Page 61 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 61
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA«
íf^ f In întîmpinarea zilei de 1 Mai
Trei sectoare — menţionat, totodată, pro
ductivitatea ridicată ob
peste 20 000 tone ţinută, care, la ritmul
producţiei actuale, se ci
de cărbune în plus frează Ia 1,5 milioane lei
pe om şi an. Nivelul
întrecerea socialistă producţiei, al producti
pentru realizarea unor vităţii, va creşte în conti
producţii continuu spo nuare, pe măsura perfec
rite dc cărbune sc des ţionării activităţii şi asi
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. făşoară, la mina Lonca, milării în producţie a noi
la cote tot mai ridicate lor produse — modemu-
C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E T E A N de hărnicie şi dăruire rilc.
muncitorească. Destoini
cul colectiv de aici, care Seria de calculatoare Depăşiri la
Anul XXXIX, nr. 9 150 SIMBATÂ. 18 APRILIE 1987 A pagini - 50 bani în 1986 a ocupat locul electronice indicatorii de bază
al II-lea între unităţile ,,5000" — în faza
carbonifere ale Văii Jiu finală Producătorii de utilaje
lui, îşi depăşeşte şi în
iii CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Colectivul subunităţii de şi echipamente miniere
de la U.U.M.R. Crişcior
acest an constant sarci
calculatoare electronice continuă şi în trimestrul
nile de plan. Deva, din cadrul I.C.E. al doilea al acestui an
In perioada care a tre „Felix" Bucureşti, îşi rezultatele bune din tri
Toata forţele umane şi mecanice mobilizate cut din 1987, trei sec amplifică strădaniile şi mestrul I, din 1986.
Li trei luni şi jumă
hărnicia în muncă, obţi-
toare
extras
au
supli
mentar mai mult de nînd rezultate constant tate din 1987, colectivul
de aici a realizat supli
bune în producţie. După
la desfăşurarea în ritm înalt şi la nivel 20 000 tone de cărbune. cum nc-a informat ing. mentar sarcinilor de plan
Cele mai mari sporuri Tibcriu Bcdca-Faina, şe 120 tone de maşini şi
¡
calitativ superior a lucrărilor de pe ogoare de producţie le au sec ful subunităţii, hotărîrea utilaje miniere şi 543 va-
colectivului
în
ca,
este
echiva
dc
goneţi
mină
toarele IV — 13 900 to
cinstea zilei de 1 Mai, lenţi, a redus cu peste
ne, III — 3 800 tone şi I
In unităţile ce aparţin devreme. La volanul trac SI’ORESTE să finalizeze prima co 50 Iei cheltuielile ma
Consiliului unic agroin torului ce tracta maşina SUPRAFAŢA ARABILA II — 2 700 tone. Iar din mandă internă de 5 000 teriale Ia 1 000 lei pro
dustrial Haţeg sc lucrează de plantat cartofi se afla tre brigăzi sc evidenţia calculatoare electronice, ducţie marfă, a înregis
intens la plantarea carto unul dintre cei mai buni Din cele 90 ha destinate ză cele conduse de Flo- care a debutat în data dc trat (pe trei luni) o pro
filor, la însămînţarea cul lucrători ai secţiei de cultivării cartofilor la rea Anton, Iosif Bucur, 18 octombrie 1986, cînd ducţie netă peste plah
turilor de mazăre, in şi a mecanizare din oraş — C. A. P. Sîntămăria-Orlea, Dumitru Paraschiv, An întîiul „Felix 130 p" dc 3,8 milioane lei şi «
plantelor de nutreţ. Ioan s-au plantat, pînă joi (programabil) a ieşit de şi-a depăşit producţia
Rob, preşedintele consi Viorel Vlăiconi. seara, 52 ha, lucrare ce o drei Antal, Vasile Rus III. Pe masa de montaj. De marfă cu unu la suta.
liului unic, no spunea : — Efectuez plantarea efectuează mecanizatorul \
■ — în toate cooperative cartofilor de circa şapte Băiuţ Mitucă. în ziua rai
le agricole de producţie ani — ne-a spus mecani dului nostru se muncea
cooperatorii, mecanizato zatorul — aşa că pot zice în tarlaua „între ape", Fiecare localitate, unitate, loc de muncă —
rii şi specialiştii acţio că am experienţă la a- unde se efectua o lucra
nează cu hărnicie şi răs ceastă lucrare. Sigur, mă re de bună calitate. în BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE
pundere pentru folosirea străduiesc să realizez o apropierea fermei zooteh
clin plin a fiecărei ore şi viteză bună în fiecare zi, nice, mecanizatorul Con
..chiar a fiecărei clipe bu stantin Ceac semăna cul Dezechilibru nedorit în balanţa
ne de lucru, pentru uti- turi furajere, iar Ncluţu
"liza'rea în întregime a ca C.U.A.S.C. HAŢEG Furdui şi Spic Munteanu
pacităţii tractoarelor şi pregăteau terenul pentru
celorlalte maşini agricole, însămînţarea porumbului. preocupărilor pentru buna gospodărire
pentru efectuarea unor dar acord o atenţie deo O puternică mobilizare de
lucrări agricole de cea sebită calităţii lucrării cooperatori am întîlnit în
mai bună calitate. convins fiind că de acest tarlaua numită „Lunca a locurilor de muncă
— Care este bilanţul la fapt depinde recolta ce o Ciopeii", la eliberarea de
zi al campaniei de primă vom culege la toamnă. vegetaţie lemnoasă a unei în Combinatul siderur noi, sîntem preocupaţi zi dar, tot cu timpul, respec
vară ? • Activitatea era coordo suprafeţe întinse de teren gic „Victoria" Călan pro de zi să dăm o nouă tivele şanţuri au fost în
— Din cele 485 ha des nată îndeaproape de Eu- ce va fi reintrodusă în blematica bunei gospodă „faţă" locurilor- de mun mare măsură astupate. O
tinate cartofilor au fost frosina Bufnea, inginerul circuitul arabil. Printre riri, a ordinii şi curăţe că. Trebuie să subliniez speranţă că peisajul ines
plantate, pină joi seara, şef al cooperativei, iar cei ce munceau aici cu niei la fiecare loc de însă că rezultatele obţi tetic de acum va fi Schim
304 ha, din 210 ha plani la alimentarea maşinii cu atelajele proprii — Dănilă muncă implică un înalt nute pînă acum nu ne mul bat în bine oferă tuburile
ficate pentru in au fost cartofi, ca şi la acoperi Iscru, Petru Viţionescu, nivel de exigenţă, iar în ţumesc şi sîntem con din beton Ce aşteaptă
semănate 175 ha, iar din rea tuberculilor la capă Cornel Iscru, ¿ctavian continuare trebuie să ge ştienţi că mai avem încă stivuite la unul • dintre
85 ha cu mazăre s-a aşe tul tarlalei, luau parte Dănău I, Doinei Filip, nereze o responsabilitate foarte multe do făcut. capetele benzii. Vrem să
zat sămînţa sub .brazdă cooperatorii Rebi Fabri, Dionisie Ivănescu .ş.a. Şte majoră din partea tuturor credem că executarea ca
pe 75 ha. Se munceşte cu Iosif Vlăiconi, Ioan Mi- fan Ivănescu, inginerul şef colectivelor, dată fiind în SE AŞTEAPTĂ nalizării nu va mai dura
aceeaşi hărnicie şi răs clea. Victoria Zepa, Vio al cooperativei, ne spu semnătatea acestor laturi CONSTRUIREA alţi şase ani...
pundere la fertilizarea rica Covaci, Ifrăim Bol- nea : „auxiliare" asupra activi CANALIZĂRII
naturală şi chimică a te tean şi Simion Mihăilescu. — în această primăva tăţii direct productive. „REMIZĂ" LA...
renului ce se va însămîn- Maria Medrea, secreta ră suprafaţa agricolă va Pentru ilustrarea preocu In urmă cu circa şase REMIZA DE VAGOANE!
ţa cu porumb. rul comitetului orăşenesc spori cu 7 ha, care vor fi părilor şi eforturilor în ani a fost pusă în func
De marc utilitate se do
Pentru a consemna cum de partid, primarul Ha cultivate cu plante fura dreptate spre întronarea ţiune banda transportoare vedeşte a fi pentru buna
se desfăşoară concret lu ţegului, sublinia: jere. în acest fel, creăm unui accentuat spirit gos „T.S. 1", care face legătu
crările pe ogoare am în — Campania agricolă condiţii pentru asigurarea podăresc, de ordine în ra între staţia de pregă desfăşurare a procesului
treprins, în cursul zilei de ’din această primăvară — în întregime a necesaru muncă, am efectuat recent tire, preparare şi dozare de producţie din cocserie
joi, 16 aprilie a,c., un raid în ciuda vremii nefavora lui de furaje pentru fer un raid la Uzina nr. 1 a a şarjei şi turnul dc căr noua remiză destinată re
prin cîteva unităţi agri bile — se desfăşoară în ma zootehnică. combinatului. Ne-a înso bune al bateriilor de coc parării vagoanelor de stins
cole din această zonă a bune condiţiuni, adică se COOPERATORII ţit, pe întregul traseu, sificare ’ nr. 1 şi 2. Tot cocs şi locomotivelor elec
judeţului. Iată ce am con realizează lucrări de ca ŞI MECANIZATORII — tovarăşul inginer Candin de atunci se ştia că, pe trice. Incinta este spa
ţioasă,
statat cu acest prilej. litate şi se înaintează cu UMĂR LA UMĂR IN Trifan, directorul uzinei toată lungimea traseului tor şi dotată corespunză
curată.
Motoarele
o viteză bună în fiecare BUNA DESFĂŞURARE nr. 1. benzii (cîteva sute de me
RITM ÎNALT, zi. în circa două zile de A LUCRĂRILOR — La această dată, în tri), vor fi executate, de electrice şi diferitele piese
CALITATE SUPERIOARĂ muncă în plin vom în treaga uzină arată ca un ambele părţi, şanţuri pen de schimb sînt aranjate
astfel îneît să ocupe spa
cheia plantarea cartofilor Joi, la Cooperativa agri şantier —' preciza Inter tru conductele de canali ţii cît mai mici. O jumă-
Cooperativa agricolă de şi a morcovilor pe supra colă de producţie din Să- locutorul nostru. Sc con zare. Se pare că ceva în
producţie din Haţeg are feţele planificate. Se lu laşu de Jos s-a încheiat struiesc obiective noi, im cercări au fost făcute în
de plantat. în această crează, atît la C.A.P. Ha însămînţarea inului, plan portante, deci este mai decursul anilor — denive M. NEGOITĂ,
primăvară, 40 ha cu car ţeg, cît şi la C.A.P. Sil- telor furajere şi legume greu să menţinem ordine lările şi movilele de pămînt M. DIACONU.
tofi, din care s-au reali vaş, la fertilizarea şi pre lor rădăcinoase pe supra- şi curăţenie bună peste ce marchează întregul tra Foto N. GHEORGHIU
zat pînă în prezent 36 ha. gătirea terenului în vede TRAIAN BONDOR tot. Totuşi, acolo Unde seu atestă acest lucru —, (Continuare în pag. a 3-o)
Joi, în tarlaua Nălaţ, lu rea însămînţăni porum derularea acestor activi
crul a început dimineaţa bului. (Continuare in pag. a 3-a) tăţi depinde exclusiv dc
•-------•-«
Nu-i de mult trecută lucru a determinat condu de utilaj minier Petro Iar intre şefii de schimb —
vremea in care minerul cerea minei să ne acorde şani Vreau să subliniez llie Valache, tatăl meu, *
I Iile Valache — sosit de la marea încredere de a faptul că de cind mun omul de la care am invă- I
9 şut, oricit■ de obosit — exploata, in panoul 3—4, cesc in cărbune nu am ţat meserie şi care îmi •
| găsea timp să îşi alinte cel mai lung abataj me lucrat cu un utilaj atit rămine un... preţios cola- I
* feciorul, în dulcele grai canizat de la I. M. Live- de bun, care să răspundă
I moldovenesc, cu „băietul borator în muncă. Şi to- I
tatii cel mic şi hărnicuf". tuşi, rezultatele sint altele, •
9 mal bune. Pentru noi, a- I
I Cit despre „băietul" de
ieri, care astăzi, la 32 de „Băietui tatii.,.“ cest salt reprezintă incă o •
* dovadă a eficienţei ridi- |
ani, este bărbat in toată
puterea cuvintului, se poa cate pe care o aduce me-
a
te spune că, intr-adevăr, zenl şi chiar din întreaga perfect la toate comenzile canizarea lucrărilor din (
' a crescut şi in... hărnicie. Vale a Jiului. Este vorba şl să ofere atita siguranţă subteran, proces complex, e
— Împreună cu cei 75 despre un abataj echipat în exploatare. Am încheiat iniţiat la indicaţia expresă |
de ortaci din formaţia pe cu un complex de susţi de curind ultimele lucrări a Minerului de Onoare al t
* care o conduc — preciza nere şl tăiere mecanizată de ajustare a funcţionării ţării, tovarăşul Nicolae (
I minerul şef de brigadă a cărbunelui, a cărui complexului şl în prezent Ceauşescu, a cărui gin-
* Crlstea Valache, de la fn- lungime de Iront este de reuşim producţii zilnice de dire şi acţiune novatoare |
I treprlnderea minieră Live- 180m. „Premiera tehnică cărbune superioare celor îşi allâ astfel o nouă şi
* zenl — am reuşit ca in anii a anului 1987" — cum i se realizate de brigada noas concretă confirmare in
mal spune, se remarcă, in tră pină acum. practică, in munca noastră
din urmă să ne facem cu- primul rind, prin calitatea
I noscufl prin depăşirea Ortacii sint aceiaşi, a- de zl cu zl pentru spo
deosebită a acestei ade dică Marcel Istrate, Gheor- rirea producţiei de căr
* constantă a producţiei vărate uzine subterane, ghe Diaconu, Valerian bune. * C.S.V. Călan. în atelierul pentru reparat maşini elec
I planificate. Cred că acest construită la Întreprinderea llinca, Gheorghe Costea, D. MIRCESCU 1 trice, Eudila rădurean, Durei Simbovan şi Vioriţa Marru
« finalizează bobinarea unui electromagnet de la secţia do
• -------------------------- ' • - • - • - • - • - a turnare numărul 1.
