Page 50 - Drumul_socialismului_1987_04

Pag. 1 DRUMUL SOCIALISMULUI

rmmmm
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIM AVAR A

Cuvîntu! de ordine al cooperatorilor,
20.00 Teleju
zilei I
mecanizatorilor şi specialiştilor! telo d
ţării
20.15 Viaţa
(Urmare din pag. 1) se atingă o viteză zilnică referire — campania de 20,30 Tribui
ridicată la semănat. primăvară a început mai Modcr
narea sfeclei de zahăr şi Pentru a asigura front greu, dar pe parcursul des­ Colaborarea „constructor - beneficiar“ greş.
a celei furajere, ca şi la de lucru maşinilor de se­ făşurării ei, s-a ameliorat Dezbai
ideoloj
plantarea cartofilor. La ora mănat sfeclă şi cartofi, ac­ din punctul de vedere al (Urmare din pag. 1) acţionarea benzilor trans­ 20.15 Secver
actuală, suprafaţa plantată tivitatea mecanizatorilor ritmului zilnic. Şi aici s-a portoare legate de capaci­ fier vechi, aşezate intr-o (color)
încîlceală de nedescris. Ne
cu cartofi a ajuns la mai angrenaţi în pregătirea te­ încheiat însămînţarea sfe­ cului în bateria propriu- tăţile respective, dar nu bucurăm că pînă la ora 21.00 Film
bine de jumătate din ■ su­ renului — Eugen Torna, clei furajere şi mai sînt de zisă. Deci, este un lucru am văzut nici un om pe amiezii am putut conseun-. „Norii
prafaţa destinată acestei Arpad Boghi, Stelian Stan- semănat 20 ha eu sfeclă de bun că la această impor­ lingă ele. Dc fapt, în foar­ 21,50 Tttleju
culturi. Cu câteva zile în cu şi Zigfrid Albert — a zahăr, 22 ha cu cartofi şi tantă capacitate de pro­ te multe puncte de lucru na că acolo au sosit mai
urmă a început şi însămîn- fost organizată în două 44 ha cu porumb. Primele ducţie a început aşa-zisul întîlnite în teren, pe con­ mulţi oameni şi utilajele
ţarea porumbului, realizîn- schimburi, lucrîndu-se pî- două activităţi se află în „anotimp" cil focurilor — structori nu i-am văzut. necesare pentru dezafecta­
du-se, înainte de ultimele nă noaptea tîrziu, la lumi­ desfăşurare, iar faptul ce fapt ce marchează apro- Nu cumva există tendinţa rea locului.
ploi, 12 ha. Lucrările au na farurilor. întreaga su­ se cere remarcat cu deose­ Privim cu ncdisimuln.tă
fost coordonate îndeaproa­ prafaţă ce s-a însămânţat bire este acela că aşeza­ admiraţie benzile trans­ BlîCT’RE?
pe de Petru Mateevici, in­ pînă acum a fost fertili­ rea seminţei de sfeclă sub portoare care trec peste diop r.igrain
ginerul şef al unităţii, ca­ zată chimic, mecanizatorul brazdă o efectuează Ale­ linia C.F., la mare înălţi­ Buletin de
re, consideră că în cîteva Iosif Lorincz cfecluînd, de xandru Floroiu, preşedin­ me, din depozitul de căr­ ordinea zii
tură;
7,OG
zile bune de lucru se va asemenea, o lucrare de bu­ tele cooperativei, care nu bune al combinatului spre 7.30 1 IV
încheia însămînţarea sfe­ nă calitate, ca şi colegii vrea să se despartă de lu­ silozuri... Adevărate lucrări c o ni u n i :
clei şi a cartofului, iar a săi Onişor Pasca şi Aurel crarea pe care a făcut-o dc artă! Dar, în perime­ lor tovar
porumbului se va încadra Oprea, cei ce au aşezat cu pricepere şi pasiune ani trul de construcţie al bate­ Ceauşescu ,
în epoca optimă. sub brazdă sămînţa de şi ani la rînd. Cu aceeaşi riei de cocsificare nr. 3 nu presei ; 8,11
lodiilor ; 9.
sfeclă şi cartofi. hărnicie şi răspundere mun­ am văzut nici un om. Ba ascultătorii
CU GÎNDUL LA. — Vom fertiliza în în­ cesc şi ceilalţi oameni din da, i-am văzut (deodată cu letin de ş
llşti şl fori
VIITOAREA RECOLTĂ — tregime şi cultura de po­ formaţia de mecanizare — aparatul dc fotografiat!) de la sate
NUMAI LUCRĂRI DE CEA rumb, concomitent cu se­ îoan Dobra, Dumitru Că- pe vreo cîţiva stând de vor­ premieră i
MAI BUNA CALITATE mănatul — ne spunea Vi- leală şi chiar tînărul Ioan bă. Ce să-i faci, în zi dc Buletin do
Litera şi s
sirin Dragoş, inginerul şef Dură, care a urcat recent luni există atâtea de po­ 11,25 In tor p
Cooperativa agricolă de al cooperativei. în aeest la volanul • tractorului. vestit... uşoară. M
producţie din Băcia a fost fel evităm trecerile inutile — Ploaia abundentă că­ în schimb ne-am „împie­ 12,05 Arm<
12,45 Din
priîfta u n i t a t e din pe teren cu tractoarele şi zută duminica trecută a dicat" pe tot traseul dc clorului; j:
C.U.A.S.C. Simeria care a aşezăm îngrăşămintelc chi­ întrerupt pregătirea tere­ lângă silozurile dc cărbu ne ile Ia „dozarea nouă“ au cele mai felurite materia­ la 3 * Rad'
raportat încheierea însă- mice la rădăcina plantelor. nului şi semănatul — ne-a sosit oameni şj utilaje din ea drul I.A.C.R.S.II., pentru a le, de piese metalice, grinzi Avanpremii
mînţării sfeclei de zahăr Folosim sămînţă din soiuri spus Mar ia Baciu, ingine­ face curăţenie $1 ordine. din prefabricate şi altele, 15,40 Miori
etnografie
şi a celei furajere, pe cele de înaltă productivitate. rul şef al unităţii. Imediat aşezate In neorânduială. Uadiojurna
40 ha destinate acestor Aceste aspecte ne fac să ce pămîntul s-a zvîntat — pierea de finalizare a lu­ de a începe cît mai multe Beneficiarul — combinatul '"■“'Uc ; 1
culturi. Lucrarea, bine or­ sperăm întivo producţie adică luni după-amiază — crării. lucrări, peste posibilităţile siderurgie „Victoria" — a „ >ric ; i
ccom
ganizată şi coordonată, a bună de porumb în acest am reluat, atît semăn arca Dar unele piese şi sub- reale de acţiune, pentru a aşezat mai peste tot plă­ Rapsod de
cunoscut un ritm înalt de an. sfeclei de zahăr cit şi a ansamble care urmează să se putea răspunde: „Da, cuţe cu inscripţia „Zonă Folclor con
desfăşurare. Unitatea a pri­ cartofului. Dacă timpul ne fie introduse în montaj lucrăm şi acolo şi dinco­ de lucru I.A.C.R.S.H.", pen­ Sinteze pi
ce ; 18,00
mit, din partea beneficia­ NICI UN MINUT IROSIT va permite, avem toate stau de multă vreme în lo“ ! tru a se şti mai precis ale Revista int
rului, sămînţă de sfeclă condiţiile ca în această mijlocul drumului, în no­ Mai întâlnim stive de cui sînt „aspectele" res­ dlo ; 20,00
de zahăr plurigermă, ca şi La Cooperativa agricolă săptămînă să încheiem în- roi şi apă. întâlnim, în a- şine de cale ferată pentru pective. Dar, în situaţia 20.30 Ag)
21.00 La s
alte unităţi din judeţ, dar de producţie din Tîmpa — sămînţările de primăvară, ceastă situaţie, mai multe îndreptarea (cine ştie specială existentă la Călan 22.00 O zi
a efectuat selectarea aces­ vecină cu celelalte două efectuînd lucrări ¿e cea capace metalice şi alte cînd'!) a liniei C.F. exis- — constructori şi siderur- • Radloju
teia, ceea ce a permis să unităţi la care am făcut mai buna calitate. ment poet
citate ;
muzicală:
Se acţionează eu răspundere letin de s
la însăminţarea legumelor în cîmp
La A.E.S.C.H. Sîntandrei se plantează ceapa pe ul­ Rodnic). V orbind despre
se desfăşoară în această timele suprafeţe şi se sea­ mecanizatori, se cuvine DEVA :
perioadă o rodnică acti­ mănă rădăcinoasele. La să-i amintim şi pe Bujor Pînă cînc
vitate, muncindu-se zi lu­ Ferma nr. 4 Sîntandrei, Blaj şi Cornel Simedrea, pfirţiţl </
mină, îndeosebi în cîmp, la pregătirea patului ger­ cei care asigură aprovizio­ DO AU A:
sabia (Mi
la însămînţarea şi plan­ minativ şi însămînţat mun­ narea ritmică, cu răsaduri misia coi
tarea legumelor. ceau mecanizatorii NicoJae şi arpagic, a fermelor. — Ii); Mi
— Intr-adevăr, centrul Nicolaescu şi Sorin PaveL O activitate rodnică se tllor (Flai
de greutate al activităţii Coordonaţi în permanen­ desfăşoară şi în ferma să ioar
(Castel) ;
noastre — prcciza ingine­ ţă de inginera Ana Maria pomicolă. Sub coordonarea Acţiunea
(
rul Ioan Darabant, direc­ Udrcscu, şeful fermei, ei ing. Ana Ursalăş, lucrătorii •arîng);
¡ario
torul asociaţiei — s-a mu­ reuşesc să realizeze viteze de aici completează golu­ « u ga ci o vî
tat acum în cîmp, unde se rile în livada de pomi PENI:
pregăteşte patul germi­ fructiferi şi în vie. Pînă Pe un spaţiu foarte mic stau zeci de feluri de materiale care sînt expuse degra Valea Mi
nativ şi se însămlnţează A. E. S. C. H. acum au fost plantaţi dării, coroziunii. Nu trebuie „alergat“ mult pentru a fl puse în ordine ! tural); \
legumele. Practic, lucră­ 14 000 butaşi de vie şi buio sil-ţi
ccafârul)
rile respective se execută SÎNTANDREI 3 000 de pomi. De ase­ gica Iu
in fiecare din fermele menea, tăierile de rodire, piese mari pentru maşina tente. Care se află, deo­ gişti, în acelaşi perimetru (Minerul)
Alice (M
noastre. Ritmurile la pregă­ aplicarea îngrăşămintelor de şarjare de la bateria camdată, pe anumite por­ — în loc de delimitare a NI NO AS/
tirea terenului şi însămîn- de lucru sporite şi cali­ organice şi tratamentul II nr. 4. Cînd vor fi puse în ţiuni sub apă, datorită băl­ răspunderilor, ar fi mai ri) pentru
ţări şînt, în majoritatea ca­ tate la însămînţări. Ace­ fitosa.nitar s-au încheiat operă de către constructor ţilor... salutară o mai strînsă co­ torese);
zurilor, la nivelurile pre­ leaşi aprecieri pot fi fă­ pe întreaga suprafaţă pla­ şi, mai ales, ce se va în­ T laborare în buna gospo­ ca zăp;
văzute, Un accent deose­ cute şi la adresa lucră­ nificată. tâmpla cu ele pînă atunci ? „ZONĂ DE LUCRU dărire a materiilor prime PRAD:Ui
roşie); G
bit punîndu-se pe calitatea torilor din celelalte fer­ De fapt, primele roade Către conoasoarele şi do­ I.A.C.R.S.II." şi materialelor. Pentru eli­ vânturile
lucrului. Ca urmare, pînă me ale asociaţiei — mobi­ ale hărniciei legumicultori­ zatoarele noi — extindere, minarea risipei şi a ori­ (Minerul)
la această dată, la nivelul lizare totală, folosindu-se lor de la A.E.S.C.H. Sîn­ etapa, a Il-a — întâlnim In spatele silozurilor de căror pierderi, pentru creş­ Piraţii
asociaţiei noastre, legume­ din plin orice oră bună tandrei au .şi ajuns în u- multe cabluri. Tot aşa, în cărbune de la dozarea nouă terea ritmului dc execuţie Insula co
Fata f
le au fost însămânţate şi de muncă în cîmp, grijă nităţile de desfacere. Este părăsire. Desigur, vor fi există diverse resturi de la importantele obiective seriile
plantate în cîmp pe mai deosebită pentru calitate. vorba de cele 700 000 că- pozate şi Vor folosi pentru materiale şi foarte mult siderurgice. GEOAGIl
mult de 160 ha. Astfel, Ne referim, mai cu seamă, păţîni de salată verde, de Kralji
au fost plantate 80 ha cu la mecanizatorii Iuliu Hu- 15 000 kg spanac, 15 000 cultură);
mărilor
ceapă, 20 ha cu varză tim­ ţuţuc şi Alioşa Lula, de legături de gulioare, .3 000 Vise şi
purie, s-au semănat rădă- la Ferma 6 Simeria (şef de legături de ceapă verde, DAN : A
cinoasele pe 30 ha. De a- fermă — 'ng. Elena Cîm- livrate în această primă­ cultură);
semenea, s-au plantat sa­ peanu), Ion Filimon şi Ion vară. Iar hotărîrea colec­ şansă p
roşul);
lata, cartofii, tomatele Paştiu, de la Ferma 7 Ra- tivului de aici este ca din Oz (
timpurii în solarii, şi sere, polt (şef de fermă — ing. roadele muncii tuturor să
alte culturi. Viorel Cornea), Ion Seche- fie cît mai bogate pe
în care dintre ferme leanu şi Aurel Herţa, de parcursul întregului an.
lucrările sînt mai avan­ la Ferma 8 Băcia (şef de
sate ? fermă — ing. Romulus MIRCEA LEPADATU
— Nu este cazul să fac l’entru
o evidenţiere, deoarece fi predoi
în fiecare dintre ele lu­ CU TRACTORUL dar reci
mineaţa.
crările se desfăşoară în LA... FIERT ŢUICĂ ■ labil. '
ritmurile planificate, me­ slab' pin
canizatorii şi specialiştii, era necesar, s-au apucai lnlcnsifi
ceilalţi lucrători ai noş­ In aceste zile, cind me­ să transporte borhotul unor pînă la
sectorul
tri făcîndu-şi datoria cu canizatorii şi ceilalţi lu­ cetăţeni la... cazanul de v din nor
dăruire şi răspundere. crători din agricultură mun­ ţuică din Chitid. Transport lurile 11
Că legumicultorii de la cesc cu abnegaţie pe o- clandestin, deci, cu utila­ nus 1
Izolat n
asociaţia horticolă amin­ goare, pentru grăbirea în- jul şl combustibilul unită­ cele ma
tită sînt antrenaţi cu toa­ ţii, Aici, la ,,cepul ca­ 19 grad.
tă hotărîrea la executarea săminţărîlor, iată că se zanului", au şi fost găsiţi dc brun
la sol. 1
lucrărilor aferente acestei mai găsesc şi dintre cei in ¡urul orei 11,30, intere- ncaţa.
perioade o poate constata care îşi dau cinstea pe ru­ sîndu-se de calitatea ţuicii,
l.a mi
oricine. Varza timpurie, şine. Este vorba de trac­ nu de calitatea lucrărilor cu ceri
de pildă, a fost plantată în toriştii Victor Munteanu şi pe care le aveau de făcut. vor căi
totalitate. Mai mult, prin Nicolae Topor, de la sec­ Fireşte, măsurile de rigoare caracter
buna organizare a asola- ţia din Chitid-Boşorod a împotriva celor doi „ciu- tul va
Grinzi din prefabricate şl alte repere
mcntelor, s-a creat posi­ S.M.A. Călan, Ieri, cei doi, bucarl" urmează să le ta care au fost, etnitva, de calitate. Iată. Nu este o... oglindă, cl una din nu­ ficări pî
din sec
bilitatea plantarii a M îs loc să utilizeze tracto­ — şi să nl le comunice - unde duce lăsarea lor intre liniile de meroasele bălţi pe care le-am îiUîlnlt cal se '
hectare cu varză peste rul 41-HD-3310 acolo unde conducerea S.M.A. Călan. cale ferată, ca din... fuga trenului 1 pe traseu. cu depi
prevederile planului. Acum