Page 54 - Drumul_socialismului_1987_04

ag. 2 DRUMUL SOCIALiSMi

Realizarea unor lucrări de cea mai

bună calitate şi în timp optim
20,00 Tclejuri
(Urmare din pag. 1) de reparaţie s-a făcut în cînd încheiem lucrarea pe Zilei im
tele de
iarnă la utilajul respectiv, cele 20 ha destinate acestei ţarii
lata", tractorul se opintea dacă — acum, cînd ne culturi. Tot mîine punem 20,: Viaţa e
greu, patina. Ce se întîm- grăbim foarte tare — nu punct final şi însămînţării 20,23 imagini
îndatorire primordială a fiecărui pla ? se poate folosi ? Pe de altă sfeclei de zahăr. La po­ Coreean
— Nu-s ploile de vină, parte, este bine că nu s-a rumb avem dc lucru cîte- 20,35 Film ari
„Regăsi
lămureşte
mecanizato­
om al muncii, a fiecărui cetăţean rul, ci cei care au adus admis nici lucrărilor, ştiut va zile şi, sper, ca la sfîr- 21,50 Telejuri
no
rabat
la
un
Premier
calitatea
săptămîni
să
acestei
şitul
îngrăşăminte organice de f i i n d că de acest factor încheiem campania agrico­
la „Avicola". Le-au depo­ depind în mod hotărîtor lă de primăvară.
Măsuri ferme pentru utilizarea cu maximă zitat aici, deşi era bine sta­ recoltele ce se vor strîn- OAMENI DE LA i£AE>i<
bilit locul unde să le pună.
ge la toamnă.
Şi, ce este mai rău, con­ TEMELIA RECOLTELOR
RITM ÎNALT,
cooperativei
BUCCKL.şi
ducerea
a fiecărui kilowaft-oră s-a sesizat de treaba asta. nu DAR ŞI CALITATE Marţi, la ora 12, Coope­ dioprogramu
rativa agricolă de produc­ Buletin de
Sfatul medii
Pină la mijlocul lunii maximă chibzuinţă fiecare sar". „După exemplul co­ NICI UN RABAT Cooperativa agricolă de ţie din Deva a anunţat în­ ordinea zilei
tura; 7,0(1
februarie a.c., alimentarea kilowatt-oră, evitînd pe legilor noştri de la staţia DE LA CERINŢELE producţie clin Lcşnic s-a cheierea însămînţării sfe­ 7,30 1 Mai.
cu energie electrică a o- toate căile risipa de ener­ de pompe — a completat TEHNOLOGIILOR situat anul trecut pe pri­ clei de zahăr pe 40 ha pla­ munlst chem,
biectivelor industriale de gie electrică. Deşi a tre­ fochistul Cornel Rădulcs- mul loc în judeţ la pro­ nificate. în tarlaua din şuiul Nicola«
8.00 Revista
pe platforma Pricaz a în­ cut relativ puţin timp-de cu — şi noi, cei de la cen­ Cînd am ajuns la tar­ ducţia de sfeclă de zahăr, apropierea satului Sîntu- Curierul mei
treprinderii mecanice Orăş- la aplicarea prevederilor trala termică, am înlocuit laua numită „Acetilenă" a în ce condiţii se însămîn- linlm, stăm tle vorbă cu Buletin de
tic se făcea global, prin cuprinse în programul pro­ două motoare electrice C.A.P. Veţel, se muncea cu ţează sfecla în această pri­ cei doi mecanizatori care Răspundem? a
10,05 Succes,
intermediul unui vechi priu de măsuri prin care de cîte 15 kW cu altele do spor. Viorel Duşa şi Gelu măvară ? Ne-am convins au tras ultima brazdă — 10,45 Publicit:
post de transformare. Con­ vizăm raţionalizarea con­ 13 kW şi trei motoare de Iştfan pregăteau terenul, la faţa locului: într-un te­ cum se zice. portaj 1987.
sumatori, alături de atelie­ sumurilor energetice, re­ ia serviciile auxiliare, de iar Vasile Cordoneanu se­ ren pregătit grad măreşte, — Nc-a cam dat de fur­ eroilor — er
12,05
Iul« ;
rele „Mecanicii", erau cele zultatele obţinute ne oferă 3 kW fiecare, cu mo­ măna ultimele suprafeţe iar încorporarea seminţei că această campanie, dar lului XX ; 1
patru brigăzi din cadrul reale motive de satisfac­ toare mai mici, de 1,5 kW". cu mazăre. Lucrarea era în sol se făcea în confor­ o dovedim — ne spune moara i'olclo
trusturilor do construcţii ţie. Intervenţiile altor inter­ îndrumată îndeaproape de mitate strictă cu cerinţele Ioan Borodi. De la 1 la
jurnal; 15,00 .
care asigură realizarea lu­ Despre modul concret locutori, între care elec­ Ioan Nistor, inginerul şef tehnologiei. După -această — Da, adaugă Gavrilă râ radlo-tv. ;
crărilor de investiţii do în care au fost transpuse tricienii Aurel Ilieş, Bog­ al cooperativei. Terenul afirmaţie se cuvine să Mititcanu, colegul său, ca­ din operete ;
limbii român
aici şi locatarii blocurilor in viaţă cîteva dintre a- dan Volocaru, de la ate­ era bine mărunţii, săsnînţa menţionăm şi numele ce­ re a asigurat administra­ diojurnal; 16,
dc locuinţe din vecinătatea eeste măsuri ne-am edifi­ lierul de construcţii meta­ se încorpora perfect în lor ce efectuează lucrarea: rea crbicidului şi a îngră­ radio ; 17,05
secţiei nr. 4 — Pricaz. cat în cursul documentă­ lice şi conteinere, Nicolae sol. pregătitul terenului —• şămintelor chimice. Că economică;
Urmărirea consumurilor se rii In atelierele secţiei, în Rusu, Ilie Dănilă şi Cornel — Astăzi, ne spunea me­ Cristian Lupu, Florin Buş- toţi mecanizatorii noştri au păr .şl te
făcea tot global, neexistînd diferite locuri de muncă Avram, de la atelierul me­ canizatorul, dacă ţine vre­ te şi Cornel Magda, iar se­ muncit cu tragere dc ini­ mea. Progm
18.00 Orele; s»
posibilitatea contorizării de pe platforma indus­ canic — au completat ta­ mea bună — şi se pare că mănatul — Petru Matei, mă. Şi Ioan Simionesei şi letin de ştiri
distincte, pe consumatori. trială Pricaz a I.M. Orăş- bloul preocupărilor pe care ţine — încheiem semăna­ în aceleaşi condiţii se c- Gavrilă Saivan şi Ioan Re- fiteatrul tine
Iată însă că, începînd cu a tie. „Printr-o programare le dovedesc oamenii mun­ tul acestei culturi. fectua şi plantatul cartofi­ zeanu ia pregătitul tere­ Radiojurnal ;
laţia rutieră
doua jumătate a lunii fe­ riguroasă a funcţionării cii din secţia nr. 4 — — Azi, intervine în dis­ lor. Tarlaua „La Mureş" nului şi Nicolae Lupuţ, la nă; 21,00 Ba ‘
bruarie 1987, furnizarea compresoarelor, corelată Pricaz pentru folosirea cuţie loan Nistor — termi­ era nivelată ca un strat, plantatul cartofilor, şi toţi 22,** ' zii în
energiei electrice a fost strict cu nevoile atelie­ eficientă a energiei elec­ năm şi însăimînţarea sfe­ pentru legume, iar în urma ceilalţi. Este adevărat că IU /rnal;
meiu poetic ;
trecută prin noua staţie relor de producţie, reuşim trice.'. clei de zahăr. Avem pre­ maşinii rămîneau biloanc i-am avut mereu cu noi turnă muzicv
dc 20 kV, asigurîndu-sc să lucrăm în orele do vîrf Evitarea mersului în gătită şi fertilizată o mare drepte, de toată frumuse­ pe inginerul şef al coope­ 24.00 Buletin
suprafaţă de teren şi vom
eontorizarea pe fiecare con­ de sarcină exclusiv cu un got- şi organizarea proce­ începe- semănatul porum­ ţea, ceea ce relevă price­ rativei, Scrgiu Sbuehea, şi
sumator în parte. compresor mic, economi­ sului de producţie de aşa. perea în meserie a meca­ pe Maria Aldea, şefa fer­
împreună cu sing. Nicolae sind în acest fel 53 kWh" manieră incit să se elimi­ bului. nizatorului Graţmn Bis- mei vegetale, care au fpst, C l N E f t
Herţa, responsabilul ener­ — arăta mecanicul Candin ne folosirea nejustificată a — Care este stadiul plan­ trian. . de dimineaţa pină seara
getic al secţiei nr. 4 — Berindei. „Şi noi, cei dc utilajelor mari consuma­ tării cartofilor ? — Sigur, ne-am grăbit în cîmp.
Pricaz, am urmărit efec­ la staţia de pompe — a in­ toare de energie, sector i- — Din păcate, astăzi'nu în această primăvară:.— a- — Care este studiul ce­ DEVA : V
tele aplicării acestei mă­ tervenit mecanicul Emanoil zarea iluminatului şi ex­ lucrăm la cartofi deoarece răta Gheorghc Irimic, ingi­ lorlalte lucrări ? lui Surof i(P
suri, respectiv implicaţiile Berindei — am aplicat tinderea utilizării ilumina­ secţia de mecanizare din nerul şef al cooperativei — La cartofi mai ? sînt creţul lui -11:
riile i-ii (Av
directe în afirmarea mai măsuri care duc la eco­ tului local sau a celuk Lcşnic are o singură ma­ — că aşa au-fost condiţii­ vreo două ziie bune de DOAItA: 1.1
sabia
accentuată a spiritului' de nomisirea energiei elec­ natural sînt doar o parte şină de plantat.' le, dar şi calitatea lucră­ lucru. începem şi la po­ Emisia (Mo
coi
buni gospodari pe care trice. Am testat şi apoi dintre aceste ■ preocupării- ' Aflăm, mai apoi, că sec­ rilor am aşezat-o pe pri­ rumb, . undo, de asemenea, dern — «)
oamenii muncii trebuie am înlocuit cele 3 motoa­ Iar efectul aplicării lor ţia de mecanizare aminti­ mul plan. sin tem hotărîţi să muncim Bucureşti Vir
să-l dovedească în folosi­ re a cîte 15 kW cu altele nu putea fi altul decît cel tă are, de fapt, două ma­ — Omologul dumnea­ ca şi pină acum, adică O Boare şi
rea cu chibzuinţă şi efi­ de 13 kilowaţi, fără ca de­ scontat: atît în - lunile şini de plantat cartofi, dar voastră, de la C.A.P. Vc- foarte bine. — seriile I-
PETROŞAN1
reglată
aşteaptă
ţeî,
fi
cienţă sporită a acestei bitul să aibă de suferit. februarie cît şi, în. martie una n-a putut întrebarea a plantat cartofi. maşina de —• Tovarăşe Borodi, ce „Autobuzul “
cum
trebuie.
mari avuţii naţionale — Dc asemenea, în timpul a.e„ colectivul secţiei a are în suflet un mecaniza­ Aventuri ii
energia electrică. nopţii, eînd solicitările în reuşit să realizeze ş’ chiar care se pune este: ce fel — I-o trimitem mîine, tor cînd încheie o lucra­ Noiembrie);
bastro ale,<
— Colectivul de oameni sistem sînt mai mici, ur­ să depăşească sarcinile de re atît de importantă cum rea); I.UPE
ai muncii din secţia noas­ mărim umplerea cu apă a producţie, în condiţiile în­ este semănatul unei eul- rea (Culţi
tră — releva interlocutorul castelului, astfel îneît cadrării în cotele de ener­ luri ? CAM : Tont
• Secretul
— acţionează cu înaltă peste zi să funcţioneze o gie planificate. — Lucrez de mai mulţi teafărul); j
răspundere patriotică, re­ singură pompă şi numai ani la cultura sfeclei şi vă gica lum
(Minerul) ;
voluţionară, folosind cu dacă este absolut nece- MIRCEA DIACONU pot spune că — aşa cum A)' (Muu
simt acum — am mulţu­ H î: A
mire in suflet că am făcut da (Retez
o treabă bună. Acum aş­ Rumburak
votci,
Ioan
C.A.P.
r.a
Profunzime, continuitate, Nistor, inginerul şef al tept să răsară. plantele — şie); GUI!
voiturile v
(Minerul) :
cooperativei şi mecaniza­ rred că se nu va peste multă Bătălia din
şi
petrece
vreme
forţă de convingere torul Vasile Cordoneanu asta. Cînd le-oi vedea la tria); Cai
verifică atent funcţionarea
(Flacăra):O
semănătorii de mazăre. densitate, viguroase, atunci Trenul de l
mulţumirea va fi şi mai (le cultură
(Urmară din pag. 1} de apel, a sporit numărul mare. I.upli mări
concursurilor şi festivalu­ BHAZI : VI
CĂLAN : ^.
nor acţiuni de evocare is­ rilor dedicate evenimente­ de cultură)
torică, concursuri, ştafete, lor importante din viaţa Toate pîrghiile productivităţii muncii — O şansă pr
reşul); II.
cicluri de activităţi, întîl- partidului şi poporului, co­ le so grăbc
niri ale tinerilor cu isto­ lectivelor şi formaţiilor
ria In Costeşti, Ţebea. fruntaşe etc. acţionate dinamic, responsabil, eficient
Sarmizegetusa, decade, săp- La amplificarea activită­
tămîni, sau luni ale edu­ ţii de educare patriotică a §*ROM
nului şi creşterii eficienţei
caţiei politice, rcvoluţio- oamenilor muncii o con­ (Urmare din pag. 1) şi dinamism întreaga acti­ punzător pentru fiecare lu­ economicei sing. Cristina
reduc-
repară
acest
context,
în
Unii
crare.
vitate.
nar-patriotice a tineretului, tribuţie importantă au a- torii de la maşinile de Ivancov, şeful comparti­ Numerele
spectacole tematice, excur­ dus-o şi o aduc filiala ju­ tale tehnică şi randament reparaţiile capitale ale încărcat, alţii montează mentului plan, releva: „Mă­ tragerea (
sii, drumeţii şi altele, care deţeană a Societăţii de sporit. Ca un prim bene­ unor utilaje miniere şi mij­ echipamentele de direcţie, surile aplicate pe -linia or­ 1987 :
loace
de
de
transport
Extr. Ii
s-au bucurat do o largă ştiinţe istorice şi filiala ficiu — eliminarea ope­ mori dimensiuni şi capaci­ confecţionează rolo liber ganizării şi modernizării 34, 24.
participare din partea ti­ judeţeană a Comisiei româ­ raţiilor de debitare a me­ tăţi — mori cu bile şi reglabile, sau execută sub- producţiei, promovării de Extr. a. :
nerilor şi pionierilor. ne de istorie militară. Aso­ talelor, prelucrarea unora ansamblele din componenţa tehnologii avansate în ac­ 32, 25, 30.
Fond tot:
Comitetul de cultură şi ciaţia juriştilor, filiala ju­ dintre acestea făcîndu-se autogene, celule de flotaţie, celulelor de flotaţie pen­ tivitatea de reparaţii ca­ 1 060 CG5 le
maşini de încărcat în sub­
educaţie socialistă a per­ deţeană a Arhivelor sta­ direct din bare şi benzi, pitale a utilajelor miniere 39 783 lei,: ’
manentizat festivalurile lo­ tului, presa locală şi alte cu diminuarea considera­ teran, excavatoare şi auto­ tru noua linie de prepa­ şi de transport, mecaniză­ goria I.
cale. simpozioanele, sesiu­ organizaţii ş> instituţii. bilă a consumului de ener­ basculante — ocupă un rare de la întreprinderea rii şi automatizării unor
nile anuale ale muzeului O recentă consfătuire ju­ gie electrică şi gaz metan. loc important. Pentru a-şi minieră Moldova Nouă. în
judeţean, spectacolele te­ deţeană. care a analizat De asemenea, la turnăto­ putea onora asemenea sar­ timp, oamenii s-au perfec­ fluxuri de fabricat’e, spe­ VREI
matice de evocare, acţiuni­ modul în care se acţio­ rie se află în stadii de cini majore, continuu spo­ ţionat profesional, au în­ cializării şi policalificării
le complexe cu filmul şi nează în această direcţie.' execuţie modernizarea unor rite, organul colectiv de văţat din propria experien­ personalului muncitor âu
Pentru ‘a
cu cartea, expoziţiile foto- a relevat şi existenţa unor fluxuri tehnologice prin conducere dă atenţie deo­ ţă şi din a altora, reali­ condus la obţinerea unor fi frumoni
documentare. a lărgit nu­ lipsuri şi neajunsuri. Nu care se vor asigura o pro­ sebită problemelor tehni­ zează azi productivităţi ri­ rezultate constant bune la variabil, n
mărul de cursuri în uni­ toate organele de partid ductivitate ridicată şi o ce şi organizatorice ale dicate, lucrări de calitate majoritatea indicatorilor de noaptea. \
:
versităţile eultural-ştiinţi- reuşesc să asigure activ - producţie mărită la execu­ producţiei. Formaţiile de tot mai bună. Conştiinţa plan. în 1986 ne-am depăşit slab la mi
râturile
1
fice, colocviile de istorie tăţii dc educaţie patriotică tarea bilelor şi blindajelor lucru sînt repartizate pe profesiei, a datoriei, ii ca­ productivitatea muncii cu ; buprlnse ii
ş.a. în şcoli a crescut un nivel corespunzător, din fontă înalt aliată, ne­ tipuri de activităţi şi lu­ racterizează într-un grad 20,8 la sută pe lucrător, de, local
numărul cercurilor pe profunzime şi caracter cesare morilor cu bile care crări, iar în cadrul aces­ înalt pe muncitori ca Io- în acest an creşterea pro­ pe văl, u
probleme de istorie, recita­ complex. Multe acţiuni funcţionează în uzinele de tora muncitorii sînt spe­ viţă Oncscu, Ioan Cărmă- ductivităţii este de 23,7 1a diţil de p
mei. Temi
lurilor şi montajelor literar- sînt încă superficiale sau preparare din cadrul Cen­ cializaţi pe utilaje şi ope­ zan, Miron Han, Gheorghe sută faţă de anul anterior. xime între
muzical-coregrafice, con­ festiviste, altele sînt spora­ tralei minereurilor Deva. raţii, mulţi fiind policali- Gruieţ, Gheorghe Dobres- Prin acţiuni şi măsuri lio- de. Local,
cursurilor de creaţie, acti­ dice, cu o slabă partici­ O altă măsură este folo­ ficaţi. în formaţia de lă­ cu, Victoria Voinea, Mela- tărîte, prin strădaniile în­ nea (a.
vităţilor tematice la obiec­ pare a cadrelor dc condu­ sirea instalaţiei de deten- cătuşi piese de schimb şi nia Mureşan. tregului colectiv, pe primul I.n munţi
tivele şi monumentele is­ cere sau cu o slabă cu­ sionare prin vibrare, care reparaţii utilaj minier, Referindu-se la proble­ trimestru am depăşit sar­ neral ir un
torice, a sesiunilor şi sim­ prindere a oamenilor mun­ conduce, pe lîngă creşte­ coordonată de maistrul Au­ mele productivităţii mun­ cina la acest indicator cu temporar
precipitaţii
pozioanelor. cii. Cu acest prilej au fost rea productivităţii, la re­ rel Nistor, lucrează 35 de cii, căi'ora comitetul dc peste 8100 lei pe om al ploaie, lapi
Şi sindicatele şi-au lăr­ adoptate măsuri care să ducerea consumului de e- oameni, din care 9 sînt partid, consiliul oamenilor muncii. Dar posibilităţile re. Vîntul
git gama activităţilor spe­ determine îmbunătăţirea nergie şi gaz. sudori. „Avem dc acum muncii le dau o atenţie colectivului sînt mai mari derat, cu
50—60 km,
cifice educării patriotice a activităţii în acest impor­ Specializare, perfecţio­ oarecare experienţă, ne cu totul deosebită şi care şi ne vom strădui să le lă cu deţ
oamenilor muncii în clu­ tant . domeniu al muncii nare. întreprinderea îşi spune maistrul, şi ne or­ au implicaţii majore, di­ materializăm la niveluri cît clură.
buri, case de cultură, săli de partid. dezvoltă cu perseverenţă ganizăm în mod cores­ recte, asupra realizării pla­ mai ridicate.