Page 6 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 6
/Vi W 5 DRUMUL SOCIALISMULUI f*
Pregătirea temeinică a organelor nou alese -
li !. âiim ENTE
m Telev
condiţie esenţială a unei activităţi eficiente
20,00 Tclcjuriu.
7 260 kg porumb Sa hectar Avînd permanent în ve a acestor documente, în lucru dinamic, revoluţionar, nişti, îndrumarea organi 20,15 Vlufa cct
dere marile obiective care strînsă legătură cu sarci întărirea spiritului de răs zaţiilor de masă, întărirea 20,25 Imagini
Ungară t
stau în faţa colectivelor nile concrete ce revin or pundere în îndeplinirea ordinii şi disciplinei, asi- 20,45 igăro
producţie medie de oameni ai muncii din ganelor şi organizaţiilor de sarcinilor. gurîndu-se clarificarea tu Cu'iorma(
municipiul Hunedoara, pre- partid din municipiu, in- Cunoscînd faptul că turor problemelor supuse Cord (cc
.Sporirea producţiei de bine mărunţii, în decada ,cum şi rolul determinant sistîndu-se pe stabilirea instruirea noilor organe dezbaterilor. 20,55 Controlul
muncii —
cereale constituie şi în a doua a lunii aprilie am al organelor şi organizaţii unor modalităţi concrete alese îşi dovedeşte va Prin repartizarea mem domo era |
anul 1987 — aşa cura a făcut semănatul cu ajuto lor de partid nou alese în de acţiune pentru realiza lenţele sale formativ- brilor comitetului muni lorcştl-re
subliniat secretarul gene rul maşinii S.P.C. 6, re materializarea lor, încă rea indicatorilor de plan educative atunci cînd este cipal de partid pe domenii 21,10 Mari ac
ral al partidului, tovară glată pentru distanţa de din primele zile după fi pe anul 1987 şi în perspec făcută într-o strînsă le şi organizaţii se urmăreşte regizori
Anna Mr
şul Nicolae Ceauşescu, la 60 de cm între rînduri. Am nalizarea alegerilor, în u- tiva următorilor ani. Pa gătură cu realităţile con acordarea unui sprijin 21,50 Tclcjurnn
plenara lărgită a Consi folosit hibrizi verificaţi în nităţi economice şi institu ralel cu accentuarea, pro- crete din fiecare unitate concret, cit mai consistent,
liului Naţional al Agricul cultură în unitatea noas ţii au fost întocmite pro la faţa locului noilor or
turii, Industriei Alimenta tră şi am acordat atenţie grame proprii de instruire gane de partid alese, în TADIC
re, Silviculturii şi Gos densităţii, astfel îneît. la a tuturor organelor de VIATA DE PARTID deosebi secretarilor şi ca
podăririi Apelor din 25—26 recoltare să avem între partid. întreaga activita
BUCUREŞTI
decembrie 1986 — unul din 75 0Q0—80 000 plante la te menită să sporească drelor cu mai puţină ex dloprogramul
obiectivele principale ale hectar. De mai mulţi ani neîncetat capacitatea şi blemelor privind sporirea economică, Urmărind des perienţă. Ceea ce caracte Buletin dc şti
activităţii din agricultu semănatul la toate cultu competenţa organelor şi calităţii producţiei, a pro prinderea unor concluzii rizează în prezent întrea ordinea zilei
ră. Pentru a ne aduce o rile este făcut de tracto organizaţiilor de partid în ductivităţii muncii şi efi şi învăţăminte practice, ga activitate de pregătire tură; 7,00 IP
7,30 Azi, in pi:
contribuţie tot mai însem ristul Romulus Toader şi rezolvarea multiplelor pro cienţei economice, moder valoroase — în cadrul ex şi instruire a cadrelor nou vlsta presei ;
nată la realizarea impe Ion Bălosu, care sînt aju bleme cu care se confrun nizarea proceselor tehno punerilor metodologice, a alese este permanenta per rul melodiile)
rativelor noii revoluţii a- taţi de cooperatorii Lia tă colectivele muncitoreşti logice şi reducerea con dezbaterilor şi schimburi fecţionare a formelor şi lctln do ştiri
grare, la înfăptuirea pro Voica, Iosif şi Viorcl Ben- se desfăşoară pe baza o- sumurilor de materii pri lor de experienţă este a- metodelor de acţiune, în pundem ase
10,05 Succes; <
bordată o gamă largă de
gramelor judeţene de dez ţa, oameni ce dovedesc răs rientărilor, ideilor şi sar me, materiale, combustibil probleme cu plivire la tărirea răspunderii lor în 10,15 Publicitar
şi energie, a aplicării nou
voltare a agriculturii şi a pundere deosebită faţă cinilor reieşite din cuvîn- lui mecanism economico- planificarea muncii, des îndeplinirea mandatului litica noastră:
programului de autocon- de soarta producţiei. tările secretarului general financiar, instruirile con făşurarea activităţii comi încredinţat. Evident, toa ta secolului
Din comonru
al partidului, tovarăşul stituie şi un bun prilej de siilor pe probleme, meto te în vederea asigurării 13.00 ne la l
diojurnal; 15,
Nicolae Ceauşescu, în şe analiză exigentă a activi dica repartizării de sar unei activităţi de înalt nivel mleră radio
C.A.P. RAPOLTU MARE dinţele Comitetului Politic tăţii desfăşurate în perioa cini concrete comuniştilor calitativ, în consens cu Odă limbii ro
Executiv din 30 ianuarie şi da anterioară, de găsirea şi urmărirea îndeplinirii cerinţele şi sarcinile de Radiojurnal;
dlenţn radio;
20 februarie a.c. In centre unor soluţii pentru înlătu lor etc. De asemenea, se majoră importanţă ce re lore in cîntec
ducere şi autoaproviziona- în scopul combaterii bu le de instruire de la rarea neajunsurilor. Se va militează ferm pentru dez vin în prezent şi perspec letin de ştiri
re teritorială, la C.A.P. ruienilor, după semănat urmări permanent însuşi văluirea lipsurilor şi înlă tivă organelor şi organi diogazeta ecou
Iîapoltu Mare am acordat am făcut erbicidarea cu combinatul s i d e r u r g i c , rea şi generalizarea meto turarea lor, creşterea exi zaţiilor de partid din Te apăr şi te
şi acordăm o atenţie deo 4—5 kg Pitezin la ha, iar I.A.C.R.S., din comunele genţei faţă de calităţile municipiul Hunedoara. mea. I’rograi
18.00 Orele ¡se
sebită aplicării tehnolo unde infestaţia cu buru Teliuc şi Ghelari etc., a- delor înaintate de muncă, moral-politice şi profesio tln de ştiri ;
giilor înaintate menite să ieni era mai mare am fo tenţie deosebită se acor a experienţei pozitive şi nale ale tinerilor comu- V. NEAGU teatrul tinert
asigure obţinerea unor losit 1,5 kg Pitezin şi 2 kg dă dezbaterii aprofundate promovarea unui stil de Kudioiurnal; a
laţii
producţii superioare dc sare de amină la ha. ni
porumb la hectar. Ca do Ca lucrări de întreţi (Urmare din pag. 1) lucrează. Oricum, în ulti dv. ; zZ.UU t>
23,00 Ml
oră;
vadă, în anii cu condiţii nere s-au făcut trei praşile Bună organizare, ma vreme situaţia s-a îm tic 23,10 No
favorabile am ajuns la o mecanice. Recoltarea s-a tăţile zilnice. După pla bunătăţit. Pe luna martie zicală; 23,55—1
recoltă medie de peste realizat numai manual pe nul nostru coordonat, în am expediat în plus la Hu de ştiri.
11000 kg porumb la hec toată suprafaţa cultivabilă, baza trebuinţelor termo ritmicitate, conlucrare nedoara mai mult de 7 500
tar, iar în anul • trecut, aplicînd principiile acor centralelor Mintia şi Pa- tone de cărbune pentru
cînd seceta a influenţat dului global. roşeni şi a celor două cocs, iar la Galaţi peste
negativ soarta producţiei, Analizînd cu răspundere combinate siderurgice de le asigură goale în timp tru transportul cărbunelui 21 000 tone. Avem însă po
am realizat 7 260 kg la rezultatele înregistrate în la Hunedoara şi Călan, optim. Alta ar fi că de cocsificabil. sibilităţi de perfecţionare DEVA : Dl'
hectar, depăşind cu peste anul. trecut la cultura po cărbunele pentru cocs tre fecţiunile care apar la va Mai aproape de puncte în continuare a activită victorie — si
Bâta
(Patria);
900 kg prevederile planu rumbului şi evaluînd cu buie încărcat şi transpor goane nu pot fi remedia le fierbinţi ale extracţiei, ţii. în staţia C.F.R. Iseroni brâ (Arta);
lui la unitatea de supra exigenţă posibilităţile de tat în vagoane EACS (ro te suficient- de repede pen preparării şi livrării căr dispunem de o linie de cu HA : Sint tiu
faţă. care dispunem pentru a şii, descoperite, pe patru tru a le repune în circu bunelui din Valea Jiului răţare şi reparare a vagoa tratez (Mod
Dc regulă, cultura po spori producţia în acest osii). R.C.M. Deva are sar laţie conform sarcinilor de spre beneficiarii din judeţ nelor, în prezent efectumd Imn * pentru
Ziua
ţării
rumbului o amplasăm, în * an, am stabilit o serie dc cina să trimită zilnic în plan ale noastre şi ale şi din ţară, ing. Victor aici un volum mare de' dern — 11);
teren neirigat, după cul măsuri pe care le vom Valea Jiului patru garni-- beneficiarilor noştri. De Iloiu, şeful R.C.M. Petro manevră a vagoanelor. Aurica (Placi
turi' de plante prăşitoare. înfăptui. Pe lingă o mai turi de „BACS"-uri, a cîte aceea nu reuşim să trimi şani, ne-a spus: O dată cu darea în fo tari Ia Mac- tc
seriile
I-Iu
După eliberarea terenului bună stabilire a structurii 40 de vagoane fiecare, pen tem dccît jumătate, adică — Avem sarcina să losinţă a staţiei C.F.R. Băr- THO.ŞANI: Ti
de plantele premergătoare hibrizilor, am făcut ară tru transportul cărbunelui două navete pe zi, cele transportăm zilnic 10 000 băteni (cam - întârziată . — sus — scria I.
se efectuează arătura de turi din toamnă şi fertili cocsificabil şi al altor lalte două fiind asigurate tone de cărbune pentru n.n.) — dotată, de aseme rele mărilor“
Pădurea
nebv
toamnă la adîncimea de zarea terenului, iar la cer mărfuri. însă din cauză că — prin preocuparea-- con SPcs şi ne străduim, îm nea, cu o astfel de linie rea); sînt tli,
30 cm, punînd accentul pe curile de învăţâmînt agro de multe ori ne lipsesc secventă a conducerii Re preună cu colegii de la — se va degreva capaci tratez (7 ■ •
calitatoa lucrărilor. Pe baza zootehnic punem accentul vagoanele de acest tip, fo gionalei C.F. Timişoara — R.C.M. Deva, să asigurăm tatea de manevră din sta LUPENI : Ti
analizei agrochimice a so pe însuşirea de noi cu losim şi vagoanele „Fals“ de „R.C.M. "-urile Arad, necesarul de vagoane pen ţia Iseroni, vagoanele vor bătrîneţe • •
VULCAN: : Ir
lului, ţinînd seama de noştinţe din tehnologia (verzi, autodcscărcătoare, Timiş şi- Caransebeş. Prin- tru această cantitate, pe ajunge mai repede în uzi primăvara ţă
faptul că nu dispunem* de culturii porumbului, pe pe patru osii), cu care tr-un efort mai mare al lîngă obligaţiile la cărbu nele dc preparare, iar de „X“ r -reali
cantităţi suficiente de în organizarea de aplicaţii transportăm, de regulă, unităţilor economice (în nele energetic, la alte aici — pline cu cărbune NEA ine-
marc
grăşăminte organice, am practice, astfel îneît să a- cărbunele energetic: S-ar*- deosebi C.S.V. Călan şi materiale şi produse. Este — mai repede în uzinele LA : Nu te v<
făcut- fertilizarea terenu sigurăm valorificarea cu putea pune întrebarea de C. S. Hunedoara) pentru adevărat — şi preparatorii de cocsificare. odată (Munciţi
lui cu cîte 1 000 kg sulfat eficienţă sporită a între ce nu dispunem de sufi descărcarea vagoanelor de au dreptate. — că uneori Aşadar, eforturi şi pre CÂNI: Itcvol
(Retezat);
H
de amoniu la ha. gului potenţial productiv ciente „EACS“-uri ? Una diferite produse ori mate nu le putem pune la dis ocupări, angajare şi răs bule să-ţi
In primăvară, ca lucrări al cooperativei noastre. din cauze este că anumite riale refolosibile şi o mai poziţie numărul suficient pundere şi din partea lu (Steaua roşiei
Peri
de pregătire a patului unităţi economice, cum temeinică organizare din de vagoane şi în structura crătorilor feroviari, pentru BARZA: (Min
zirabllă
germinativ am realizat dis CORNEL TĂRĂPOANCA, este C-S.V. Călan, le des partea noastră, vom fi în solicitată (verzi şi roşii), soluţionarea operativă, op RA.ŞTIE :
cuitul şi apoi trecerea cu inginer şef carcă, de cele mai multe măsură să asigurăm zilnic ceea ce influenţează asu timă, a problemelor căr dragonului (F
combinatorul. Terenul fiind ol C.A.P. Rapoltu Mare ori, cu întârziere şi nu ni necesarul de vagoane pen- pra ritmicităţii în» încăr bunelui pentru cocs. Ei cci din linia
carea şi expedierea căr filie I-1I (Fit
hotărîţi
acţioneze
să
bunelui spre beneficiari. sînt spiritul indicaţiilor şi OAGIU-BAI :
(Casa de cult
în
Calitatea produselor — unitatea de măsură Vina este, în oarecare mă orientărilor secretarului ge TEG : Rumba
sură, şi a noastră, poate
BRAZI : Tren
datorată coordonării defec neral al partidului, tovară jevo: cu cAlan
rul
sabia
Nicolae
a destoiniciei muncitoreşti tuoase uneori a formării şul organizeze Ceauşescu, cultură); SINII
să-şi
te
mai
tea lunii 7 i
navetelor, însă cauza prin
cipală. este lipsa vagoane meinic munca, să asigure (Mureşul); II.
In cuvîntarca rostită la nice — au cîşligat mereu (ceea ce a dus la creşterea temperatura metalului din lor. Iar la aceasta se fac într-o mai bună măsură Sn alerta (Lti
şedinţa Comitetului Politic în calitate, ajungînd să fie şarjabilităţii acestuia), pre cubilou. părtaşe deopotrivă anu necesarul de vagoane pre
Executiv al C. C. al P.C.R., tot mai apreciate şi soli cum şi prin modernizarea Tehnologul şef al secţiei, mite unităţi economice,, ca paratorilor şi, printr-o |»RONC
din 20 februarie a.c., tova citate de către beneficiari. cubiloului, am reuşit ca ing. Maria Toma, conclu re ţin mult timp vagoane permanentă conlucrare şi
răşul Nicolae Ceauşescu, Aceasta nu înseamnă că pentru consumul tehnologic ziona : „La turnătoria nr. le încărcate cu diferite înţelegere cu aceştia, cu
secretarul general al parti am epuizat toate rezervele, să folosim doar 274 tone 1, prin specificul produc mărfuri, pentru care plă celelalte unităţi economi Numerele > ■
dului, a subliniat necesi că nu ar mai fi nimic de cocs de import, piesele ţiei, fabricăm piese meca tesc locaţii considerabile, ce din judeţ, să-şi spo trugerea din
1387 :
tatea ca, în industria me făcut pentru calitate. Dim fabricate întrunind para nice deosebit de preten precum şi uzinele de pre rească aportul la realiza Extr. I: l
talurgică, să se acţioneze potrivă, în întreaga secţie metrii de calitate pre ţioase din punct de vedere parare din Valea Jiului, rea producţiei de cocs, atît 20, 30.
cu mai multă fermitate — sînt evidente eforturile în văzuţi". calitativ şi, în acelaşi deoarece nu urmăresc des de necesar pentru siderur Extr. a H-i
prin întărirea ordinii şi dreptate spre îmbunătăţi Şefii de echipă Nicolae timp, într-o gamă sorti cărcarea şi primirea în gie, a celorlalte sarcini ce 25, 19, 27.
Fond total i
disciplinei în producţie, a rea parametrilor tehnici şi Bordea, Aurel Mihăescu şi mentală foarte diversifica timp util a vagoanelor de stau în faţa economiei 1 094 000 lei,.
răspunderii în muncă, prin tă. Voi aminti că, în luna la beneficiarii cu care con- noastre naţionale. 32 810 lei rcp-,.
respectarea strictă a teh martie a.c., 75 la sută din goria I.
nologiilor de fabricaţie — totalul pieselor pe care
le-am
pentru sporirea gradului I ■ C1NCIMAUIL VIII • DEZVOLTARE IKIEMS1VAW fost
au
fabricat
de valorificare a metalu unicate. Se înţelege deci Vrem
lui, pentru ridicarea ca atenţia ce se cere acor
lităţii produselor. dată pregătirii fabricaţiei, Pentru azi:
— în ceea ce ne pri calitativi ai fiecărui sor Gheorghe Orosz, împreună pe care, aici, o facem „din menţine umc.
veşte. preocuparea pen timent în parte. cu turnătorii din subor mers". Iar dacă produsele roasă. Vor t
intermitente,
tru creşterea necontenită în completarea celor a- dine au aplicat o altă mă obţinute în secţia noastră sufla slab p*
a calităţii produselor are rătate de şeful secţiei, mai sură eficientă, care a dus sînt recunoscute ca fiind dc* ; din est
rădăcini adinei, implan mulţi interlocutori ne-au la diminuarea, în anul de cea mai bună calitate, Temperaturile
tate în terenul fertil al prezentat, concret, cum sg trecut, a numărului de aceasta se datorează, în vor fl euprim
8 grade, iar c
multor ani de experienţă, materializează aceste efor remanieri la beneficiari cu primul rînd, calităţii oa între 6 şi 11
în destoinicia şi pricepe turi. „Prin fişele tehnolo peste 120 000 lei, fiind menilor, a bunilor mese mlneaţa, lzolt
La munte, t
rea dovedite în muncă de gice era prevăzut ca, în creată astfel posibilitatea riaşi cum sînt maiştrii roasă, în gen
întregul nostru colectiv — anul trecut, să utilizăm în fabricării a nu mai puţin Constantin Opriceană, Sa cn cer acope*
aprecia ing. Nicolae Ivaş- procesul de fabricaţie de 20 tone piese de bună bin Mesloşan, muncitorii dea ploi ten
cu. şeful secţiei turnătoria 1 624 tone cocs de import calitate. Această măsură Grigore Solomon, Mirón în zonele îna
ninsoare,
şi
nr. 1, din cadrul Combi — preciza maistrul Ioan s-a concretizat în îmbună Prejban, Iosif Mathi, Lise- sufla modor
natului siderurgic „Victo Berar, secretarul comite tăţirea proceselor tehno lote Marian, Mărioara Flo rul sud şi
au
Duminică,
fost
ria" Călan. De-a lungul tului de partid al secţiei. logice, respectiv în redi- rea, loan Cristea, loan patriotice dc în oraşul Haţeg cartierelor şi organizate ac|iunl cal se va sen:
străzilor.
a
înfrumuseţare
Har
cu depunere >
anilor, produsele fabricate Aplicînd însă măsuri e- mensionarea reţelelor de Andrăşan ş.a.". nicii locatari ai blocului P 33 din Piaţa Unirii au săpat (Meteorolog <
aici — pîlnii de turnare, nergice de îmbunătăţire a alimentare în funcţie de ronduri, au plantat pomi, au cură|at pe cei vechi. Vrasgynk Iul!
lingotiere şi piese meca sortării cocsului indigen calitatea materiei prime şi MIRCEA DIACONU Foto AUREL ANCA