Page 5 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 5
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, In R.P. Congo
SOSIREA ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ
LA BRAZZAVILLE T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, o efectuează în
I Ş l A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, secretar gene R.P. Congo.
s i Ceauşescu, secretar gene ral al Partidului Comunist T o v a r ă ş u l Nicolae
ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Re Ceauşescu a mulţumit, în
Român, preşedintele Re publicii Socialiste Româ numele său şi al tovarăşei
Anul XXXIX, nr. 9136 JOI, 2 APRILIE 1986 4 pagini - 50 bani nia, şi tovarăşa Elena Elena Ceauşescu, pentru
publicii Socialiste Româ
nia, împreună cu tovarăşa Ceauşescu s-au întâlnit, invitaţia de a vizita Repu
Elena Ceauşescu, a sosit, miercuri, înainte de dineul blica Populară Congo, pen
în spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului miercuri, 1 aprilie, la Braz oficial, cu Denis Sassou tru primirea caldă, plină
zaville, într-o vizită ofi Nguesso, preşedintele Co de ospitalitate, făcută de
general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cială de prietenie, la in mitetului Central al Parti locuitorii capitalei congo
dului Congolez al Muncii,
leze, arătînd că vede in
vitaţia
preşedintelui
Co
mitetului Central al Parti preşedintele Republicii aceasta o expresie a senti
dului Congolez al Mun Populare Congo. mentelor de prietenie şi
cii, preşedintele Republi Conducătorul partidului şi respect pe care le nutresc
cii Populare Congo, Denis statului congolez a salutat reciproc popoarele celor
Sassou Nguesso. cu deosebită căldură vizi două ţări. S-a exprimat
Noua întîlnire româno- ta pe care tovarăşul încrederea că noua întll-
Nicolae Ceauşescu, împreu
d e ia mină la cocserie (Conlinuare in pag. a 4-a) nă cu tovarăşa Elena (Continuare in pag. a 4-a)
încheierea vizitei oficiale de prietenie
ACJIUNE DE PRESĂ COMUNĂ A ZIARELOR „DRUMUL
SOCIALISMULUI" DEVA Şl „STEAGUL ROŞU" PETROŞANI a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună
Bună organizare, ritmicitate, conlucrare* cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Zair
DECLARAŢIA FĂCUTĂ PRESEI SEMNAREA
Pe această veritabilă ma duc mai există anumite se energetice, de produse
gistrală a cărbunelui — greutăţi şi neajunsuri, in siderurgice şi materiale de DE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU DOCUMENTELOR
de la mină la cocserie —, terlocutorii feroviari au a- construcţii, trebuie să re OFICIALE
obligaţii importante are şi vut şi ei unele obiecţii cunoaştem că activitatea După semnarea do culturală, pe care l-am
transportul feroviar. Lu privind munca celor pe „cărăuşului" pe calea fe cumentelor, preşedintele semnat cu puţin timp
crătorii din acest sector care-i deservesc cu va rată nu este simplă, nici Nicolae Ceauşescu, răspun înainte, împreună cu pre în cursul dimineţii de
trebuie să pună la dispo goane. uşoară. zând rugăminţii presei zai- şedintele Mobutu, dă o miercuri, tovarăşul Nicolae
ziţia uzinelor de prepara — Sîntem conştienţi că reze şi străine, a făcut ur perspectivă minunată dez Ceauşescu, secretar gene
re din Valea Jiului vagoa pentru noi problema nu mătoarea declaraţie : voltării relaţiilor dintre ral al Partidului Comunist
nele necesare, să coordo ÎN TRANSPORTUL mărul unu este transpor Vizita pe care am efec cele două ţări. Român, preşedintele Re
neze deplasarea optimă a FEROVIAR tul cărbunelui de la uni tuat-o în Zair, la invitaţia De asemenea, comuni publicii Socialiste Româ
acestora pe calea ferată şi tăţile miniere şi de prepa preşedintelui Mobutu, con catul pe care l-om semnat nia, şi Mobutu Sesc Selco,
ajungerea lor operativă în rare la uzinele de cocsifi stituie o expresie a bune împreună oglindeşte pozi preşedintele fondator al
uzinele de cocsificare. înainte de a le da cu- care şi în termocentrale — lor relaţii dintre România ţiile identice alo partide Mişcării Populare a Revo
După cum ni s-a spus vîntul, trebuie să spunem sublinia ing. Avram Drâm- şi Zair şi personal între lor şi statelor noastre în luţiei, preşedintele Repu
la preparaţiile din Lupeni că în transportul feroviar bărean, şeful R.C.M. Deva. căi doi şefi de stat. principalele probleme alo blicii Zair, au semnat A-
şi Coroeşti, pe acest tra se depun eforturi susţinu Aşa că ne străduim să a- Doresc să adresez şi cu vieţii mondiale. Am ajuns cordul-program pe termen
seu există adesea nereguli, te, stăruitoare, pentru a sigurăm colegilor de la acest prilej mulţumirile la concluzia că trebuie să lung privind dezvolta
strangulări, colectivele re R.C.M. Petroşani un nu noastre, atît preşedintelui intensificăm colaborarea rea cooperării economi
gulatoarelor de circulaţie asigura economiei jude măr cît mai mare de va Mobutu, cît şi poporului pentru a contribui la so ce şi tehnice şi a schim
din Deva şi Petroşani ne ţului — deosebit de vastă goane goale, pentru ca ei prieten zairez — şi, în luţionarea problemelor burilor comerciale dintre
reuşind să asigure întot şi complexă — un număr să le poată repartiza be deosebi, aş dori să exprim cele două ţări, precum şi
deauna, şi în structura so cît mai mare de vagoane, neficiarilor din Valea Jiu mulţumirile noastre popu complexe, în interesul tu Comunicatul comun pri
licitată, numărul suficient de diferite tipuri şi capa lui, în funcţie de priori- laţiei capitalei Zairului — turor popoarelor şi, îndeo vind vizita conducătoru
de vagoane pentru încăr cităţi, pentru vehicularea pentru primirea deosebit sebi, pentru dezarmare, în lui partidului şi statului
carea şi transportul căr cantităţilor considerabile DUMITRU GHEONEA, de ospitalieră şi călduroa primul rînd pentru dezar nostru în Zair.
bunelui. de materii prime şi ma DORIN GHEŢA să ce ni s-a făcut. mare nucleară, pentru a- La ceremonia semnării a
Despre aceste probleme teriale, de produse finite Doresc să exprim depli sigurarea păcii. participat tovarăşa Elena
am discutat cu şefii celor — între unităţile producă na satisfacţie pentru con De comun acord ne-am Ceauşescu.
două „R.C.M."-uri. înţele- toare şi cele beneficiare *) Material cu apariţie vorbirile şi înţelegerile la pronunţat şi ne pronun După semnare, cei doi
gînd la întreaga sa dimen din ţară şi din străinătate. simultană in ziarele care am ajuns. Acordul- ţăm pentru soluţionarea preşedinţi s-au felicitat re
siune problema cărbune Şi avînd în vedere pon „Drumul socialismului“ tuturor problemelor liti ciproc, şi-au strîns cu căl
lui pentru cocs, recunos derea pronunţată a jude şl „Steagul roşu". program de lungă durată gioase dintre state prin dură mîinile, s-au îmbră
când că şi în activitatea ţului nostru în producerea privind cooperarea econo ţişat cu prietenia în a-
colectivelor pe care le con de materii prime şi resur (Continuare in pag. a 2-a) mică, tehnico-.ştiinţifică şi (Continuare în pag. a 4-a) plauzele celor prezenţi.
C A M P A N I A A G R I C O L A D E P R I M Ă V A R A IfPS
La pregătitul terenului şi semănat - nici o clipă
pierdută, lucrări de cea mai bună calitate!
— Condiţiile climaterice lui şi semănatul. Sîntem, în tarlaua „Păşune". S-a vreme a întrerupt lucră
din această campanie, care deci, pregătiţi sub toate muncit întins, urmărindu- rile...
a început mult mai tîrziu aspectele să utilizăm nu se mărunţirea cît mai bună A început campania de
decît în alţi ani, impun ca numai fiecare zi, ci şi fie a pământului, în acest fel primăvară şi la Coope
lucrările de pe ogoare să care oră şi clipă bune de realizîndu-se un pat ger rativa agricolă de pro
fie organizate şi să se lucru şi a efectua lucrări minativ de bună calitate, ducţie din Deva. Cîteva
desfăşoare în mod ire în strictă conformitate cu în urma lor a intrat în zile la rînd, un mare nu
proşabil, pentru ca să- tehnologiile stabilite pen brazdă Pavel Popa — unul măr de cooperatori au luat
mînţa să fie aşezată sub tru fiecare cultură. în a dintre cei mai buni lucră parte la adunarea pietre
brazdă în timp optim şi lor din tarlaua ce se cul
într-un pat germinativ de tivă cu cartofi, iar meca
cea mai bună calitate — C . U . A . S . C , D E V A nizatorul Vasile Bob a
sublinia Andrei Dima, in continuat aplicarea erbi-
ginerul şef al C.U.A.S.C. cest fel, punem baze te cidelor. S-au transportat
Deva. tori ai secţiei de mecani şi administrat îngrăşămin
meinice pentru a ob zare, cu maşina de însă-
— Ce măsuri s-au luat ţine în acest an pio- rninţat sfeclă de zahăr. te organice — gunoi de
pentru atingerea celor ducţii agricole superioa P. Popa este un veteran al grajd şi dejecţii lichide —,
două obiective ? re — aşa cum ne-a semănatului la C.A.P. Hă fiind fertilizate pînă acum
— Maşinile şi agregatele cerut-o tovarăşul Nicolae rău, care face această ope mai mult de 80 ha.
ce se folosesc la însămîn- Ceauşescu, secretarul ge raţie esenţială de mai — în 1986 — deşi anul
ţări au fost verificate cu neral al partidului. mulţi ani. Lucrarea era n-a fost favorabil —
minuţiozitate şi s-a făcut Prima unitate din consi coordonată şi urmărită C.A.P. Deva a obţinut pro
proba cu boabe a acesto liul unic agroindustrial De îndeaproape de Livia Bre- ducţii bune la majoritatea
ra. Cantităţile de sămînţă va ce a început însămîn- har, inginerul şef al uni culturilor. Ce se face pen
necesare sînt aduse în u- ţările de primăvară este tăţii, care veghea la res tru ca în 1987 să se ob
niităţi. Sortarea şi cali- C.A.P. Hărău, cooperativă pectarea normelor de den ţină producţii superioare ?
brarea cartofilor de să sitate şi adîncime. în — Am fertilizat în în
mînţă s-a încheiat. Cadre ce obţine recolte bune la prima zi de lucru s-a se tregime cu îngrăşăminte
le tehnice urmăresc îndea hectar, de mai mulţi ani. mănat sfecla pe cinci ha. naturale şi dumice — su
proape umiditatea şi tem Tractoarele, la volanul că Discurile au trecut apoi în prafaţa ce se cultivă cu
peratura solului, în fiecare rora se aflau mecanizato tarlaua „Jelciu", pregătind sfeclă şi cartofi — ne-a O parte din cele peste 5 milioane răsaduri da Ia
tarla, pentru a declanşa, rii Korosi Rudolf, Pasca terenul pentru cultivarea TRAIAN BONDOR A.E.S.C. Sîntandrei este in îngrijirea muncitoarelor Fa-
raschlva Jurcă şl Mar la Fruja.
imediat ce acest lucru este Berindei, Gavrilă Cajvan cartofilor. Din păcate, Foto NICOLAE GHEORGHIU
posibil, pregătirea terenu şi alţii au ieşit la discuit ploaia căzută în ultima (Continuare in pag. a 3-a)
