Page 62 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 62
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Cartea de la Tebea Citeşte, de-oriunde revii;
E Cartea din lut fără moarte —
Istoria-i scrisă şi-aci... Tel
De oriîncotro vîntul bate
Pe cartea din lut, de Ia Ţcbca,
Nu ninge, nu plouă pieziş; Ce-i scris i-adevăr, neînchinat ; 13.00 Tele
Mormintele-s pagini, gorunii Citeşte, în pietrele toate, U, 03 La
Legcnda-i cu miezul curat...
Columnă foşnind, lingă Criş... In cartea de lut de la Ţcbca tămî
Iar ghindele lor nasc cuvinte Nu ninge! nu plouă pieziş : * Floar
Aici, şi în munţi şi pe văi — Mormintele-s pagini aievea, iloar
nido
Etern spre aducere-amintc Columnă foşnind, lîngă Criş... * Gula
Prin veac, a tribunilor săi... mat
Citeşte, venind de departe, EUGEN EVU Culor
* 5 m
togr:
S T E L E petatele sale Insistenţe Dincolo de voce şi talent, REVISTA „MAGAZIN Luna cărţii în întreprinderi duri
ea s-a impus prin prezen
îndemnînd la aplauze. Ca
şi cum publicul n-ar şti ţă scenică, prin dezinvol ISTORIC" A ÎMPLINIT * O cili
Loop
Chiar şi în absenţa unor cînd să aplaude, ca şf cum tură şi autenticitate şi, nu 20 DE ANI DE LA şi instituţii ţâ r
sondaje de opinie, e lim n-ar avea motive înteme în ultimul rînd, prin can APARIŢIE •-S Marii
balet
pede că „Steaua fără nu iata dacă aplaudă doar tabilitatea pieselor inter • Simpozion. „Judeţul mentele de informare a * Fa|n
me" c una dintre cele mai in limitele complezenţei. pretate. Şi prin încă ceva In această lună, revista Hunedoara — vatră de lucrătorilor din industria podo
populare emisiuni tv. Ex Cerind publicului acelaşi care ar putea fi numit „Magazin istoric" a îm cultură şi civilizaţie" a lemnului", prof. Georgeta * Um c
plicaţia stă in caracterul entuziasm pe parcursul în cultură. De la felul rostirii, plinit 20 de ani de apari Munteanu (Biblioteca oră pune
ei de competiţie, care ne tregului concurs, se creează pină la ţinută, totul vor ţie. Două decenii în care fost tema simpozionului şenească Orăştie) a făcut preni
obligă să participăm prin impresia că valoarea con bea despre formarea el au fost publicate 241 nu desfăşurat ia Ghelari cu cîtevâ „semnalări biblio Film
opţiune. Iar noi o facem curenţilor ar fi egală. Im- intr-o ambianţă culturală. mere cuprinzînd subiecte prilejul apreciatelor ma » Teles
cu aceeaşi dăruire de fie E şi firesc : o studenţie semnificative din istoria nifestări organizate în ca grafice în sprijinul lucră * Auto)
care dată, deşi schema petrecută intr-un centru ţării noastre, din lupta drul „Lunii cărţii în în torilor din industria lem 11,45 Săpti
emisiunii e aceeaşi iar sur universitar, cultural şi ar poporului român pentru treprinderi şi instituţii“. nului", iar ing. Lidia Smeu 15.00 Inch
prizele sini rare. Trei can ^PRIVELIŞTI tistic de anvergura laşului libertate şi independenţă Comunicările „Civilizaţia a prezentat cartea ,,Re nii
naţională, din eroica acti
Fotb.
didaţi la celebritate, de nu putea să râmină fără vitate desfăşurată de fierului pe meleaguri hu- glarea maşinilor unelte 17.00 siunc
urmări
binefăcătoare.
Nu
cele mai multe ori emoţio presie falsă, intrucit con trebuia să fii nici compo Partidul Comunist Român nedorene" (susţinută de din industria lemnului". Cluj-
naţi, stingaci, cu voci incă curenţii sint îndeobşte e- zitor, nici muzicolog ca pentru transformarea re prof. Mircca Dan Lazăr), nirii
olimi
necultivate, confundind gali doar in mediocritate să-ţi dai seama că Alina voluţionară a societăţii 9 Lansare de carte. La niel
dezinvoltura cu aplombul şi atunci entuziasmul a- Mavrodin merita puncta româneşti. Articolele au „Rarităţi din patrimoniul
şi creaţia cu Imitaţia. Un plauzelor e deplasat şi nu jul maxim. A fost însă de evidenţiat istoria străve cultural hunedorean" (prof. Mina Ţebea a avut loc 18,50 Dese
juriu, cam acelaşi, exce foloseşte nimănui. Stelele faţă inevitabilul membru che a poporului nostru, Maria Basarab), „Creaţia li lansarea volumului „Zes 19.00 Telej
siv de generos, incit sînt cu nume, virtualele perso exigent al juriului, care a înalta cultură şi civiliza terară hunedoreană" (prof. trea energetică a lumii", Zilei
fele
rarisime cazurile cînd nalităţi artistice, marile ta depunctat-o. Asta insă nu ţie făurite de strămoşii Marioara Şerbăncscu) au semnat de prof. univ. dr. ţării
vreun concurent nu izbu lente apar rar şi atunci mai are de acum nici o geto-daci, lupta pentru ing. Ncstor Lupei. Volu 19.20 Teici
teşte să promoveze in eta se detaşează net de ste importanţă. Ştiind să-şi libertate socială şi unita fost intervenţii ştiinţifice 19,15 Recit
pa următoare ; cu excep lele sortite a rămine fără păstreze personalitatea, să te naţională, contribuţia şi documentare de larg mul, prezentat de prof. lor).
ţiile de rigoare insă şi nume. Cum s-a intimplat rămină ea însăşi, va răzbi importantă adusă de interes pentru partici Marin Stan, a stîrnit un Corni
Corii
juriul : nelipsitul membru în urmă cu o săptăminâ, pe lungul drum al artei România la zdrobirea fas panţi. viu interes, manifestarea
exigent cind nu e cazul, cind, cu mici diferenţe de şi e de presupus că vom cismului. Au fost totodată transformîndu-se într-un .1) Film
văru
ciupind un punct, două punctaj, au promovat, fi mai auzi de numele ei, prezentate materiale pri 9 „Zilele cărţii tehnico- Ilari
tocmai celui mai merituos reşte, toţi cei trei candi spre deosebire de atîţia vind trecutul de luptă al ştiinţifice care se des dialog fructuos privind 22.20 Telej-,
11
aspirant la nemurire. In daţi, numai unul avind alţi concurenţi promovaţi popoarelor împotriva do făşoară pînă în 19 aprilie universul cărţilor care
slirşit, un prezentator, insă cu adevărat vocaţie în etape superioare dar minaţiei coloniale, pentru au fost marcate, la în dezbat probleme energe
care, de la o vreme, e de stea. Precaritatea in care s-au pierdut in hăul libertate şi pace, pentru treprinderea „11 Iunie" tice, dialog la care au
Marius Ţeicu. Oricit ar fi terpretării primilor doi a „interstelar". Se întimplă apărarea şi dezvoltarea participat Adriana Bălan,
insă de polivalent, in alte devenit evidentă incă din rar dar e cu atît mai tezaurului de cultură şi din Orăştie printr-o dez
împrejurări, Marius Ţeicu start. Hotârită prin sorţi îmbucurător cînd, după civilizaţie al omenirii. batere. în cadrul aces Aurora Oprcan, Rodica
este, ca prezentator, mo să încheie concursul, a „Steaua fără nume", poţi Două- decenii puse în teia, prof. Mya Goschlcr a Cristea, Mihaela Tarnov- DEVA :
noton. In plus, el exerci intrat apoi in scenă Alina să reţii totuşi un nume. slujba formării unei cul relevat „sursele şi instru sclii. lui Surco
tă şi o presiune ncloială Mavrodin, schimbind subit turi istorice în rîndul tu creţul i
( A
asupra publicului prin re alura întregii emisiuni. RADU CIOBANU turor locuitorilor melea HA : r t a )
' I,
gurilor româneşti. sabia l
Kmisia
NOTE DE LECTURĂ Scena şi oamenii ei dern —
Bucu.-. -Şti
O floaie
— seriile
PETROŞ/
Ovidiu Trăsnea „Filosofía politică*' Cunoscuta cooperativă O formaţie ce amin „Autobuz
Aventuri
„Moţul" din Brad reu teşte de bogata tradiţie 'Noiembrl
Problemele lumii con Alighieri — filosof al po neşte un marc număr de folclorică zărândcană o bastre el
temporane, de cea mai liticii", „Coordonate ale meşteri artizani apreciaţi constituie taraful dirijat rea); LL
mare importanţă şi impli filosofiei politice a lui pentru măiestria cu care de Nicolae Jurj, avînd rea (Ci
GAN : Ti
cit de cel mai mare inte Dimitrie Cantemir" şi „Un pun picătură de viaţă şi ca solist instrumentist pe • Secrel
res, sînt cele de ordin filosof modern al politicii: frumuseţe în produsele loan Jurj (taragot), şi ccaiarul)
politic. Ele sînt hotărî- Alexis de Tocqueville". pe care le confecţionează solist vocal pe Mariana Ttlsmcr
1 (Mln
toare în actuala epocă, Din seria capitolelor de Balşa. între componenţii A : Inti
în care omenirea are de perspectivă desprindem : ori în serviciile oferite tarafului se remarcă o- torese);
ales între pacea construc „Filosofia politică şi sem populaţiei. Obiectele ie mul care, cu acordeonul oaspete Bl
zat);
tivă şi războiul destruc- nificaţia utopiei", „Tehno- şite din mîinile lor, în ieţi şl
tiv, fatal umanităţii şi cratismul în perspectiva gemănare fericită de său, realizează ceea ce (Steaua r
întregii sale civilizaţii. filosofiei politice", „Onto iscusinţă a minţii şi căl „se numeşte armonia Bătălia c
Este normal ca în aceas logie şi axiologie poli dură sufletească, sînt grupului de suflători, trla); (
(Flacăra)
tă situaţie operele polito tică : sistemul categoria! cunoscute nu numai în Gheorghe Popa, care, în Vrăjitori,
logice, însemnînd deschi al filosofiei politice" şi judeţ ci şi peste hota do cult
dere spre integi area ra capitolul final „Oncologie acelaşi timp, este şi co Căutători
riile I-IJ
ţiunii, a spiritului ştiin politică : există progres rele ţării. Ambiţia şi repetitor al formaţiei. Un Salaman.
ţific în desfăşurarea acti politic ?" mîndria moţească de mai interpret de real rafina Clprian
vităţii politice, să fie pri în încheiere, se cuvine bine şi-au spus perma ment şi deopotrivă un seriile I-
mite cu satisfacţie deo a semnala că pe lîngă nent cuvîntul. Şi nu nu tură); S
alo
în
sebită. faptul că volumul ne edi mai ce Iasă du-nbil, meşteşugar harnic şi ILIA : F
Opere de acest gen re fică asupra filosofiei po material, în urma jor, iscusit care contribuie în besc (Li
vin apreciatului nostru litice, el descoperă în ci şi în domeniul spi bună măsură la presti
politolog Ovidiu Trăsnea, autorul însuşi un remar ritualităţii, al vieţii ar giul secţiei de încălţă
care după „Ştiinţa politi cabil filosof politic, prin
că“ (1970) şi „Problemele originale reflecţii, printre tistice, ceea ce între minte pe care o conduce.
de sociologie politică" care: „Există politică în prind este concludent. în etapa judeţeană a
(1975), oferă o nouă con ştiinţă şi ştiinţă în poli în actuala ediţie a „Cîntării României", coo
Numer
tribuţie importantă prin tică şi se poate demonstra Festivalului naţional perativa brădeană a mai tragerea
volumul — „Filosofía poli cu forţă egală că dezvol „Cîntarea României", Coo 1987 :
tică". Intervenţia acestei tarea ştiinţei a generat perativa meşteşugărească fost prezentă cu o bri Extr.
ştiinţe în constelaţia ştiin politica ştiinţifică şi vice „Moţul" Brad a parti gadă artistică ce a adus O G , O G , I
ţelor sociale dovedeşte ne versa, că politica în do cipat cu mai multe for în . scenă aspecte din Extr. i
cesitatea intervenţiei gîn- meniul ştiinţei are o con munca şi preocupările 27, 44, C
dirii filosofice în sfera tribuţie incontestabilă la maţii artistice care au Fond t
gîndirii şi activităţii po dezvoltarea fără prece adus în prim-plan au- celor de la „Moţul". în 1 130 463
litice. după cum rezultă dent a ştiinţei" (pag. 322). . tentice talente interpre pregătire se află for 100 524 Ii
din următoarea aprecie VICTOR ISAC „Pădureancă“ (sculptură în marmură) d« loan şou. tative. La loc de frunte maţia de dansuri popu teeoria
re a autorului : „Dacă gîn- ar putea fi menţionat lare instruită de loan
direa politică este indife pian şi orchestră în la minor,
rentă faţă de distincţia CRONICA DISCULUI op. 54“, a cărui primă audi grupul vocal cameral MeltLş, care valorifică o
între opinie şi cunoaştere, ţie a uvut loc Ia Viena, în feminin, pregătit de pro suită de ţarine din zonă.
filosofía politică în schimb „CONCERT PENYRU PIAN 1817, avtud ca solistă pe Clara fesoara Cornelia Circo, Sînt preocupări care evi
Schumann, soţia compozito
este efortul conştient, coe Şl ORCHESTRĂ ÎN LA MINOR, OP. 54" rului. alcătuit din 21 de tine denţiază o bogată viaţă Pentru
rent şi permanent de a Partea I „Allegro affettuoso“ Ii prede
înlocui opiniile despre DE ROBERT SCHUMANN — a fost scrisă iniţial ca o re, colectiv ce a lăsat o artistică, aşa cum stă să, cu c
compoziţie independentă, sub
fundamentele politicii prin Artist multilateral, creator muri independente, ei să denumirea de „Fantezie pen frumoasă impresie prin bine oricărui colectiv tul va
recunoaşterea acestora din în aproape toate domeniUe existe ca două moduiităţi de tru pian şi orchestră“, ceea ţinuta scenică şi calita muncitoresc hunedorean, din norc
turlle m
ce explică structura liberă a
urmă", (pag. 39). artei muzicale, duşman neîm exprimare îmbinate într-o discursului muzical. întreg tea repertoriului abor aşa cum situează la loc prinse îi
păcat al rutinei şi filistinis
formulă ideală. „Legile artei
Problemele fundamen mului burghez, . Schumann sînt aceleaşi cu legile mo concertul ne captivează prin de, iar -
tale ce privesc filosofía (1810—1850) se situează printre ralei“ — considera Schumann. mclodicitatea şi vivacitatea sa dat — „Cîntec de sea de cinste regulamentul tre J5 ş
lat, dlm
Cunoaşterea
figurile cele mal luminoase
profundă
a
politică sînt prezentate de alo romantismului german. mijloacelor de expresie ale ritmică, prin fermecătoarea ră", „La mijloc de co de desfăşurare a amplei brumă.
idee melodică principală care,
Ovidiu Trăsnea atît în In calitate de compozitor, pianului se reflectă în în şi în partea a in-n a concer dru des". Atât instructo manifestări „Cîntarea
retrospectivă istorică. cît pianist, critic .muzica] şi li treaga sa creaţie. Lucrările tului, se reafirmă în toată rul, cît şi interpretele României", iniţiată de La nu
pentru plan, ţesute din emo
şi prin perspectiva actua terat, Schumann a militat în ţii adînc simţite, no dezvă Supremaţia sa. îl prede
să, cu c
întreaga sa viaţă pentru evi
lităţi' şi a viitorului Do denţierea scopului educativ luie cele mal tainice şi mai înregistrarea concertului a s-au regăsit pe aceeaşi secretarul general al moderat
vadă a retrospectivei stau ol artei, pentru folosirea bo profunde gînduri şi trăiri su fost realizată la Cluj-Napoca undă de gingăşie şi căl partidului, t o v a r ă ş u l locale
în 1985, cu concursul pia
capitole de genul : .Pla găţiilor folclorico ca mijloc fleteşti ale compozitorului. nistului Valontin Ghcorghlu. dură sufletească. Nicolae Ceauşescu. din nori
Vă recomandăm, astăzi, dis
tón, fondatorul filosofiei de inspiraţie in muzica cultă, cul co''cuprinde înregistrarea ţ ă .
pentru ca poezia şi muzica
politice europene", „Dante să pu constituie două turî- cunoscutului „Concert pentru Prof. ELENA TĂMĂSAN i
