Page 57 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 57

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA <                        CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
                                                                                                                            / * ,


                                                                                                  Fiecare oră bună de lucru în cîmp —
                  .
                                                                      JUOUUL HUHEOCSSit                 folosită din plin la semănat!
      S O C I A L I S M S                                                              rice  din  această  lună  n-au   căzute  în  ultima  parte  a   nităţi controlează   zilnic

                                                                                                                                             soarele.  Specialiştii  din  u-
                                                                                         Deşi
                                                                                                        atmosfe­
                                                                                               condiţiile
                                                                                                                  săptămînii trecute — ară-
                                                                                       fost
                                                                                             totdeauna
                                                                                                        favorabile
                                                                                                                                                                    se
                                                                                                                                                            zvîntat
                                                                                                                                                       s-a
                                                                                       muncii  în  cîmp,  ploile  şi                         fiecare  solă  şi  acolo  unde
                                                                                                                                             pămîntul
         ORGAN Al nniHITtTULUI JUDETEfllM HUNEDOARA Al P C                             vremea  rece  îngreunînd  ac­     C.U.A.S.C.          intră   imediat   la   pregătit
                                                                                       tivitatea,   în   unităţile   din   HUNEDOARA         terenul  şi  la  semănat.  Toţi
         SI Al C O N S I   I I U I U I P O P U I A R   J U D E Ţ E A N                 C.U.A.S.C.   Hunedoara   se                           mecanizatorii,   cooperatorii
                                                                                       acţionează   cu   răspundere   ta  Viorel  Huieţ,  preşedin­  şi  specialiştii  înţeleg  nece­
                                                                                       şi   hotărîre   la   însămînţări,   tele   C.U.A.S.C.   Hunedoa­  sitatea   sporirii   ritmurilor
          Anul XXXIX, nr. 9 149       VINERI, ,17 APRILIE 1987       4 pagini - 50 bani  obţinîridu-se   în   majoritatea   ra  .  —  ne-au  obligat  să   la însămînţări şi   acţio-
                                                                                       dintre   ele,   avansurile  ne­  încetinim   ritmurile   de
                                                                                       cesare   încadrării   lucrărilor   lucru  pe  ogoare.  Dar  a-   MIRCEA LEPĂDATU
                                                                                       în, perioadele prevăzute.  ceasta   nu   înseamnă   că
                                                      fe                                          într-adevăr, ploile  stăm. şi aşteptăm să iasă  (Continuare in pag. a 2-a)
             în întîmpinarea zilei de 1 Mai
                                                                                    \
              Produse fizice                                 de  plan.  După  primele  \
                                                             14  zile  din  aprilie  a.c.,  ţ
             peste prevederi                                 „contoarele"   producţiei   1
                                                             de  la  Mintia  înregistrea-  J   lliil
           în  unităţile  din  cadrul                        ză  un  plus  de  aproape  I
         întreprinderi»   miniere                            50  milioane  kWh.  Aceste  ţ
         Hunedoara   se   depun   e-                         frumoase   succese,   cner-1
         forturi   susţinute,   conju­                       geticicnii  „Stelei  de  pe  <
         gate  —  între  mineri  şi                          Mureş" le dedică apro- ^
         preparatori—   pentru   în­                         pintei   sărbătoriri   zilei
         deplinirea  ritmică  a  pre­                        de 1 Mai.
         vederilor  de  plan  şi  asi­
         gurarea   metalurgiei,   altor
          ramuri  ale  economiei  na­                           Temelie trainică   î
          ţionale   a   unor   cantităţi   Producţii suplimentaro  penlru viitoare ,   \
          sporite de materii prime.  de energie electrică      succese în muncă \
           în  cele  trei  luni  şi  ju­
         mătate  care  au  trecut  din   Acţionînd,   ca   întot­  Oamenii   muncii   din   J
          an,  minerii  şi  preparato­  deauna,   cu   abnegaţie   şi   cadrul  întreprinderii  mo-  1
                                                                                              loati Furca, inginerul şef al C.A.I*. Peştişu Mare, verifică modul în care funcţionea­
          rii  de  la  Teliuc  şi  Zlaşti   dăruire   patriotică,   harni­  canicc de material rulant ţ  ză utilajul cu care mccaniza torul Sabin Clupe seamănă trifoi.
          au   extras,   prelucrat   şi   cul   colectiv   al   C.T.E.   Sinieria au obţinut,  în i
          livrat   beneficiarilor   a-   Mintia  a  reuşit  să  în­  perioada care a ________ trecut I____
          proape  4  500  tone  mine­  scrie   în   bilanţul   primu­  din   acest  an,  rezultate  ţ
          reu  de  fier  brut,  2  700  to­  lui  trimestru  din  1987  o   bune  în  producţie:  depă-  1
          ne  fier  în  concentrat,  10   producţie   suplimentară   şirea  cu  peste  patru  mi-  ’   fN ZIARUL DE AZI ;
          tone  de  talc  şi  1G500  to­  de   peste   148   milioane   lioanc  Iei  a  planului  la  1                          Brigadierul
          ne   dolomită.   Oamenii   kWh   de   energie   elec­  producţia   marfă,   recon-   \
          muncii  din  Poiana  Rus-   trică.                 diţionarea   suplimentară   l   ■  Clipe  de  emoţie,  dar
          căi  sînt  hotărî  ţi  ca,  în   Şi  debutul  în  ccl  de-al   a  102  osii  şi  repararea  /   şi de satisfacţie  cu şi             fără...complexe
          cinstea  zilei  de  1  Mai,  să   doilea   trimestru   a   fost   peste  prevederi  a  390  va-  )   O
          amplifice   continuu   aceste   rodnic,   obţinîndu-se   încă   goane  echivalente.  Aces-  (   ■  Intre prezentul şi tre­  Totul  o  pornit  de  la  un  complex  mecanizat  de  sus­
          sporuri   de   producţie,   să   din  primele  zile  ale  lu­  te   rezultate   colectivul   !   cutul  verbului  „a  re­  anunţ  în  ziar.  Sc  spunea  ţinere  şl  tăiere  a  cărbune­
          confere   întregii   activităţi   nii   aprilie   importante   întreprinderii   Ie   dedică   para"       acolo  că  în  Valea  Jiului  lui.
          un  nivel  superior  de  ca­  cantităţi  de  energie  elec­  măreţei  sărbători  a  Zi-  )                se  primesc  tineri  pentru  a   „Deocamdată  este  nevoie
          litate şi eficienţă.     trică peste prevederile   lei Muncii.            ^    Q  Săptămina  viitoare  la   se  califica  in  meseria  de  de  tine  la  pregătiri  —  i
                                                                                            televiziune             miner.                   s-a  spus.  Vei  lucra  cu  o
                                                                                                                      „Vestea  a  ajuns  ţl  in  sa­  combină  de  înaintare.  Apoi
                                                                                                                    tul  nostru  de  lingă  Rădăuţi,   vom mai vedea".
                                  PE ŞANTIERELE DE LOCUINŢE DIN HUNEDOARA                                           judeţul  Suceava.  Eram  un   Hărnicia   şi   priceperea
                                                                                                                     flăcăiandru.  Nu  ştiam  mai  l-au  impus  repede  în  ochii
                                                                                                                     nimic   despre   lucrul   in  conducerii  de  la  I.  M.  Pa-
       La toate locurile de muncă - ritmuri intense, calitate superioară!                                           să-mi  fac  un  rost,  să  în­  încredinţat  două  combine,
                                                                                                                     mină.  Eram  insă  hotărit  roşeni.  In  scurt  timp  i  s-au
                                                                                                                    văţ  o  meserie,  apoi  să  mă  pe  stratul  18.  A  convins
         Hunedoara  —  oraşul  si-   liniem   este   că   aici,   în   —   Concretizaţi,   tovarăşe   bilite,  fapt  care  ne-a  con­  aşez  la  casa  mea.  Şi  am  că  poate,  ştie,  vrea  şi  a
       derurgiştilor,  mi  nerilor  şi   Hunedoara,   la   fel   ca   în   inginer.     dus   la   mici   restanţe   la   plecat,  adică  am  venit  in  fost  trecut  ca  şef  de  bri­
       al  constructorilor  se  însene   majoritatea   aşezărilor   ţării,   —■  Este  vorba,  deocam­  cîteva   obiective,   care   vor   Valea Jiului".  gadă  la  frontal,  la  pro­
       puternic   pe   coordonatele   continuă   să   se   clădească   dată,   despre   114   aparta­  fi  recuperate  în  cel  mai   Vasilc   Cojocaru   poves­  ducţie.  Pentru  el  n-a  exis­
       dezvoltării   întregii   ţări.   în   ritm   alert,   tenace   şi   mente   (numărul   lor   s-ar   scurt   timp.   Valoric   însă   teşte  cu  patos,  in  dulce  tat,   nu   există   „nu   se
       Acest   centru   muncitoresc   durabil,  noul  destin  socia­  putea  să  ajungă  la  peste   înregistrăm,   pe   trei   luni,   grai  moldovenesc.  In  12  poate".  Abatajul  era  echi­
       din  judeţul  nostru  consti­  list.                 250),   de   asemenea,   avem   o  depăşire  de  circa  500  000   august  1971  s-a  încadrat  pai  cu  complex  mecanizat
       tuie  astăzi  o  expresie  eloc­  Inginerul Victor Bucaleţ,   de  executat  construcţii  pe   lei.           la mina Aninoasa ajutor  S.M.A. 2, fabricat la Pe-
       ventă   a   hărniciei   oame­  şeful brigăzii nr. 64, a făcut  platforma C. S. „Victoria"  — Aş dori să fac o sub­
       nilor,   înscrisă   limpede   în                                                liniere —    a completat
       activitatea   românească   de                                                   Nicolae   Plitea,   secretarul             OAMENI, LOCURI,
       a  făuri  o  ţară  nouă,  me­  Ritm şi calitate în realizarea                   organizaţiei   de   partid   a
       reu  mai  bogată  şi  mai  plină                                                                                               DESTINE
       de izbînzi socialiste.                 INVESTIŢIILOR                    mL      brigăzii.   Vom   acţiona   cu
         Dincolo   de   schimbările                                                    convingere  pentru  a  mate­
       profunde  care  au  loc  din                                                    rializa  sarcinile  trasate  de   miner.  Apoi  vagonetar,  mi­  troşani.  l-a  învăţat  repede
       zi  în  zi  în  structurile  sale   o  scurtă  trecere  în  revistă   Călan  —  bateriile  3  şl  4,   secretarul   general al  ner  şi  in  trei  ani  a  ajuns  secretele  şi  aşa  a  ajuns
       esenţiale  —  industrie,  ur­  a  celor  mai  importante  lu­  secţiile  chimice,  la  Hune­  partidului,   t o v a r ă ş u l  şei  de  schimb.  Munca  l-a  Vasile  Cojocatu  miner  me­
       banistică  —,  care-i  dau  o   crări   din   planul   acestui   doara  —  circuitul  de  ali­  Nicolae  Ceauşescu,  în  ca­  stimulat,  l-a  indîrjlt.  Făcea  canizator,  miner  tehnician
       notă   distinctă   de   farmec   an :                 mentare  cu  minereu  a  fur­                          progrese  de  la  o  lună  la  la  una  din  cele  mai  meca­
       şi   viaţă,   oraşul   Hunedoa­  —  în  momentul  de  faţă,   nalului   nr.   4,   extinderile   drul   recentei   Consfătuiri   alta.  Cîştiga  bine,  se  înţe­  nizate  mine  din  Valea  Jiu­
                                                                                       de  lucru  pe  probleme  eco­
       ra  impresionează  prin  for­  brigada   noastră   acţionează   de la C.E.T. 2 ş.a.  nomice de   la C.C. al  legea  cu  ortacii,  devenise  lui.
       mula   arhitecturală   proprie   în  11  puncte  de  lucru  din   —  Cum  aţi  încheiat  pri­  P.C.R.,  pentru  a  valorifica   om  de  nădejde  in  brigada   „Sintem  40  de  oameni
       ce  şi-a  ales-o.  Există  aici   municipiu,   precum   şi   la   mul trimestru al anului ?  cu eficienţă ridicată posi-  de  pregătiri  in  care  lucra.   in  brigadă.  Constantin  Stai-
       o  mină  pricepută  care  ştie   CăJan,   Simeria   şi   Baru.   -   în  această  perioadă,                  Conducerea  unităţii  i-a  a-   cu  şi  Constantin  Necioiu
       să  deseneze  cu  peniţă  fină   Volumul  fizic  al  sarcinilor   din   motive   cunoscute   —   M. NEGOIŢĂ.  preciat  sîrguinţa,  seriozita­  sint  olteni;  Mihai  Agoston
       viitorul   aşezării.   Şi   mai   asumate  este  însemnat.  Noi   iarnă  aspră,  greutăţi  în  a-   L. BRAICA’  tea,   realizările   şl   după   e  maghiar  ;  Vasile  Crăciun
                                  sîntem   hotărîţi   să   reali­  provizionarea   cu   materia­
       există  aici  o  categorie  de                                                                               alţi  patru  ani  l-a  numit   e  moldovean  ;  oameni  unu
       oameni  care  se  apleacă  cu   zăm  la  termen  toate  obiec­  le  —,  ritmurile  de  execu­                şei de brigadă.          şi  unu  ;  harnici  şi  serioşi,
       migală,  de  ani  şi  ani,  asu­  tivele prevăzute.   ţie au fost sub cele sta­  (Continuare în pag, a 2-a)    „Venise   vremea   să-mi  buni  meseriaşi;  schimburile
       pra   proiectelor   întocmite                                                                                întemeiez  o  familie.  Am  lor  se  rotesc  fără  oprire,
       de  specialişti  pentru  a  le                                                                               vorbit  cu  o  fată  din  satul   iar  tonele  de  cărbune  curg
       da  viaţă,  a  construi  origi­                                                                              meu,  ne-am  luat  şi  am   aşijderea  spre  ziuă.  Zi  de
       nal, elegant, luminos.                                                                                       devenit  cetăţeni  ai  oraşu­  zl  muncim  şl  învăţăm.  Da,
        Ei,   constructorii   de  ieri                                                                              lui  Vulcan.  Au  venit  apoi  învăţăm,  pentru  că  utilajul
       şi  de  azi  ai  Hunedoarei,                                                                                 copiii;  Vasile  este  în  cla­  nostru  este  o  adevărată
      sînt   oameni   ai   muncii                                                                                   sa  a  V-a,  iar  Valentina-   uzină  subterană,  complica­
       din  cadrul  brigăzii  nr.  64,                                                                              Nadia  intr-a  ll-a  ;  invaţă   tă,  care  cere  o  exploatare
       aparţinătoare   de   întreprin­                                                                              bine  ;  sint  mulţumit  de  ei.   şi  întreţinere  exactă,  aten­
       derea   de   antrepriză   con­                                                                               Soţia  le  veghează  cu  aten­  tă,  raţională.  Iar  in  sub­
       strucţii   şi   reparaţii   side­                                                                            ţie  şi  dragoste  drumul  in   teran  apar  tot  timpul  pro­
       rurgice  din  localitate.  Am                                                                                viaţă.  Ea  stă  acasă,  adică   bleme,  situaţii  noi,  trebuie
       zice,   un   harnic   colectiv                                                                               lucrează  acasă  şl  oricum   să  le  rezolvăm  operativ,
       de  muncă  care  a  clădit  în                                                                               are  timp  mai  mult  decît   din  mers.  Dacă  nu  ne-am
       acest  perimetru,  ca  şi  în                                                                                mine".                   cunoaşte   meseria   şl   nu
       alte  locuri  din  judeţ  şi  din                                                                              Despre   oamenii   harnici   ne-am   înţelege   ca   intre
      ţară,   întreprinderi   indus­                                                                                se  vorbeşte  de  bine,  iar   oameni,  unde  am  ajun­
                                                                                                                                             ge ? !..."
      triale,  mii  de  apartamente,”                                                                               veştile   bune   circulă   re­  Cum se ştie, mina Paro-
      şcoli,   grădiniţe,   complexe                                                                                pede.  I  s-a  propus  să  vină
      meşteşugăreşti   alte   obiec­                                                                                 la  mina  Paroşenj.  A  accep­  DUMITRU GHEONEA
      tive   cultural-sociale,   spaţii                                                                              tat,  dar  a  pus  şi  el  o  con­
      comerciale,   stadioane   ş.a.                                                                                 diţie : să lucreze pe un  (Continuare in pag. a 2-a)
      Ceea ce trebuie să sub­
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62