Page 65 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 65
V À-
m
Iii MP¿ iNIàà) GRICOlĂbi fePl ii m - - e. i
1
m % •• •■ ■ ■ . ■ ■ >■
ifw
In aceste zile C.U.A.S.C. Orăştie.
Cu excepţia
in cimp, toată lumea la datorie! porumbului,
De cum păşeşti pe raza aceştia au trecut la semă la toate celelalte
comunei Dobra se simte natul sfeclei furajere. S-a culturi de primăvara
că pulsul muncii în agri muncit din plin, pe un te
cultură bate în ritm sus ren bine pregătit, închc- s-a încheiat
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C ţinut, oameni şi utilaje a- indu-se pînă ieri după-a- semănatul
miaza şi această lucrare.
datorie
la
pe
flîndu-se
—
încălzit
s-a
Vromea
unde
acţionează
cîmp,
în
consiliul
S I A l C O I U S I I I U L U I P O P U L A R J U O L T E A N zori în se noapte, cu bine — arăta Mircea Si- groindustrial unic a-
Orăştie,
âin
răspundere şi abnegaţie moc, secretarul Biroului datorită bunei organi
la însăminţări. Ca urma executiv al Consiliului zări a muncii, conduce
Anul XXXIX, nr. 9 151 DUMINICA, 19 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani re, la principalele culturi, popular comunal Dobra rii îndeaproape a lu
avansurile sînt consisten — prezent în această u- crărilor de către orga
te, la cartofi, in şi sfeclă nitate să coordoneze şi să nizaţiile de partid, mo
plantatul şi semănatul des- acorde sprijin concret bilizării active a coope
făşurîndu-se pe ultimele pentru bunul mers al lu ratorilor, mecanizato
lin întimpinarea zilei de 1 Mai] suprafeţe. Răduleşti. de crărilor — aşa că vom în rilor şi specialiştilor s-a
ieri
pînă
reuşit,
seara,
CAP.
La
cepe şi aici semănatul po
t — La t'.a.l*. Strei ali pildă, mecanizatorul Gheor- rumbului. Front de lucru să se încheie semăna
tul la toate culturile de
sort —, eforturile colec- ţ mentarea cu cartofi a ghe Şimode, asistat de avem. în cel mai scurt primăvară, cu excepţia
tivului sînt orientate stă- l maşinii de plantat se fa Trandafir Mihoc, ingine timp vom putea încheia porumbului. Astfel, au
ruitor spre îndeplinirea | ce cu multă operativi rul şef al unităţii, a pus însămînţările şi la cultu fost însămînţate 2G8 ha
ritmică a sarcinilor de 1 tate vineri sub brazdă sămân ra respectivă. cu in pentru ulei, 170
plan la toate sortrmen- ţ ţa de in pc ultimele hec Pe F.ugenia Lazăr, pri- ha cu sfeclă de zahăr.
tele şi în condiţii dc ca- i tare din cele 30 ha plani 139 ha cu sfeclă fura
litatc superioară şi li- } ficate. Cum vremea era MIRCEA LEPADATU jeră, 70 ha cu rădăci-
vrarea lor operativă că- ţ bună şi pînă se întuneca noase din prima clapă,
tre beneficiari. ( mai erau cîteva ceasuri. (Continuare in ooq o 2 a) 138 ha cu plante de
In cele trei luni şi ,18 ) nutreţ şj au fost plan
zile care au trecut din ) tate 240 ha cu cartofi.
acest an, la I.M.C. Deva l Lucrările de pregătit
s-au realizat suplimentar / terenul şi semănat s-au
prevederilor mai mult 1
Complex mecanizat dc 1000 mc panouri mari, ţ desfăşurat intr-un ritm
intens în toate coope
modernizat un kilometru tuburi pre- l rativele agricole de pro
mo, aproape 000 tone ducţie. Cele mai bune
mase plastice şi 4 400 1
De la I.U.M. Petro mc beton celular auto- ţ rezultate s-au obţinut
şani au plecat în aceste clavizat. - De menţionat / însă în C.A.P. Beriu.
zile spre mina Vulcat, că de la începutul lunii ) Jeledinţi, Orăştie şi
primele 20 de secţii alo aprilie au fost produse ţ Pricaz.
unui complex de susţi şi 1000 unităţi cahle de 1 Acum, bătălia se dă
nere şi tăiere mecaniza teracotă şi G5 tone vată } pentru semănarea cit
tă a cărbunelui de tip minerală peste plan, Pro- ) mai rapidă a porum
S.M.A. 2. Important este ducţia marfă suplimenta- l bului. în acest scop sînt
că, prin colaborarea pro mobilizate toate mijloa
iectanţilor, constructori ră înregistrată în perioa cele tehnice şi forţele
lor şi specialiştilor de da care a trecut din ^ umane, astfel că există
1987 fiind de peste opt \
la I.U.M.P., C.M.V.J. şi milioane lei. certitudinea ca şi aceas
1. M. Vulcan, s-au adus \ tă cultură să fie însă-
0 serie de îmbunătăţiri \ mînţată în timpul op
complexului clasic SMA Sectorul I — tim.
2, incit acesta care se locul I pe mină \
montează deja intr-un \ V - • — • -O — — O - • _
abataj frontal al minei Dintre colectivele nu «
ii- \
Vulcan va putea lucra nei Lupeni, cu cele mai l I
pe straie cu înclinare de bune rezultate obţinute ! » Băcia - o comună în pas cu ritmurile
pînă la 15 grade (pre de Ia începutul anului t I
mieră pe ţară). El va fi se prezintă cel al secto- ţ
echipat cu o combină de rului I, condus de ing. i I civilizaţiei socialiste
abataj şi un transportor Carol Szaucsek.
TR 7 îmbunătăţit, produs Deşi are de realizat ? » a lucrărilor de pe ogoare
la uzina „Unio" din Sa- cel mai mic plan dintre) I Un sfert de veac repre acestora se ridica la cite- re — agricultura s-a bucu se efectuează mecanizat,
tu Mare. cele nouă sectoare de l zintă o clipă doar in is va milioane lei. Pămintul rat de o îndrumare per Iar recoltele obţinute au
Lucrările de montare producţie ale minei, co- 1 I toria multimilenară a lo se lucra, in majoritate, cu manentă şi plină de înţe sporit continuu, ajungind
în subteran le execută lectivul sectorului I se 1 calităţilor rurale hunedo- animalele, astfel că se lepciune, de sprijin sub la peste 3 600 kg griu şi'
formaţii specializate de mobilizează exemplar în ţ rene ţi, totuşi, cei 25 de obţineau producţii mici la stanţial din partea statu
la I.M. Vulcan, cu spri munca din abataje, îşi l ani ce au trecut de la coo hectar. Sectoarele zooteh- lui. Pe aceste căi agricul- orz, 5 000 kg porumb
jinul unor lucrători de organizează temeinic Iu- î perativizarea agriculturii la hectar ş.a. In zoo
la I.U.M.P. şi se scon crul pc brigăzi şi schim- ţ se constituie, prin densi 25 de ani de ia încheierea tehnie a sporit de la
tează încheierea lor şi buri, reuşind să-şi depă- ţ tatea realizărilor şi În an la an numărul de
punerea în funcţiune a şească ritmic randamen- i făptuirilor din acest do cooperativizării agriculturii animale, C.A.P. Băcia şi
importantului utilaj mi tele pe post, cantităţile 1 meniu de bază al econo C.A.P. Timpa avlnd in pre
nier în cinstea zilei de planificate de cărbune ţ miei naţionale, ca o pe zent peste 1 300 bovine şi
1 Mai. rioadă de referinţă in de nice aveau elective pu tura a lost dotată cu o aproape 1 300 ovine. In
extras. 1 venirea socialistă a patri ţine, iar producţiile de sistemă largă de tractoa 1984 şi 1985 cele două
Numai în cele 18 zile ) ei, cu profunde rezonanţe came şi lapte se situau la re şi maşini agricole mo ferme de creştere a ani
Materiale care au trecut din luna ţ in toate domeniile activi nivele scăzute. Pe par derne, beneficiază de aju malelor au fost moderniza
de construcţii aprilie, acest sector a t tăţii materiale şi spiritua cursul celor douăzeci şi toare băneşti pentru dez te în întregime, dotate cu
realizat peste plan 1 700 ■ le a satelor. Un exemplu cinci de ani, şi mai ales voltarea zootehniei, de în toate instalaţiile şi utili
în plus tone de cărbune, situîn- elocvent din acest punct de cind in fruntea parti grăşăminte chimice şi in- tăţile necesare. In acest
1
du-se, în această perioa- de vedere îl reprezintă co dului se allá tovarăşul sectolungicide, de aplica fel producţiile obţinute au
La întreprinderea de dă, pe primul loc pe mi muna Băcia. Cu mulţi ani Nicolae Ceauşescu, cel rea celor mai noi cuceriri crescut, ajungindu-se, în
materiale dc construcţii nă în hărnicie şi reali- . in urmă, cînd au luat fiin mai iubit fiu al naţiunii ale ştiinţei şi tehnicii agri
Deva — unitate econo zări, urmat de sectorul ţ ţă cele două cooperative noastre, creatorul amplu cole. Ca urmare, in cele TRAIAN BONDOR
mică reprezentativă a ju V, care are o uşoară de- l agricole de producţie de lui şi multilateralului pro două unităţi la care ne
deţului nostru, a centra- păşire a sarcinilor dc ? aici averea obştească a ces al noii revoluţii agra- referim, marea majoritate (Continuare in pag. a 2-a)
i Iei şl ministerului de re- Plan „la zi”. r
Modernizarea — o „poartă“ prin care se intră în viitor !
Oamenii muncii clin în rul. Numai în acest mod capacităţi realizarea unor ne la finele acestui se
treprinderea mecanică O- se poate asigura îndepli produse cu performanţe mestru — mecanizarea es
răştie se pot mîndri, pe nirea la un înalt nivel ca tehnice deosebite, cu con te prezentă încă dc la pre
bună dreptate, cu faptul litativ a sarcinilor ce ne sumuri mici, productivitate pararea formelor. Chiar
că numele unităţii în care stau în faţă”. şi eficienţă economică ri pregătirea şi amestecul
îşi desfăşoară activitatea — Din actualul cincinal dicate. pămînturilor necesare se
este, de o vreme încoace, va executa într-o staţie
similar cu progresul teh automată. Apoi sînt me
nic, cu organizarea şi mo CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA ■ canizate complet toate ce
dernizarea continuă a pro V^^telmc-T>ncăwMitate imită EHS3 lelalte operaţii din turnă
cesului de producţie. „în torie — formarea şi tur
că de la finele cincinalu narea, dezbaterea... „Prin
lui trecut — menţiona ing. M. ORĂŞTIE trecerea de la topirea fon
Mircea Rotea, directorul tei în cubilou la topirea
întreprinderii — şi îndeo în cuptoare cu inducţie —
sebi în primul an al ce — deci, de pc parcursul împreună eu ing. Iero- preciza inginerul şef cu
lui de-al optulea cincinal unui an şi trei luni — ce nkn Ilie, inginer şef cu fabricaţia — se elimină
ne-am propus să înfăptuim acţiuni am putea aşeza în pregătirea fabricaţiei la total consumul de cocs,
cîteva pachete de măsuri bilanţul modernizării ? I.M. Orăştie, am efectuat creşte productivitatea mun
ce vizează nemijlocit dez — în primul rînd, intra o comparaţie la faţa lo cii, iar timpul de pregă
voltarea intensivă a uni rea în funcţiune a unor cului între două capacităţi tire a şarjelor se reduce
tăţii, organizarea mai bu obiective noi — cum sînt de producţie. La turnăto cu peste 50 la sută. Nu
nă a muncii, înnoirea şi turnătoria de neferoase, ria de fontă, cea veche, mai vorbesc de calitatea
modernizarea tehnologii sectorul de tratamente majoritatea operaţiilor se produselor turnate care Atelierul reparaţii electrice al termocentralei Mintia. \
lor de fabricaţie. De fapt, termice şl de acoperiri execută manual ori semi- Conştient de necesitatea fun cţionăril permanente a mori- j
putem afirma că ne aflăm galvanice ş.a. Chiar din mecanizat. în schimb, la MARIN NEGOITA lor do cărbune,' electricianul bobinator loan Trufaş lu
în corespondenţă directă faza de proiectare s-a a- turnătoria nouă de fontă crează cu hărnicie la finaliza rea rebobinărll unul motor do
moară do g kW.
Foto NICOLAE GHEORGHIU
cu noul tehnic, cu viito sigurat pentru aceste noi == ce va intra în funcţiu (Continuare in pag. a 3-a)
