <11 cală radio;
        rcdîndu-i-se   întreaga   strălu­  fapt   inedit   petrecut   cu   Hunedoara’   trebuia   pregă­                                                                  comoara folcl
                                                                                                                                                                          De Ia 1 Ia 3
        cire  de  odinioară.  Cînd  a-   formaţia   de   dubaşi   clin   tit  cu  mai  multă  atenţie!   Hfl  Expoziţie.  La  galerii­                                    nai ; 15,00 A*
        firmăm  ■  acest  lucru  ne   Godine.şti   (instructor   Tran­  Aparte   s-a   prezentat   şi   le  de  artă  ale  Şcolii  ge­                                    radio-tv. ; 15,
        gindim  la  acel  splendid  o-   dafir  Sorinea)  —  după  ros­  ansamblul   „Silvana“   al   nerale   nr.   1   Petrila   s-a                                   „cîntarea Horn
        bicci   de   „Nuntă“   prezen­  tirea  colinzi  lor  de  rigoare   Casei   de   cultură   Deva,   inaugurat   expoziţia   „Por­                                   Kad io jurnal;
                                                                                                                                                                          po/.ifori  de  m
        tat   de   Căminul   cultural   în  casa  gospodarului,  urma   cure  a  încercat,  din  nou,   tret  de  literatură  română".   La C.A.P. Vâlcele, cartofii se aşază intr-un pat ger­  ră; 17,00 Hule
        din  Costeşti.  Totul  a  fost   oferirea   darurilor   la   care   genul   spectacol   folcloric   Intr-un   cadru   ambiant   minativ pregătit grădinâreşte.    17,03 Kadioga,
        cules  cu  migală  din  vatra   şeful   formaţiei   de   dubaşi                  deosebit   au   fost   expuse                                                    mică; 17,35 l\
                                                                                                                                                                          inu/Jea popul
        satului,  începînd  cu  textul   ş-a  grăbit  să  le  pună  în   creaţie.   A   fost   oare   ne­  lucrări  care  au  stîrnit  un                                ai   <1valul u
        vorbit,  dialogurile  care  că­  desagi,  dar  gazda  a  repli­  cesară   explicaţia   prealabilă   viu   interes,   realizate   de                              „C,   *ea Hon’
        pătau   spontaneitate  şi   sa­  cat  —  „Păi,  darurile  nu   a  gazdelor  pentru  a  „înţe­  membrii  cercului  de  desen   Activitate rodnică                 Orele  serii;
        voare   în   gura   oamenilor   le  luaţi  numai  aşa!“  (tre­  lege"   despre   ce   este   condus   de   artistul   plastic                                    informaţii,  ni
                                                                                                                                                                          Sport ; 20,00 1
        locului,   textele   cântece­  buia   prezentată   colinda   vorba   ?   Spectacolul   sce­  Ion  Barbu.  Copiii  au  dat   (Urmare din pag. 1)  cit  mai  bune  de  lucru  la   20,15 Memoria
        lor  cu  profunzimea  versu­  darurilor  —  n.n.).  Răspun­  nic  trebuie  să  exprime  el   la   iveală   un   nou   „por­            culturile  din  prima  epocă.   românesc ; 21
        rilor  şi  căldura  liniei  me­  sul  dubaşilor  a  fost  prompt:   însuşi  despre  ce  este  vor­  tret  de  literatură  română",   dusă de 1 Clisa beta   I-Iăvă-  Astfel,   la   cartofi,   planta­  gestin  <iv.  ;  z
                                                                                                                                                                         tr-o  oră;  *  I
        lodice   inegalabile.   Totul,   „Ştiam  noi  că  aici  avem   ba  şi,  mai  ales,  să  emo­  pe  care  şi-au  pus  semnături   guţ.   tul  a  fost  încheiat  pe  32   23,10 Nocturn
        încununat   de   costumele   de  lucru,  nu  glumă.  Obi­  ţioneze  !  Sint  lucruri  care   de   prestigiu   Laurenţiu   A-   La   cartofi,   în   schimb,   ba  şi  la.  sfeclă  do  zahăr  pe   23,55—21,00 -
        coborîte   parcă   din   foto­  ceiul   trebuie   păstrat   aşa   vor  fi  clarificate  pe  par­  vasiloaie,   Angela   şi   Filu   ritmurile   trebuie   accelera­  25  ha.  Au  fost  însămînţate   ştiri.
        grafiile   devenite   stampe   cum  il  ştim".  în  aceeaşi   curs.              Bancoa,   Andrei   şi   Miliai   te,   deoarece   pînă   acum   în  câmp  15  ha  cu  legume
        de  început  de  secol.  Cine   notă   de   autenticitate   s-au   în   ansamblul   evoluţiilor   Barbu,   Adrian   şi   Viorica   s-au plantat doar 15 ha.  si  5  ha  de  sfeclă  furajeră.
        nu  a  văzut  un  astfel  de   prezentat   grupul   de   tur­  din   faza   judeţeană   s-a   Barcsay,  Aniţa  Bancu,  Ama­  Bine  au  demarat  şi  se   La   lucrările   amintite   o   (]INEK
        spectacol  poate  să-l  reva­  naşi   din   Brădăţel,   dubaşii   creat   certitudinea   că   ju­  inaría  Cercel,  Daei-aii  Con­  prezintă   lucrările,   pînă   a-   contribuţie   deosebită   şi-au
        dă  în  faza  republicană  a   din   Bacea,   obiceiul  „Mă­  deţul   Hunedoara   va   avéa   ta',   Marinóla"   Céaureanu,   cum  la  C.A.P.  Rofnos,  unde   aclus-o   mecanizatorii   Şte­  DEVA ; Apt
        festivalului,  ce  va  fi  găz­  suratul  '  oilor"  din  Meria,   lin  cuvînt  greu  de'  spus  la'   Claudia   Cioabă,   L.   Iorda-   —   preciza   Mircea  Pătrîn-   fan  Augustin,  Mircea  Ma-   Pină cînd •
                                                                                                                                                                         părţiţl (Arte
        duită   de   judeţul   nostru.   dansurile  populare  pe  ge­  faza  republicană  a  Festiva­  che,   R.   Kiss,   I.   Lungu,   jan,  inginerul  şef  al  uni­  niu.   Alexandru   Măcrişan,   DO AHA: l.u
        Coborînd   pe   Valea   Gră-   neraţii   din   Uricani,   an­  lului   naţional   „Cîntarea   Camelia   şi   Gabriela   Spa-   tăţii  —  sfecla  de  zahăr  a   Cornel  Moga  ■  şi  loan  Da­  sabia (AL.
        diştei,  ochiul  s-a  oprit,  cu   samblul  de  cîntece  şi  dan­  României".    fiu,  A.  Toodosiu,  S.  Velicu,   fost  însămânţată  pe  35  ha,   nii ă.      misia comir.
                                                                                                                                                                         — XI); Mister
        acelaşi   interes,   asupra   suri   „Parîngul“   al   Casei                     L.  Ţăr,  M.  Şu  midan  şi   cea  pentru  furaj  pe  10  ha,   Avansaţi   cu   plantarea   tllor (Placări
        grupului de dans popular   de cultură a sindicatelor          MINEfc BODEA       ulţii.                     iar  plantele  medicinale  pe   cartofilor  sînt  şi  coopera­  să foarte
                                                                                                                    65  ha.  Au  mai  fost  însă­  torii   din   Cigmău,   unde   (Castel) ;   3
                                                                                                                    mânţate  20  ha  cu  trifoi  în   mecanizatorul   loan   Dan-   Acţiunea   /
                                                                                                                                                                          (Parîng);
                 Pe trasee turistice, la ora primenirilor                                                           ogor  propriu.  Şi,  aici,  prin­  dea   a  reuşit  să  planteze   Ontdrio   (7
                                                                                                                    tre  cei  care  au  fost  pre­
                                                                                                                                               tuberculi  pe  25  ba.  Mai
                                                                                                                                                                         Pugaciova  '0
                                                                                                                    zenţi  mereu  la  datorie  s-au   remarcând   faptul   că   la   PENI:   LUI
                                                                                                                    numărat   mecanizatorii   loan   C.A.P.  Pişchinţi  s-a  înche­  Valea  Mişte
                                                                                                                                                                          tural);  VCJ1
            (Urmare din pag. 1)    prin   eforturi   locale,   nu   verde   neîngrijită,   cu   uil   facerea   mărfurilor,   admi­  Jurj,  Petru  şi  Nicolae  Cos-   iat  semănatul  inului  pe  în­  bir*'  să-ţl  jo
                                   trădează   vreo   preocupare   Iod   dc   refugiu.   Consiliul   nistrat  de  restaurantul  din   moi,   Herman   Zeii,   loan   treaga   suprafaţă   planifica­  cf   ui);   l
         şui  Ioanichic  Popa,  secre­  de   gospodari   în   această   jxipular   comunal   trebuie   Dobra   al   C.P.A.D.M.,   a   Achim,   Florin   Todor   ş.a.   tă,   putem   conchide   că,   ce  •  poate
                                                                                                                                                                          (Minerul);
         tarul   consiliului,   ne   pune   primăvară.   Atragem   aten­  să  dea  zonei  respective  o   rămas   de   asemenea   o   Mai  aflăm  că  în  această   printr-o   mobilizare   exem­  A  3-a  Iov
         la  dispoziţie  un  plan  de   ţia  asupra  acestui  loc  cu   ţinută civilizată.  amintire   frumoasă   despre   unitate  s-a  declanşat  îrisă-   plară,   în   continuare,   în   motan  (Mur
        acţiune   pentru   gospodări­  atît  mai  mult  cu  cit,  pe   Am lăsat mai la urmă   ceea  ce  a  fost  cîndva,  căci   mmţarea porumbului.  fiecare  unitate.  în  consiliul   KICANI:  Ut
         rea  şi  înfrumuseţarea  co­  un   alt   traseu,   admin slrat   un aspect oarecum co­  eforturile,   mai   convingă­  La  rîndul  lor,  cooperato­  unic  respectiv  se  pot  fina­  şi J3ran (Ret
                                                        :
                                                                                                                                                                          Sint  timid
         munei      foarte bogat.  Îiî  tot   de  districtul  de  dru­  mun celor două trasee   toare  sau  mai  timide,  care   rii  şi  mecanizatorii  de  la   liza   însămînţările   la   toate   Loz  (Steaua
                                     -
         contrast  cu  acesta,  şi  chiar   muri  ltia,  după  cum  se  va'   '— unităţile de alimenta­  s-au   făcut   pentru   revitali-   C.A.P.   Aurel   Vlaicu   ş-au   culturile,   în   termenele   HAŞTIE  :
                                                                                                                                                                                 *
         cu  faţa  întinerită  a  clădi­  vedea,   lucrurile   stau   alt­  ţie publică ; de la şosea.  zarea  lui  ca  loc  de  popas   străduit Să menţină ritmuri  stabilite. .  Pacific  (Patrii
                                                                                                                                                                          iilor
                                             5
         rii   consiliului,   la   trecerea   fel, adică ma  bine.  Popasul  „Parc"  din  Zam   turistic  şi  punct  de  agre­                                            zestre — set
         prin  satele  comunei,  zone­  Trasc-ul   la   care   ne-am   este  o  clădire  care,  cum   ment  s-au  izbit  de  o  rea­  COOPERATORI, MECANIZATORI,          căra)  ;  Gi
         le marginale şoselei,   gar­  referit  este  cel  cuprins  în­  s-ar   spune,   şi-a   trăit   litate  :  prea  mult  nu  se                                     Urma  caste)
                                                                                                                                                                          de  cultură)
         durile      şi porrtii de pe  tre  bifurcaţia  Ilia  şi  intra­  traiul  şi  şi-a  mâncat  mă­  mai  poate  amenaja  şi  rea-   SPECIALIŞTI î                    Aplauze,  aţ
         margine   nu   arată   că   a   rea  în  judeţ  de  la  Coşe-   laiul.  S-a  încercat  în  fie­  menaja.   De   altfel,   discu-   Acţionaţi  în  aceste  zile  cu  toată  răspunderea  şi   cin);   BR/
         venit primăvara.          viţa.  Pe  acest  traseu,  ni­  care  primăvară  cîte  o  îm­  tînd  cu  Dorel  Opreau,  res­  energia   pe   ogoare   la   pregătirea   terenului   şi   efec­  kaputt  ;  C
                                                                                                                                                                          dul  vărgat*
          Un   exemplu   de  respect   mic  de  reproşat  celor  de   bunătăţire   fie   în   partea   ponsabilul  unităţii  din  Do­  tuarea   însămînţărilor.   Prin   organizarea   temeinică   a   tură);  SI  Ml
         faţă  de  sine  ş   faţă  de   la  drumurile  naţionale..  Pe   de  cazare,  fie  în  cea  de   bra   care   administrează   şi   muncii  să  fie  folosită  din  plin  fiecare  oră  bună  dc   ta  nurorilor
                       :
         prestigiul   judeţulu'   nostru   aici însă alţii sint în culpă.  alimentaţie   publică.   Tot   popasul  de  la  Lăpugiu  —   lucru   în   cîmp,  acordîndu-se  atenţie  maximă  calităţii   ILIA  :  Vrâj
                                                                                                                                                                          (Lumina).
         dă  S.M.A.  de  la  Ilia.  îm­  Căminul   cultural   din   sub   semnul   provizoratului   dumnealui no spunea:  lucrărilor !
         prejmuire   îngrijită,   curte   Lăpugiu,  în  care  se  află   rămîne  şi  ceea  ce  se  face.   —  Locul  unde  este  situat
         curată,    iar la .şosea,  cit  şi  sediul  C.A.P.,  este  o  clă­  Aici  este  nevoie  de  ceva   popasul  merită  mai  multă
         ţine  ograda  S.M.A.  au  fost   dire  nouă.  Dar  nimeni  nu   mai   temeinic,   fie   apelîn-   atenţi?  decît  i  s-a  dat  până
         plantaţi   pomi   fructiferi.   s-a  îngrijit  ca  terenul  din   du-se   la   reparaţii   capitale   acuan.  Este  un  minunat  loc
                                                                                                                                                                           Numerele
         Dacă  la'  S.M.A.  arată  ast­  faţa  căminului  şi  a  maga­  fie la investiţii.  dc  popas  şi  un  vad  comer­                                                 tragerea ex
         fel,  parcarea  de  vizavi  de   zinului   sătesc   să   arate   Popasul   de   la   Lăpugiu,   cial   foarte   bun.   A   fost                                   12 aprilie l
         restaurantul   Mureşul,   a-   cum   trebuie,   şoferii   în   tot  al  cooperaţiei  dc  pro­  amplasat  iniţial  acolo  pen­                                          FA
                                                                                                                                                                            Extr. I: 3
         menajată cu destulă trudă  tranzit confundînd zona   ducţie, achiziţii şi des­  tru  că  dc  mult  timp  era                                                     43, 10, 42.
                                                                                         loc  de  întîlnire  şi  de  pe­                                                   Extr. a 1
                                                                                         trecere  cîmpencască  al  ce­                                                    30, 40, 43,
                                                                                                                                                                           Extr. a L’
                                                                                         lor   din   împrejurimi.   Ar                                                    11, 43, 30,
                                                                                         fi  păcat  să  nu  se  facă                                                           FA Zi
                                                                                         ceva   pentru   revitalizarea                                                     Extr. a 1
                                                                                         popasului.  Din  fonduri  de                                                     3, 14, 17.
                                                                                                                                                                           Extr. a ^
                                                                                         reparaţie  capitală,  cu  spri­                                                  30, 30, 3.
                                                                                         jinul  pe  care-1  mal  puteau                                                    Extr. a 5
                                                                                         da  şi  rioi  anul  acesta  şi                                                   20, 2, 41.
                                                                                                                                                                            Fond tot
                                                                                         în  anul  viitor  putem  face                                                     (provizoriu
                                                                                         ceva   mai   trainic  şi  mai
                                                                                         •frumos.
                                                                                           Are   dreptate.   Multe   se
                                                                                         pot  face  atunci  cînd  pune
                                                                                          mai   multă   lume   umărul,                                                      Pentru a
                                                                                         Un  exemplu  bun  în  acest                                                      ii  rece.  C(
                                                                                         sens   îl   reprezintă   popasul                                                 riabil.  Izol:
                                                                                          de 1a Strei al O.J.T.                                                           averse de p
                                                                                           Constatările   pe   care                                                       după-a mic:
                                                                                                                                                                          sufla  slab
                                                                                          le-am  redat  pînă  aici  sînt                                                  rat  din  s
                                                                                         un  acut  semnal  de  aten­                                                      Temperatul
                                                                                          ţie.   Esite   anotimpul   pri­                                                 ii  cuprins
                                                                                                                                                                          1 şi plus 3
                                                                                          menirilor   în   toate   loca­                                                  Ic  maxime
                                                                                                                          Şeful  ienniei  legumicole  de  la  brigada  Fărcădiu  a
                                                                                          lităţile   judeţului.   Cu   atât   C.A.pj  Unirea,  Inginera  Ludo  vtca  l’ălean  verifică,  împreu­  grade.  Dlr
                                                                                                                                                                          se  va  pro»
                                                                                          mai  mult  în  cele  situate   nă  eu  mecanizatorul  Stoica  Vîrvonl,  starea  maşinii  în  ve­  izolat  îngl
                                                                                          pe   traseele   turistice.   Şi   derea semănatului In mazăre.                  lat ceaţă
                                                                                          aceasta trebuie să sc vadă !
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51