Page 64 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 64
Pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9150 © STMBÄTÄ, 18 APRILIE 1987
EXPLOATAREA DE GOSPODĂRIE
COMUNALĂ Şl LOCATIVĂ BRAD
Strada Vînătorilor nr. 51, judeţul Hunedoara
LUCRĂRILE P.C DIN DANEMARCA
Experienţa — se precizea
COPENHAGA 17 (Ager în numele Partidului ză — vizează perfecţiona ÎNCADREAZĂ URGENT
pres). — La Broendby au Comunist Român, al se rea tehnicii militare. personal muncitor calificat în meseriile :
continuat lucrările Con cretarului său general, to
gresului P.C din Dane varăşul Nicolae Ceauşescu, ¡¡S SEUL. - In încerca ® Zidari
marca cu dezbaterea în tovarăşul Mihal Gcre, rea de a curma lupta pe
plen a documentelor de U NAŢIUNILE UNITE.- care o desfăşoară opoziţia ® Mozaicari
pe ordinea de zi. De ase membru supleant al Comi Comisia Naţiunilor Unite sud-coreeană în favoarea
menea, delegaţilor le-au tetului Politic Executiv al pentru corporaţiile trans democraţiei, conducătorul ® Dulgheri
fost adresate mesaje de C C. al P.C.R., a transmis naţionale a votat un pro regimului de la Seul a ® Fierari betonişti
salut din partea partide participanţilor la congres iect de rezoluţie, prezen recurs la noi ameninţări,
lor comuniste şi muncito tat de ţările membre ale declarînd că va adopta Condiţiile de încadrare sînt cele prevă
reşti reprezentate la Con un salut cordial şi cele Grupului celor 77, prin „măsuri severe", inclusiv zute de Legea nr. 12/1971 şi Legea nr.
gres. mai bune urări de succes. care este condamnată ac dizolvarea „parlamentu
tivitatea acestor firme în lui". De asemenea, el a 57/1974.
ACŢIUNI CONSACRATE PĂCII R.S.A. Direct sau camu avertizat că militanţii opo Informaţii suplimentare la sediul între
flat, se arată în document,
Şl DEZARMĂRII corporaţiile transnaţionale ziţiei vor fi privaţi de prinderii, birou P.I.R., sau telefon 51843,
continuă să întreţină ra dreptul de a desfăşura ac 50932.
CIUDAD DE MEXICO sitatea unor eforturi con porturi economice cu tivităţi politice.
17 (Agerpres). — O reu certate pentru diminuarea R.S.A., contravenind nor
niune parlamentară inter decalajului existent între melor în vigoare, fapt ce B BOGOTA. - Mai mult
naţională în favoarea pă ţările bogate şi cele săra reprezintă, în realitate, un de 44 de milioane de la-
cii şi dezarmării şi pentru ce şi, de asemenea, pen sprijin acordat regimului tino-americani sînt analfa
dezvoltare, la care vor lua tru găsirea unor soluţii minoritar rasist sud-afri- beţi, iar 13 la sută din
parte delegaţii ale foruri comune la problema dato can. copiii de virstă şcolară nu
lor legislative din 30 de riei externe, ceea ce, a urmează cursurile elemen
ţări, urmează să aibă loc spus el, ar fi în interesul S WASHINGTON. tare. Acest tablou al ne-
în perioada 14—16 iunie, ambelor grupuri de state. După ce a fost informat ştiinţei de carte a fost fă
la Ciudad de Mexico — în context. secretarul de secretarul de stat cut cu prilejul unei confe-
informează agenţia China general al O.N.U. s-a re George Shultz asupra con rinţe a miniştrilor educa-1
Nouă. ferit la responsabilitatea vorbirilor sovieto-america- ţiei din 33 de ţări ale A-J
★ fiecărui stat membru de ne purtate cu prilejul re mericii Latine şi Caraibi-'
BERLIN^ 17 (Agerpres). a se conforma principii centei sale vizite la Mos lor. desfăşurată în copita-ţ
— Organizaţia internaţio lor Cartei Naţiunilor U- cova, preşedintele Statelor la Columbiei. Printre cau- ţ
nală „Modicii lumii pen nite, de a contribui la Unite, Ronald Reagan, a ze: dificultăţile economice, •
tru preîntîmpinarca unui consolidarea rolului foru agravate, acum, de mari-1
război nuclear" sprijină mului mondial în viaţa declarat presei: „Această COOPERATIVA „STREIUL" CĂLAN
orice măsură îndreptată internaţională, în special vizită a fost foarte utilă le datorii externe pe care
spre reducerea arsenalu în ceea ce priveşte con pentru desfăşurarea dia le au ţările continentului. ÎNCADREAZĂ DE URGENTĂ /
lui nuclear — a subliniat, jugarea eforturilor pentru logului dintre ţările noas U WASHINGTON. \
într-o declaraţie făcută la pace, progres şi securitate tre într-o serie de domenii. După cum informează or ® Responsabil secţie croitorie comandă-
Berlin, Bernard Lown ★ S-a realizat un progres ganizaţia a m e r i c a n ă lS confecţii pentru bărbaţi.
(S.U.A.), copreşedinte al BONN 17 (Agerpres). — serios. Sper că şi în viito r „Population Reference Bu- s
acestei organizaţii. Lupta Vineri, în R.F.G. au în vom înregistra progrese şi reau", care se ocupă de • timplari
împotriva armelor de dis ceput marşurile de primă vom putea semna un a- statistici demografice, la \
trugere în masă a devenit vară în sprijinul păcii şi cord istoric pentru relaţii 1 iulie 1987, populaţia \
o problemă de supravie dezarmării. După cum re le Est-Vest, în cadrul unei
ţuire a întregii omeniri, latează agenţiile de presă, întîlniri la nivel înalt". globului va număra 5,26 \
de aceea oamenii din în timp de patru zile în în miliarde locuitori. Pină în s
anul 2060 numărul locui
@ MOSCOVA. - Agen
treaga lume trebuie să se treaga ţară vor fi orga ţia TASS anunţă că, la, 17 torilor Terrei ar urma să s
Unească pentru a obţine nizate. pe lîngă marşuri
eliminarea pericolului nu blocade ale bazelor mili aprilie, în Uniunea Sovie se dubleze. \
clear — a arătat B. Lown. tare unde sînt instalate tică a fost efectuată, la \
WASHINGTON 17 (A- rachete cu rază medie de poligonul din zona Semi-
gerpres). — într-o decla acţiune. Mari demonstra palatinsk, o explozie nu \
raţie făcută la Washing ţii în favoarea dezarmării cleară subterană cu pu
ton, secretarul general al sînt prevăzute în oraşele terea de 20-150 kilotone.
O.N.U., Javier Percz de Köln, Dortmund şi Ham
Cuellar, a subliniat nece- burg.
O PIERDUT legitimaţie ser
viciu, pe numele Iozan Ovl-
l diu, eliberată tio I. L. Deva.
Imigranţii — dezmoşteniţii lumii O declar nulă. (17533)
I OFERTĂ DE SERVICIU
Singularizat şi înstrăinat, imigrantul este supus tau 14,9 la sută din forţa exploatată, fie ea şi a imi
unor multiple fenomene de alienare şi depersonali de muncă activă a acestei granţilor, copiii acestora ANIVERSĂRI © ÎNGRIJESC copil la do-
miciliu] meu. Deva,
zare. Beneficiind, din partea ţării-primitoare, doar de categorii, cei mai afectaţi nu au nici o perspectivă 22125. telefon
„dreptul de a fi exploatat", el nu se poate încadra de şomaj fiind muncitorii de integrare in tara-gazdă • LA 55 de ani, un căldu (17525)
într-o societate ostilă sau necunoscută — nu numai turci, în rîndul cărora se O ros „La mulţi ani“! Iui Duma
Candín, cel mal iubitor tată
din punct de vedere economic, ci şi al ansamblului înregistra un indice a! Problemele multiple cu şi bunic, din partea soţiei SCHIMB
sistemului de valori, inclusiv limba, cultura, modul de şomajului de 18 la sută. care se confruntă munci- i Maria, fiilor Doini ţa şi Teofii DE LOCUINŢĂ
a înţelege lumea şi viaţa. Rămîne „străin" la figurat Pe umerii familiilor de torii imigranţi în ţările Şi nepoţelului Florinei.
(23/209)
şi la propriu. imigranţi apasă insă nu occidentale au creat în i © IN ziua de 19 aprilie, Iui © SCHIMB apartament două
camere proprietate Sibiu, cu
Dificultăţile de integrare ale imigrantului consti numai povara nesiguranţei raidurile lor o puternică ■ Lisei Dumitru, din Cărpini.ş, apartament trei camere pro
tuie rezultatul logic al faptului că această categorie în ceea ce priveşte posibi stare de stres, care în j i se mal adaugă o petală Ia prietate, Deva. Informaţii De
trandafirul vieţii. Fiicele Ta
este obligată să constituie o comunitate considerată litatea găsirii unui loc de multe cazuri a degenerat . bana şi Mihaela cu familiile va, telefon 20585. (17527)
exclusiv ca forţă de muncă, respinsă la marginea so muncă şi, prin urmare, a într-o serie de boli psi- t îi urează multă sănătate, fe
cietăţii şi a vieţii socio-culturale din ţara-gazdă. In unui mijloc de subzistenţă, hice. Astfel, în R. F. Ger- * ricire şi „La mulţi ani !“ DIVERSE
(17155)
acelaşi timp, însă, el oscilează debusolat între două dar şi îngrijorarea pe care mania anual 5 000 de j
culturi, două limbi, două tradiţii istorice, căutîndu-şi le-o trezeşte viitorul co muncitori imigranţi sînt I © MULŢUMESC vânzătoare
lor Ardelean Ana şi Ciut-
propriile rădăcini pe care nu le mai regăseşte. Pro piilor lor. Cei 845 500 cop'i internaţi în clinici de psi- * VÎNZĂRI niann Dorina, care mi-au
blema se pune cu deosebită acuitate în special pentru de imigranţi reprezintă o hiatrie. în R.F.G., în si- | restituit o sumă importantă
copiii imigranţilor. Ei s-au rupt de identitatea pa categorie importantă de tuaţia în care se constată • VÎND maşină vată zahăr. de bani, uitată la magazinul
tineri de vîrstă şcolară, că un muncitor imigrant a I Hunedoara, Micro 5, strada „Ulpia“, dovedind cinste, co
triei părinţilor lor, pe care, adeseori nici nu o cunosc, de vreme ce un elev din contractat o boală psihică, Eroilor, bloc 5, apartament rectitudine, omenie. Gyenge
(17530)
dar, din cauza barierelor discriminatorii, n-au reuşit 12 este de origine străină, este expulzat. De remarcat ■ 83. VîND bicicletă cursieră Rozalia. (17534)
•
să găsească nici drumul de acces către realizarea în unele oraşe procentajul că o asemenea măsură se * import, sau piese schimb.
profesională, cultura şi, în general, modul de viaţă ridieîndu-se la 25—30 la ia şi în alte ţări occi- ! Simeria, telefon G142G. D E C E S E
(17531)
al ţării-gazdă, trăind o adevărată dramă a dezrădă sută din efectivele şcolilor dentale. Teama de expul- I A VÎND apartament trei
cinării ‘-i depersonalizării. camere, decomandate, con
primare şi secundare. Or, zare, care se adaugă con © CELOR pe care l-am
fort sporit, etajul I. Deva,
pentru aceşti tineri, şan diţiilor de concurenţă crin- j telefon 11157. (17529) simţit aproape de noi în
NES.GURANTA, LIPSA DE PERSPECTIVE - sele de a răzbate în viaţă cenă pentru obţinerea u- I A VINI) Dacia 1 300 neri încercarea grea prin care
am trecut, pricinuită dc
ÎNSOŢITORI PERMANENŢI Al EXISTENTEI sînt foarte reduse : 20—25 nui loc dc muncă. în si- * dicată. Hunedoara, telefon trecerea în nefiinţă a
11350, după ora 15.
j
şomajul
tuaţia
care
in
la sută dintre ci nu reu
(20/207)
IMIGRANTULUI şesc să ţină pasul, 50 la creşte ca urmare a con- • • VÎND Dacia 1 300 nouă. dragului nostru
STOICA LAZAR,
în R.F.G., precum şi in Adevărul este că guver sută părăsesc şcoala fără tinuării crizei economice j Orăştie, telefon 12281. (17537) din Băeia, recunoştinţa
noastră fără margini.
Berlinul occidental trăiesc nul federal doreşte, în a obţine vreo diplomă de mondiale, determină o ac- . Q VIND ARO 213 . Diesel, Familia. (175321
circa 4,5 milioane de imi prezent, să reducă efecti calificare, şi numai un centuare şi mai puterni- i cu remorcă. Simeria, Suciu
granţi, dintre care turcii vele de imigranţi care tră număr i n f i m au posibili că a stării de stres) duce ’ Simlon, telefon 60703. (3/208) © COLEGII de muncă de
— cu o pondere de 35 la iesc în R.F.G. Politica de tatea să-şi urmeze studiile la agravarea bolilor psi- « VÎND Dacia I 300, vi la secţia electrică — C.S.1I.
sută — reprezintă grupa înlăturare a muncitorilor mai departe. Eşecul şco hicc contractate. Numărul I zibilă zilnic între orele 8—16, sînt alături de familia ing.
Zeleniuc Dorn la marea du
rea cea mai numeroasă. străini, ca mijloc de a- lar al copiilor de imigranţi cel mai mare de bolnavi * in curtea statici A.C.It. Hu rere pricinuită de decesul
nedoara, telefon 123 "5.
Condiţiile de viaţă ale meliorare a gradului de se explică şi prin faptul psihici se înregistrează, în | (c. 2G) celei care a fost
că în instituţiile de învă-
R.F.G., în rîndurile imi- •
TOBA TUDORIŢA.
a VÎND ARO 10. 21 000 km
acestor străini, cit şi po ocupare a forţei de mun ţămînt vest-germane abia granţilor turci, care acuză j sau schimb cu Dacia. Brad, Transmitem sincere condo
sibilitatea lor de a-şi cîş- că vest-germane, îşi gă dacă se ţine seama de cel mai puternic dificul- , telefon 50814. (19/210) leanţe familiei îndoliate.
tiga existenţa sînt puternic seşte expresia şi în faptul limba şi cultura din ţările »» VINI) Dacia 1 300. stare 07336)
tatea acomodării la modul i perfectă. "Hunedoara, telefon
marcate de prevederi juri că cei mai loviţi de con lor de origine. Astfel, de viaţă vest-german. Mun- • 12152, după ora 1G. (21/212)
dice din ce în ce mai res cedieri, respectiv de şo izolarea, marginalizarea lor citorii imigranţi pentru a I © COLEGII de muncă
trictive, în contextul ac maj, sînt tocmai aceşti se accentuează şi mai mult evita eventualitatea expul- | PIERDERI ' de la Observatorul me
Hunedoara
teorologic
tualei crize economice. Ca imigranţi. Dacă la sfîrşi- Iar atita vreme cit inte zării. se sustrag de la * sînt alături de Zeleniuc
atare, de o situaţie pro- tul anului 1983 rata gene resele imediate alo patro controalele medicale, a- | a PIERDUT legitimaţie ser Doina, Ia marea durere
priu-zis legală se bucură rală a şomajului era de natului nu sînt însoţite de gravîndu-şi, astfel, starea . viciu, pe numele l’risecaru pricinuită de decesul
mamei sale şi-I trans
Simona, eliberată de „Vidra“
numai o mică parte a imi 9,5 la sută. Imigranţii ră sentimentul răspunderii sănătăţii. (Le Courrier de J Orăştie. O declar nulă. mit sincere condoiean*«.
granţilor maşi fără lucru reprezen faţă de forţa de muncă L’U.N.E.S.C.O.). * (25/211) (17538)
r
COLEGIU! OE REDACŢIE Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumi tru Gheoneo, îiberiu Istrate (*edacto şef), Lucio Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tit cob 1 <tcn«r» |
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva. str Dt Petru Groza. ar 35 Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288 TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August, ar. 275.