Page 46 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Flori din cununa datinilor hunedorene 1 La D e v a 1 g T ELEV
Evoluţia formaţiilor co de la Orăştioara de Jos Petroşani, dansurile de fe ETAPA REPUBLICANĂ A \
regrafice In cadrul fazei (instructor Valeria Bruzan), mei clin Ociu, obiceiul de CONCURSULUI DE CHIMIE \ 20,00 Telejurn
judeţene a Festivalului na cu un mănunchi de îrivK'* „Nuntă" din Prăvălcni, B „Luna cărţii în între Zilei Mi
fele de
ţional „Cîntarca Româ tite şi bătute cu strigături ansamblul folcloric „Cunu prinderi şi instituţii“. Edi Ieri, 13 aprilie, Ia Li proba scrisă. După o zi \ ţârii
niei“ va rămâne multă ca la hora satului. Zonă na griului“ Ilărţăgani, dan ţia a Xll-a a acţiunii na ceul industrial nr. 4 De recreativă, în care parti \ 20,1? v*aţa ei
vreme în. amintirea pu Orăştiei s-a detaşat, ele surile populare din Lelese, ţionale „Luna cărţii în va, a avut Ioc deschide cipanţii vor cunoaşte fru 20,2L^;iemoria
telor (c
blicului devean şi a spe altfel, în cadrul întrece Feregi-Cerbăl, Ruda-Ghe- întreprinderi şi instituţii" rea festivă a etapei repu museţi istorice din jude \ Un mu
cialiştilor ca un moment rilor judeţene. E suficient • lari, care au venit într-o continuă să ofere în judeţ blicane a concursului dc ţul nostru, joi dimineaţa veacuri I<
Mare
de vîrf în mişcarea artis să amintim aici ansamblul formulă de zile mari, la apreciate manifestări. în chimie pentru elevii cla 20,10 Teatru
tică hunedorennă. Au im folcloric „Cosînzcana“ al valoarea de laureaţi ai organizarea Consiliului ju selor a VllI-a. La între se vor desfăşura probe „Drumul
presionat în mod deosebit I.M.O. (instructor Vasile Festivalului naţional „Cîn deţean al sindicatelor, Co cerea naţională participă le practice, iar dupu- circ“ tic
dansurile populare, an Chevere.şan), ansamblul de tarca României". O impre mitetului judeţean de cul 150 de elevi din întreaga amiază, Teatrul de stat chilă
samblurile de - obicei fol cîntece şi dansuri „Roma sie aparte au lăsat ansam tură şi educaţie socialistă, ţară, clasaţi pe locul I in dc estradă Deva va oferi 21,50 Telejurn
cloric, de cîntcce şi dan na" al I.C. Orăştie (in blul din Ohaba-Ponor cu Bibliotecii judeţene şi etapele judeţenp ale con oaspeţilor un spectacol.
suri care au evidenţiat şe structor Vasile Popa), o- obiceiul „Piţărăii", dansu Centrului de librării Deva, cursului de chimic. As Festivitatea de premiere
ii ozitate în pregătire, si biceiul căluşercsc de la rile populare din Păuci- în Valea Jiului, la Haţeg, tăzi, Ia ora 10, începe va avea loc vineri.
guranţă, iar multe dintre Komos (instructor Gheor- neşti ş.a. Despre ansam Călan şi Deva au avut loc
ele, experienţă competi- ghe Bunca), ansamblul de blul judeţean de dansuri interesante acţiuni cu car HUCUKKŞT
ţională acumulată de-a „Getusa” (instructor Mir- tea social-politică, simpo dloprogramiil
0,30 La ordii
lungul anilor, rod şi al cea Ocoş) se pot spune zioane şi dezbateri. Sim ugricultura; 7
unui sprijin de specialita Întrecerea formaţiilor doar lucruri bune, acesta pozionul „Anii Epocii nai; 7,30 1 IVI
te din partea* instituţiilor coregrafice în faza păstrînd o rigoare a exe Nicolao Ceauşcscu, ani de e o ni u n i s t
lor tovarăşul
culturalo judeţene. cuţiei specifice unui gen puternică dezvoltare şi în ceauşcscu ;
Ceea cc a stîrnit un inte judeţeană a complicat, care solicită un florire a agriculturii", or presei ; 8,10 <
res cu totul aparte a fost Festivalului naţional consum fizic aparte. An ganizat la Sîntandrei a lodiilor ; 9j05
ascultătorilor
respectul pentru păstrarea „Cîntarea României" samblul „Ardeleana" al fost argumentat de ima letin de .ştir
autenticităţii, a frumuseţii C.S. Hunedoara (instruc ginea de azi a muncii pe crofonul pion
nealterate de scurgerea tor loan Cornel Vasiliu), ogoare şi în serele legu Interpreţi i
populară. Sa*
timpului a creaţiei core cîntcce şi dansuri „Germi- care s-a înscris în con micole, iar simpozionul Hrudaşcu; io,«
grafice şi, o dată cu ca, sara“ . de la Geoagiu (in curs la genul ansamblu desfăşurat la Haţeg a avut te ; 11,05 i
a creaţiei muzicale, litera structor Ionică Ilerţa). folcloric —, n-a „spus" ca ternă „Mărturii ale per radio ; 11,23
re, a costumului, care a Vorbind despre autenti scenic, de această dată, manenţei şi continuităţii cele şi dansi
fost 'căutat cu asiduitate, citatea preluării folcloru mare lucru. Un ansamblu poporului român în Ţara retor ; 12,00
ştiri ;
12,05
scos din lada de zestre, lui ar trebui menţionat un de tradiţia celui de la Haţegului". <11 cală radio;
rcdîndu-i-se întreaga strălu fapt inedit petrecut cu Hunedoara’ trebuia pregă comoara folcl
De Ia 1 Ia 3
cire de odinioară. Cînd a- formaţia de dubaşi clin tit cu mai multă atenţie! Hfl Expoziţie. La galerii nai ; 15,00 A*
firmăm ■ acest lucru ne Godine.şti (instructor Tran Aparte s-a prezentat şi le de artă ale Şcolii ge radio-tv. ; 15,
gindim la acel splendid o- dafir Sorinea) — după ros ansamblul „Silvana“ al nerale nr. 1 Petrila s-a „cîntarea Horn
bicci de „Nuntă“ prezen tirea colinzi lor de rigoare Casei de cultură Deva, inaugurat expoziţia „Por Kad io jurnal;
po/.ifori de m
tat de Căminul cultural în casa gospodarului, urma cure a încercat, din nou, tret de literatură română". La C.A.P. Vâlcele, cartofii se aşază intr-un pat ger ră; 17,00 Hule
din Costeşti. Totul a fost oferirea darurilor la care genul spectacol folcloric Intr-un cadru ambiant minativ pregătit grădinâreşte. 17,03 Kadioga,
cules cu migală din vatra şeful formaţiei de dubaşi deosebit au fost expuse mică; 17,35 l\
inu/Jea popul
satului, începînd cu textul ş-a grăbit să le pună în creaţie. A fost oare ne lucrări care au stîrnit un ai <1valul u
vorbit, dialogurile care că desagi, dar gazda a repli cesară explicaţia prealabilă viu interes, realizate de „C, *ea Hon’
pătau spontaneitate şi sa cat — „Păi, darurile nu a gazdelor pentru a „înţe membrii cercului de desen Activitate rodnică Orele serii;
voare în gura oamenilor le luaţi numai aşa!“ (tre lege" despre ce este condus de artistul plastic informaţii, ni
Sport ; 20,00 1
locului, textele cântece buia prezentată colinda vorba ? Spectacolul sce Ion Barbu. Copiii au dat (Urmare din pag. 1) cit mai bune de lucru la 20,15 Memoria
lor cu profunzimea versu darurilor — n.n.). Răspun nic trebuie să exprime el la iveală un nou „por culturile din prima epocă. românesc ; 21
rilor şi căldura liniei me sul dubaşilor a fost prompt: însuşi despre ce este vor tret de literatură română", dusă de 1 Clisa beta I-Iăvă- Astfel, la cartofi, planta gestin <iv. ; z
tr-o oră; * I
lodice inegalabile. Totul, „Ştiam noi că aici avem ba şi, mai ales, să emo pe care şi-au pus semnături guţ. tul a fost încheiat pe 32 23,10 Nocturn
încununat de costumele de lucru, nu glumă. Obi ţioneze ! Sint lucruri care de prestigiu Laurenţiu A- La cartofi, în schimb, ba şi la. sfeclă do zahăr pe 23,55—21,00 -
coborîte parcă din foto ceiul trebuie păstrat aşa vor fi clarificate pe par vasiloaie, Angela şi Filu ritmurile trebuie accelera 25 ha. Au fost însămînţate ştiri.
grafiile devenite stampe cum il ştim". în aceeaşi curs. Bancoa, Andrei şi Miliai te, deoarece pînă acum în câmp 15 ha cu legume
de început de secol. Cine notă de autenticitate s-au în ansamblul evoluţiilor Barbu, Adrian şi Viorica s-au plantat doar 15 ha. si 5 ha de sfeclă furajeră.
nu a văzut un astfel de prezentat grupul de tur din faza judeţeană s-a Barcsay, Aniţa Bancu, Ama Bine au demarat şi se La lucrările amintite o (]INEK
spectacol poate să-l reva naşi din Brădăţel, dubaşii creat certitudinea că ju inaría Cercel, Daei-aii Con prezintă lucrările, pînă a- contribuţie deosebită şi-au
dă în faza republicană a din Bacea, obiceiul „Mă deţul Hunedoara va avéa ta', Marinóla" Céaureanu, cum la C.A.P. Rofnos, unde aclus-o mecanizatorii Şte DEVA ; Apt
festivalului, ce va fi găz suratul ' oilor" din Meria, lin cuvînt greu de' spus la' Claudia Cioabă, L. Iorda- — preciza Mircea Pătrîn- fan Augustin, Mircea Ma- Pină cînd •
părţiţl (Arte
duită de judeţul nostru. dansurile populare pe ge faza republicană a Festiva che, R. Kiss, I. Lungu, jan, inginerul şef al uni niu. Alexandru Măcrişan, DO AHA: l.u
Coborînd pe Valea Gră- neraţii din Uricani, an lului naţional „Cîntarea Camelia şi Gabriela Spa- tăţii — sfecla de zahăr a Cornel Moga ■ şi loan Da sabia (AL.
diştei, ochiul s-a oprit, cu samblul de cîntece şi dan României". fiu, A. Toodosiu, S. Velicu, fost însămânţată pe 35 ha, nii ă. misia comir.
— XI); Mister
acelaşi interes, asupra suri „Parîngul“ al Casei L. Ţăr, M. Şu midan şi cea pentru furaj pe 10 ha, Avansaţi cu plantarea tllor (Placări
grupului de dans popular de cultură a sindicatelor MINEfc BODEA ulţii. iar plantele medicinale pe cartofilor sînt şi coopera să foarte
65 ha. Au mai fost însă torii din Cigmău, unde (Castel) ; 3
mânţate 20 ha cu trifoi în mecanizatorul loan Dan- Acţiunea /
(Parîng);
Pe trasee turistice, la ora primenirilor ogor propriu. Şi, aici, prin dea a reuşit să planteze Ontdrio (7
tre cei care au fost pre
tuberculi pe 25 ba. Mai
Pugaciova '0
zenţi mereu la datorie s-au remarcând faptul că la PENI: LUI
numărat mecanizatorii loan C.A.P. Pişchinţi s-a înche Valea Mişte
tural); VCJ1
(Urmare din pag. 1) prin eforturi locale, nu verde neîngrijită, cu uil facerea mărfurilor, admi Jurj, Petru şi Nicolae Cos- iat semănatul inului pe în bir*' să-ţl jo
trădează vreo preocupare Iod dc refugiu. Consiliul nistrat de restaurantul din moi, Herman Zeii, loan treaga suprafaţă planifica cf ui); l
şui Ioanichic Popa, secre de gospodari în această jxipular comunal trebuie Dobra al C.P.A.D.M., a Achim, Florin Todor ş.a. tă, putem conchide că, ce • poate
(Minerul);
tarul consiliului, ne pune primăvară. Atragem aten să dea zonei respective o rămas de asemenea o Mai aflăm că în această printr-o mobilizare exem A 3-a Iov
la dispoziţie un plan de ţia asupra acestui loc cu ţinută civilizată. amintire frumoasă despre unitate s-a declanşat îrisă- plară, în continuare, în motan (Mur
acţiune pentru gospodări atît mai mult cu cit, pe Am lăsat mai la urmă ceea ce a fost cîndva, căci mmţarea porumbului. fiecare unitate. în consiliul KICANI: Ut
rea şi înfrumuseţarea co un alt traseu, admin slrat un aspect oarecum co eforturile, mai convingă La rîndul lor, cooperato unic respectiv se pot fina şi J3ran (Ret
:
Sint timid
munei foarte bogat. Îiî tot de districtul de dru mun celor două trasee toare sau mai timide, care rii şi mecanizatorii de la liza însămînţările la toate Loz (Steaua
-
contrast cu acesta, şi chiar muri ltia, după cum se va' '— unităţile de alimenta s-au făcut pentru revitali- C.A.P. Aurel Vlaicu ş-au culturile, în termenele HAŞTIE :
*
cu faţa întinerită a clădi vedea, lucrurile stau alt ţie publică ; de la şosea. zarea lui ca loc de popas străduit Să menţină ritmuri stabilite. . Pacific (Patrii
iilor
5
rii consiliului, la trecerea fel, adică ma bine. Popasul „Parc" din Zam turistic şi punct de agre zestre — set
prin satele comunei, zone Trasc-ul la care ne-am este o clădire care, cum ment s-au izbit de o rea COOPERATORI, MECANIZATORI, căra) ; Gi
le marginale şoselei, gar referit este cel cuprins în s-ar spune, şi-a trăit litate : prea mult nu se Urma caste)
de cultură)
durile şi porrtii de pe tre bifurcaţia Ilia şi intra traiul şi şi-a mâncat mă mai poate amenaja şi rea- SPECIALIŞTI î Aplauze, aţ
margine nu arată că a rea în judeţ de la Coşe- laiul. S-a încercat în fie menaja. De altfel, discu- Acţionaţi în aceste zile cu toată răspunderea şi cin); BR/
venit primăvara. viţa. Pe acest traseu, ni care primăvară cîte o îm tînd cu Dorel Opreau, res energia pe ogoare la pregătirea terenului şi efec kaputt ; C
dul vărgat*
Un exemplu de respect mic de reproşat celor de bunătăţire fie în partea ponsabilul unităţii din Do tuarea însămînţărilor. Prin organizarea temeinică a tură); SI Ml
faţă de sine ş faţă de la drumurile naţionale.. Pe de cazare, fie în cea de bra care administrează şi muncii să fie folosită din plin fiecare oră bună dc ta nurorilor
:
prestigiul judeţulu' nostru aici însă alţii sint în culpă. alimentaţie publică. Tot popasul de la Lăpugiu — lucru în cîmp, acordîndu-se atenţie maximă calităţii ILIA : Vrâj
(Lumina).
dă S.M.A. de la Ilia. îm Căminul cultural din sub semnul provizoratului dumnealui no spunea: lucrărilor !
prejmuire îngrijită, curte Lăpugiu, în care se află rămîne şi ceea ce se face. — Locul unde este situat
curată, iar la .şosea, cit şi sediul C.A.P., este o clă Aici este nevoie de ceva popasul merită mai multă
ţine ograda S.M.A. au fost dire nouă. Dar nimeni nu mai temeinic, fie apelîn- atenţi? decît i s-a dat până
plantaţi pomi fructiferi. s-a îngrijit ca terenul din du-se la reparaţii capitale acuan. Este un minunat loc
Numerele
Dacă la' S.M.A. arată ast faţa căminului şi a maga fie la investiţii. dc popas şi un vad comer tragerea ex
fel, parcarea de vizavi de zinului sătesc să arate Popasul de la Lăpugiu, cial foarte bun. A fost 12 aprilie l
restaurantul Mureşul, a- cum trebuie, şoferii în tot al cooperaţiei dc pro amplasat iniţial acolo pen FA
Extr. I: 3
menajată cu destulă trudă tranzit confundînd zona ducţie, achiziţii şi des tru că dc mult timp era 43, 10, 42.
loc de întîlnire şi de pe Extr. a 1
trecere cîmpencască al ce 30, 40, 43,
Extr. a L’
lor din împrejurimi. Ar 11, 43, 30,
fi păcat să nu se facă FA Zi
ceva pentru revitalizarea Extr. a 1
popasului. Din fonduri de 3, 14, 17.
Extr. a ^
reparaţie capitală, cu spri 30, 30, 3.
jinul pe care-1 mal puteau Extr. a 5
da şi rioi anul acesta şi 20, 2, 41.
Fond tot
în anul viitor putem face (provizoriu
ceva mai trainic şi mai
•frumos.
Are dreptate. Multe se
pot face atunci cînd pune
mai multă lume umărul, Pentru a
Un exemplu bun în acest ii rece. C(
sens îl reprezintă popasul riabil. Izol:
de 1a Strei al O.J.T. averse de p
Constatările pe care după-a mic:
sufla slab
le-am redat pînă aici sînt rat din s
un acut semnal de aten Temperatul
ţie. Esite anotimpul pri ii cuprins
1 şi plus 3
menirilor în toate loca Ic maxime
Şeful ienniei legumicole de la brigada Fărcădiu a
lităţile judeţului. Cu atât C.A.pj Unirea, Inginera Ludo vtca l’ălean verifică, împreu grade. Dlr
se va pro»
mai mult în cele situate nă eu mecanizatorul Stoica Vîrvonl, starea maşinii în ve izolat îngl
pe traseele turistice. Şi derea semănatului In mazăre. lat ceaţă
aceasta trebuie să sc vadă !