Page 58 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 58
iq. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Activităţi economice şi politico- (Urmare din pag. t) Vasile Cojocaru, un flă Ritmuri intense,
căiandru mîndru şi ambi
educative desfăşurate de sindicate şeni a obţinut, în ultimii ţios de lingă hotarele Put- calitate superioară!
f ani, cele mai bune rea nei, şl-a aflat locul şl
lizări dintre unităţile car
• în întâmpinarea Zilei cii în activitatea dc pre rostul intr-o mină de căr (Urmare din pag. f) în ceea ce priveşte gospo 20,00 Teleji
do 1 Mai, comitetul sindi venire a accidentelor de bonifere ale Văii Jiului, bune şi intr-un oraş din dărirea materialelor, men Zilei
catului din Combinatul si muncă". Au participat decernindu-i-se, in 1984 şi Valea Jiului ; la Paroşeni - bilităţilc colectivului nos ţinerea ordinii şi curăţe tele <
derurgic Hunedoara orga preşedinţii coriiitetelor sin 1985, „Ordinul Muncii" cla Vulcan. De ziua lui, sau tru. Dispunem de condiţii niei la punctul de lucru. ţarii
nizează, In perioada 13— dicatelor, inspectorii ob sa I. O bună parte de cind obţine cite un record corespunzătoare — docu Motivul că „sîntem în re 20,20 Viaţa
18 aprilie, o săptămână re şteşti cu protecţia muncii, contribuţie la succesele mi cu brigada, găseşte in cu mentaţii de execuţie, am tragere de activitate" nu
cord în producţie, preli- şefii compartimentelor de nerilor de la Paroşeni le plasamente eliberate, ma ii... scuză pe constructori. 20,35 I*opie
minîndu-se o producţie su protecţie a muncii din în are şi brigada Iul Vasile tia de scrisori a frumosu teriale, o colaborare apro în ansamblul „Ciocîr- (COlDl
Cojocaru. Anul trecut, Co
lui său apartament cu
plimentară de 100 to-no treprinderile Văii Jiului. piată cu I.G.C.L. Hunedoa lia" — cel mai „fierbinte" 20.50 Serial
cocs metalurgic, 100 tone ra — pentru a preda la loc dc muncă — sînt con lor) :
fontă, 200 tone oţel-Martin, • Comitetul sindicatului termen obiectivele prinse centrate importante efec stele“
200 mp vată minerală. din uzina nr. 6 a Combi Brigadierul în plan pc 1087 şi a în tive. Maistrul Dumitru 21,15 Cadn
natului siderurgic Hune cheia acest al doilea an al Totorcanu ne-a spus: Romă
• în aceeaşi perioadă, la doara a iniţiat, la clubul celui de al optulea cinci „Activitatea noastră este mele
întreprinderea minieră Hu „Sidcrurgistul" din locali eu şi fără... complexe nal pe primul loc în între bine organizată şi pla pornii
nedoara se iniţiază o săp- tate, masa rotundă avînd cerea socialistă eu cele nificată. La blocul 4 lu 21,30 Semn
tămînă a producţiei mă ca subiect de dezbatere lalte brigăzi ale între crăm la şarpante, acope
rite, scontîndu-se pe o „Reducerea consumului de prinderii. riş şi faţade, iar la blo conMij
producţie peste plan de energie electrică şi com jocaru şi ai săi au extras patru camere felicitarea Am luat „pulsul" activi cul 8 sîntem cu structura 21.50 Teleji
ÎSăO tone minereu brut ex bustibil — direcţii de ac suplimentar 17 000 tone de trimisă de conducerea mi tăţii la cîteva obiective cu de rezistenţă la etajul II.
tras, 1 000 tone dolomită ţiune, în secţiile şi uzinele cărbune, Iar de la înce nei. Iar de „Ziua briga termene apropiate de fina Acest bloc îl vom preda
granulată, 50 tone talc. combinatului siderurgic". putul lui 1987 - mai mult dierului" îşi ia nevasta şi lizare. De pildă, partea la sfîrsitul lunii mai, cu o
Au fost invitate cadre teh- de 2 000 tone. Sectorul I, se distrează cu ortacii ca exterioară a spaţiilor co lună mai devreme faţă de
• Din iniţiativa sindica
tului minier, la clubul mi n ico-i ngi nereş ti, responsa condus de slng. Remus la alese sărbători. In timp merciale dc la parterul grafic. Se evidenţiază prin
bilii energetici din uzine şi
nei Aninoasa s-a desfă secţii, membri ai activului Becuş, din care face parte ce copiii lui scriu compu blocului 47 B într-o săp hărnicie zidarii coordonaţi h ucu hi;
şurat o masă rotundă a- sindical. Vasile Cojocaru, împreună neri frumoase, începind cu tămână se va termina. Aici de Vasile Faur, dulgherii xlioprogrmi
Hulctin dc
vind ca temă „Stabilizarea cu prietenul şi rivalul său „Tatăl meu este miner..." se lucra cu hărnicie, fie lui Laurenţiu Peta, insta ordinea zi
forţei de muncă — sarcină • în organizarea co in hărnicie, brigadierul „N-aş li putut visa mă care , muncitor îşi făcea latorii conduşi de maiştrii tura; 7,0*
7.30 1 Mai
prioritară a consiliului oa Mihal Bărbăcaru, a ocupat, car, in anii copilăriei, că datoria. Am notat şi cîte Nicolae Trocan .şi Andrei numi st elu
menilor muncii şi comite mitetului sindicatului dc în 1986, locul I între sec viaţa mea va avea un a- va nume : zidarii Ghcorghe Doboş". şui ui Nico
tului sindicatului", la care la întreprinderea minieră toarele de producţie ale semenea curs frumos, li Tulic, Teodor Bogmnn, Din ansamblul „Republi 8.00 Reuisi
Uricani a avut loc consfă
au participat şefi de bri tuirea „Introducerea teh Văii Jiului, realizind peste niştit, curat. De aceea în mozaicarii Ilie Păsărelu şi cii", cele mai urgente sînt Curierul - n
liuletin tic
găzi, cadre tehnico-ingi- nologiilor moderne — con plan 69 344 tone de căr demn tinerii să vină la Vasile Irknia. La blocul blocurile 8 şi 9, ambele Răspundem
nereşti, membri ai acti bune. mină. Munca este azi 3, din centrul civic, chiar atacate (la parter şi funda lor ; 10,01
vului sindical. diţie esenţială în creşterea „De pe la jumătatea lui uşoară şi plăcută. Mai dacă şeful punctului de ţie). Aici maistrul Ion ştiri ; I0,v
productivităţii muncii, a mai a.c. vom lucra intr-un ales dc cind cu mecani lucru, maistrul Constantin Toanţă, şeful punctului de intr-un gli
• Da întreprinderea me întregii activităţi econo nou frontal, cu lungimea zarea, iar ciştigurile... Să Borhină, era la „opera lucru, şi dulgherii lui Ioan Publicitate
doscop so
canică de material rulant mice", la care au partici de 130 metri şi înălţimea mă întrebe cine vrea pe tivă", echipele de zidari Cbiorcanu au datoria să-şi 11.30 Voci i
n
; 12,0
Simeria, în organizarea pat membri ai activului de 2,60 metri, echipat de mine. Sau pe Bărbăcaru, conduse de Dumitru Sc- planifice temeinic munca, f o folclorului
sindicatului unităţii, a avut sindical, cadre tchnico-in- asemenea cu un S.M.A. 2, pe Fazakaş, pe Andraşic, niue. Marin Pitulice şi zi de zi, oră de oră, să ţii artistic
loc dezbaterea pe- tema ginerhşti din unitatea mi cu care sperăm să dăm pe alţii de la mina Pa Nicolae Pîndaru, mozaica intensifice ritmurile pe mă laureate in
„Cartea tehnică în spriji nieră. cam 1 000 tone de cărbune roşeni, ori de la alte mine rii Adrian Graure şi sură ce frontul se lărgeşte. t tonal „C
13,oi
nul pregătirii profesionale pe zi. După cum exploa din Valea Jiului. Viaţa Nicolae Grozavu, mecani Totodată se impune să se • ţ adio j ui
a oamenilor muncii". • Din iniţiativa Consi tăm utilajul, aşa ne ajută noastră este frumoasă şi cul de pe „Fadromu" Ioan ia măsuri pentru a sc gos v* -.ipreniiei
liului municipal Petroşani şi el. Dar ortacii mei sint îmbelşugată. Acum aştept Stanciu, parchetnrul .Gri- podări cu grijă materiale 15.30 Car
• Dc curînd, Consiliul al sindicatelor a avut loc valoroşi; pricep minerit, să-mi vină maşina. Dacia gore Prilogan îşi vedeau dc le, în aşa fel îneît execu cinste ci
municipal al sindicatelor consfătuirea „Sarcinile ce mecanică, hidraulică ; ne 1 300. Insă tot SMA2 va treburi cu. conştiinciozita ţia acestor două obiective, 10.00 Radii
Publicitate
Petroşani a organizat, la revin organelor sindicale rezolvăm singuri multe pro rămîne maşina mea prefe te. O remarcă pentru acest a celor care vor urma, să Stela Emu
casa de cultură din loca .şi asociaţiilor sportive în bleme. Iar după realizări rată. In faţa acestor com frumos obiectiv: s-au decurgă normal, în pas cu tru patrie
litate, .consfătuirea „Rolul buna desfăşurare a între — şi cîştigurite ; frumoase plexe, eu nu am... com realizat lucrări de bună graficele stabilite, fără a sindicatelor
serii; 10,20
şi atribuţiile inspectorilor cerilor. sportive de masă şi în fiecare lună". plexe. calitate, dar aici construc se periclita termenele de Atenţie şol*
r>
obşteşti cu protecţia mun do performanţă". torii puteau fi mai atenţi predare. toni !; 2o,t
* Muzică,
•/.leu; 21,
ilv. ; 22;O0
o ra * Rai
Moment
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Publicităţi
turnă .»viu
21,00 . *Ul
Fiecare oro bună de lucru în cîmp- C IN
foSositâ dsrt plen 9a semănat !
DEVA :
lui Surco
(Urmare din pag. 1) Pe o tarla alăturată o şi pregăteau terenul pen creţul 1
formaţie de trei tractoare, tru însămînţorea porumbu (A r t îi)
neazu ca atare folosind din la volanul cărora se aflau lui, lucrare încheiată pînă RA : L
plin fiecare oră bună de Petru Duma, Ioan Cioro- la zi pe 30 ba. Remar sabia (
Emisia
lucru în clmp. Cuvîntul garu şi Adrian Matei, pre căm şi aici grija pentru u —
de ordine este acum „toa gătea patul germinativ calitatea lucrului. fu roşiii
tă lumea la datorie, din pentru porumb. Pe dealul Există, într-adevăr, o ^ floare
— seriile
zori pînă în noapte" şi din faţa sediului unităţii, bună mobilizare şi parti PETROŞA
pot afirma că peste tot cl ia ora 18,30, mecanizatorul cipare la m u n c ă în „Autobuz
este înţeles cum se cuvine, Sabin Ciupe încă mai se C.U.A.S.C. Hunedoara, dar, Aventuri
Noiembrie
acţionîndu-sc cu răspun măna trifoi în cultură as o dată cu îmbunătăţirea bastre ale
dere şi dăruire la efec cunsă. „Stau la semănat vremii, ritmurile la însă- rea); EU
tuarea în condiţii de ca pînă sc poate vedea, zice mînţări trebuie să spo rea (Cu
litate a lucrărilor de se acesta, poale reuşesc să rească simţitor în toate C.A.P. Peştişu Mie. Se pregăteşte patul germinativ pentru insâniintarea porum CAN : Tc
© Secret
zon. închei lucrarea aici. Nu unităţile. bului. Ca datorie, pe ogoare, mecanizatorii llie Gruniţan şi Ion Gîşleanu. cea farul);
C.A.P. Peştişu Marc este se ştie dacă mîine nu va vertismen
una dintre unităţile în care ploua din nou..." Mai no I-II (Mint
SA : Intru
hărnicia cooperatorilor şi tăm că din cele 20 ha pla Ce trebuie făcut pentru îngrijirea şi stimularea cerealelor păioase de toamnă torese);
mecanizatorilor, responsa nificate, mecanizatorul a oaspete J
bilitatea tuturor în muncă semănat trifoiul pe 15 ba. zat); BR
nu se dezminte nici de Şi la C.A.P. Peştişu Mic Condiţiile secetoase din cidclc se aplică pe timp lor sau a golurilor între sută. Cercetările pc aceas ieţi şi
asta dată. După ce a în forţele erau concentrate la toamna trecută şi iarna frumos, după uscarea două treceri succesive cu tă temă au demonstrat că (Steaua r<
Bătălia d
cheiat de semănat sfecla plantatul cartofilor, semă prelungită au fost mai plantelor dc picăturile de maşinile de erbteidare, se măsura este de eficienţă tria); C
furajeră pe întreaga su natul trifoiului şi pregăti puţin favorabile cerealelor rouă sau ploaie, la stadiul Impune luarea măsurilor economică ridicată, obţi- (Flacăra);
prafaţă planificată, meca rea terenului pentru po dc toamnă, la care răsă de dezvoltare a culturii corespunzătoare de jalo nîndu-se un spor de pro Vrăjitorul
nizatorul Luca Iiacicu — rumb şi sfeclă furajeră. rirea şi reluarea vegetaţiei cuprins între înfrăţire şi nare la ambele capete ale ducţie mediu de 300—350 dc culţi
„specialist de primă mină Cartofii îi planta, în bri s-a făcut cu întîrziere, în formarea primului inter- traseelor, iar pentru re leg boabe la hectar, acest Căutători
iiile
I-Il
la însămînţări" — ţinea să gada Pcstiş, mecanizatorul prezent plantele fiind ră nod, buruienile să fie ră partizarea uniformă a so amestec mărind, în ace Salamand
sublinieze Ioan Furca, in Vasile Nemeş, iar Vasile mase în urmă ca dezvol sărite şi ajunse în faza de luţiei de erbicidare trebuie laşi timp, efectul crbici- Clprian 1
ginerul şef al cooperativei Ilabor semăna trifoiul în tare, comparativ cu alţi rozetă, iar temperatura să să se facă o verificare a dclor în combaterea bu seriile I-.
tură); SI
— a intrat imediat la tr-o altă parcelă. Ileana ani. în această situaţie, treacă de 8—10 grade C la debitelor fiecărei duze şi ruienilor. în alei
plantatul cartofilor. Alături pentru realizarea unor pro folosirea Icedinului şi de să se respecte, pc timpul Deosebit de importantă ILIA : Fi
de mecanizatori şi dc in Radu, inginerul şef al uni ducţii ridicate este nece este şi măsura de protec bcsc (Lu
ginerul şef, în tarlaua tăţii, supraveghea calitatea sar să se acorde o aten ţie a cerealelor contra
lucrărilor
şi
mai
făcea
„Luncă" se afla şi o echi cite un drum şi în „Lun ţie sporită aplicării măsu SFATUL SPECIALISTULUI bolilor foliare, ca: făina-
pă de cooperatori, în frun că". unde llie Gruniţan şi rilor do îngrijire şi pro rea, ruginile, soptorioza,
te cu brigadierul Adam Ion Gîşleanu pregăteau tecţie a culturilor, cum măsură prin care se previn
Raita şi Ladislau Deme- patul germinativ pc o solă sînt: erbicidarea şi com 14—15 grade C pentru lucrului, viteza de depla pierderi de cel puţin
ter, secretarul organizaţiei baterea bolilor foliare, sarea de amine. sare a tractorului şi pre 400—500 kg la hectar.
Pentru
dc partid, vicepreşedintele destinată cultivării po precum şi a celor de Este foarte important să siunea cu care s-a lucrat Combaterea acestor boli va în căi 2
unităţii. Unii dintre aceş rumbului. Se cuvine să mai stimulare a vegetaţiei, se respecte încadrarea er- la proba maşinilor. trebuie executată, la aver fi variab
tia aranjau cu sapele ca evidenţiem modul în care prin fertilizare cu uree o bicidării în faza dc dez Respectarea strictă a a- tizare, prin două trata ' r ' lat vor «
petele de rîndUri, iar cei se implică pentru bunul dată cu erbicidarea. voltare menţionată, întru- cestor măsuri de către mente. Primul se face o ploâie.
moderat
lalţi asigurau alimentarea mers al utilajelor în cam cît rezultatele cercetări multe unităţi agricole frun dată cu erbicidarea, iar nordic. T
cu tuberculi a maşinii de pania de însămînţări Vic La combaterea chimică lor au demonstrat că • la taşe — C.A.P. Rom os, O- al doilea în faza dc bur nlme voi
plantat. Remarcăm calita tor Adam, şeful secţiei de a buruienilor se voi’ folosi acest stadiu cerealele pre răştie şi altele — a contri duf, folosind produsele : tre 3 şi
maxime
tea lucrului, deşi terenul mecanizare din Peştişu erbicidele Icedin forte, în zintă rezistenţa cea mai buit la realizarea în fie Metoban 1 1 la hectar şi de grade
era destul de greu. De Mie. doză de 2 litri la hectar, mare la acţiunea erbicide- care an a unor producţii sulf muiabil 8 kg la ha, lat ceaţă
asemenea, notăm şi nu în tarlaua „Deal", a şi sare de amină — 2—2,51 lor, tratamentele timpurii ridicate de grîu şi orz. fiind necesar ca în toate
I,a mu
mele cooperatorilor aflaţi C.A.P. Mîncrău, se aflau la ba. Pentru a realiza o şi cele cu întîrziere pro Concomitent cu erbici unităţile să se acorde va încăl?
la datorie : Maria Şerban, la datorie mecanizatorii eficacitate corespuzătoa- ducând pierderi de recol darea, lucrare tehnologică prioritate loturilor semin- fi tempo
Rozalia Negrilă, Zenovia Gheorghe Mihai, Vasile re a acestor produse este tă proporţionale cu înde obligatorie, se poate exe cere. se vor
Negrilă. Fclicia Vcsa. Ma I-Iălăştoan şi Petru Voia. necesar ca la executarea părtarea faţă de momentul cuta fertilizarea de sti taţii sub
Iar la în
ria Ilişan, Cornel Toţonea, care — asistaţi de Doina lucrării să se respecte toa optim. mulare cu uree dizolvată Dr. ing. IOAN POP, trecător
Dumitru Carp, Aron Gher- Cărmăzan, inginerul şef al te condiţiile cerute de teh Pentru evitarea efectelor în soluţia de erbicid, în cercetător soare. D
man şi Aron Nistor. cooperativei — erbieidau nologie şi anume: erbi- negative ale suprapuneri concentraţie de 6—8 la fa S.C.P.P. Geoagiu