Page 66 - Drumul_socialismului_1987_04

5 ctg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI '

Moment istorie hotarîtor
r ; CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ

în evoluţia României moderne

Anul 1877 a însemnat în­ zeze la 7 mai - într-o şe­ parlamentară ; el a repre­ în aceste zile bune de lucru în cîinp, DUMINICA,
cununarea eforturilor popo­ dinţă prezidată de domnitor zentat, indiscutabil., saltul 11,DO Telex
rului român de a-şi cîştlga — oportunitatea proclamării calitativ al unei îndelungi toată lumea la datorie! li,;*’? Lumea
independenţa deplină de neîntîrziate a independenţei şi sistematice acumulări, în / * Telei
ghlozd;
stat. Era urmarea legică şi statale. La 9 mai, tînărul cursul căreia măreţul act (Urmare din pag. 1) cooperativei, aflăm că şi front de lucru semănăto­ turlle i
logică a unor strădanii ca­ deputat N. Fleva a adresat fusese pregătit cu minuţio­ aici în cel mai scurt timp rii. Intr-adevăr, aveam să Uy u (va
episod
re de multă vreme consti­ în Adunarea deputaţilor o zitate. Proclamarea publică mărul comunei, am întâl­ va începe semănatul po­ ne convingem, sîmbătă 12,40 Din ci
raportat
a
C.A.P.
tuiau una din dominantele interpelare guvernului, me­ a independenţei a fost fă­ nit-o pe drumul care du­ rumbului, patul germinativ încheierea Roşcani însămîn ţării cuiul r
istoriei poporului român, din nită să determine înfăptui­ cută cu toată răspunderea ce de la tarlaua „Stretca" pe solele destinate acestei lor). P
Iară
România şi din provinciile rea dezideratului secular al şi conştiinţa riscurilor, după spre sat Deşi părea obo­ plante fiind deja pregătit inului. 13.00 Album
subjugate. românilor. Atît în tribune, o largă campanie diploma­ sită, pe faţă i se citea în totalitate. Şi mai aflăm Şi ,1a C.A.P. Lăpuşnic Îp.c.) :
Dezvoltarea economică, cît şi în jurul palatului A- tică şi de presă şi cu spri­ mulţumirea. „Sint, într-a- numele unor harnice coo­ ritmurile de iucru ia in- -•> concert
politică şi socială a statu­ dunării, un public numeros jinul maselor populare. devăr, mai mulţumită a- peratoare, care muncesc sămînţări sini dintre cele * Desene
serial
lui naţional român dovedise venise să participe la şe­ Proclamarea independen­ cum. O dată cu îndrepta­ cu mult folos în grădina mai bune. Aşa, de exem­ + Un e<
convingător anacronismul dinţa hotăritoare în care a- ţei naţionale a fost un mo­ rea vremii, ritmurile la legumicolă a unităţii. Este plu, mecanizatorul Petri- cîntecei
Cornel
suzeranităţii turceşti. în pri­ vea să se proclame inde­ ment hotărîtor în evoluţia pregătit terenul şi însă- vorba de Letiţia Oprean, şor Crîsnio, îndrumat în­ -/c comori
măvara anului 1877 se ma­ pendenţa de stat a Româ­ României moderne, o pre­ mînţări au sporit conside­ Sidonia Presecan, Ana Go- deaproape de Ghcorghe plastice
turizează toate condiţiile in­ niei. misă importantă a desăvâr­ rabil. La C.A.P. Dobra leşie, Aniţa Floare, Bădi­ Ta.şcov, inginerul şef al * Parodii
* Telespo
terne şi externe pentru în­ şirii unităţii statale româ­ tocmai s-a încheiat plan­ ţa Vesa şi Cornelia Gro- ooooperntivei şi ajutat la * Teatru
şan. Nu trebuie uitaţi, ni
lăturarea acestei suzerani­ neşti. Pe bună dreptate, în tatul cartofilor pe cele 40 se spune, nici inginera alimentatul cu tuberculi a * Aprilie
tăţi. 110 ani de la Programul Partidului Comu­ ha planificate. Sîntem ga­ maşinii de cooperatorii * portati>
verii
Voinţa fermă a poporu­ proclamarea nist Român se reliefeoză că ta şi cu sfecla furajeră. Leontina Rada şi brigadie­ Traian Borca, Ion Crişan, ■:< j.urnea
lui nostru de a trăi liber şi „a'obîndirea independenţei La celelalte culturi, lucră­ rul Ioan Şindea, cei care Iuţea Gheara, Sabina Mi- film ulu
de a se dezvolta de sine independenţei naţionale a dat un nou şi rile se desfăşoară de ase­ coordonează şi organizea­ hăilă, Victor Şuiaga, Gra- 14.50 l*obîlnu
stătător, jafurile şi abuzu­ nationale puternic imbold dezvoltării menea bine. Este drept, ză munca în ferma legu­ ţiela Popa şi Petru Moise a drej:
rile Porţii pe seama Româ­ economice şi sociale a ţă­ se mai poticnesc uneori micolă. a încheiat, vineri seara, peste >
lor), lt
niei — amplificate şi prin rii, a exercitat o profundă lucrurile, dar noi tocmai Pe o tarla de lingă sa­ plantatul cartofilor pe în­ 15.00 închide
includerea ţării în constitu­ înrîurire asupra întregii e- de aceea sîntem puşi aici, tul Mihăieşti îi găsim la treaga suprafaţă prevăzu­ inului.
ţia otomană — intensificarea Mihail Kogălniceanu, mi­ voluţii istorice a României ca împreună cu oamenii datorie pe mecanizatorul tă. La rîndul său, meca­ 10.00 Tclejur
10,15 Ţara >
mişcărilor de eliberare na­ nistrul de externe, răspun- pe drumul progresului so­ să le aducem cît mai re­ Skninic Munteanu, pe E- nizatorul Petru Groza, du­ Docunu
ţională din Peninsula Bal­ zînd interpelării, a arătat cial, a permis afirmarea tot pede pe făgaşul normal". mil Mircea, inginerul şef pă ce a finalizat însămîn- 19,35 Cîntnrc
canică, toate acestea au că prin moţiunile din 29 şi mai viguroasă a poporului Aşadar, la C.A.P. Dobra. al C.A.P. Roşcnni şi pe ţarea sfeclei furajere, a (color),
accentuat hotărîrea naţiunii 30 aprilie s-a recunoscut că nostru ca naţiune de sine după ce a încheiat plan­ Petru Mircea, preşedintele început semănatul ghizde- realizat <
rare
române de a se ridica Ia sîntem „în stare de resbel", stătătoare". tatul cartofilor, mecaniza­ cooperativei. Se semăna iului. Central
luptă pentru cucerirea nea- că sîntem „dezlegaţi de le­ Proclamarea independen­ torul Nicolae Lungu a tre­ inul pe ultimele hectare. Există, deci, perspective raţiei
reşti
tîrnării. Toate clasele socia­ găturile noastre cu înalta ţei la 9 mai 1877 nu era în­ cut la semănatul verzei în „Pînă mîino (sîmbătă — 20,10 Film r
le doreau şi erau intere­ Poartă". Prin urmare - con­ să decît prima etopă — cîmp, lucrare pe care a n.n.) cu certitudine că ra­ certe ca în unităţile agri­ lor): „1
sate în obţinerea indepen­ tinuă el — legăturile cu pu­ foarte importantă — a lup­ finalizat-o pe 5 ha. La portăm finalizarea semă­ cole din comuna Dobra cam pi o
denţei statului ; deosebiri terea suzerană fiind rupte, tei pentru cucerirea suvera­ rîndul său, mecanizatorul natului acestei culturi pe însămînţările să . se finali­ 21.50 Tclejur
22.00 închide
erau numai în privinţa mo­ „suntem independenţi, sun­ nităţii depline a statului. Lucian Josan, după ce a toate cele 40 ha planifica­ zeze în termenele stabilite. mulul.
dului de realizare a aces­ tem naţiune de sine stătă­ Ea trebuia consfinţită, întă­ însămânţat sfecla pentru te" — arăta inginerul şef. Această certitudine ne-o
tui măreţ ideal naţional. toare". în aplauzele mulţi­ rită şi apărată pe cîmpul furaj, a început semăna­ Pe o altă tarla, mecaniza­ dau puternica mobilizare şi j, 2H
La 4 aprilie 1877 s-a sem­ mii, M. Kogălniceanu accen­ de bătaie spre a putea fi tul borceagului, punînd, torii Ionel Oprean, Emil răspunderea în muncă a 20.00 Tclejur
nat la Bucureşti convenţia tua : „Aşadar, d-lor depu­ impusă Imperiului otoman şi pînă ieri, sămînţa sub Tomeşteanu, Ioviţă Mun­ tuturor celor implicaţi în 20,20 Viaţa <
româno-rusă, prin care se taţi, nu am cea mai mică apoi recunoscută de pute­ brazdă pe mai mult de teanu şi Daniel Magda a- 20,33 Tezaur
permitea armatei ruse libe­ îndoială şi frică de a de­ rile europene. jumătate din suprafaţa bătălia recoltei, începînd lor). 1
ra trecere peste teritoriul clara in faţa reprezentanţei Dr. MIRCEA VALEA planificată. De la Mircea sigurau, cu discurile şi de la primar pînă la mem­ tv. Cin
tate d<
României spre a merge pe naţionale că noi suntem o Jivan, inginerul şef al agregatul de erbicidat, brii cooperatori. naşe
cîmpul de luptă din Balcani. naţiune liberă şi indepen­ 20.50 In o«l
Dezideratul guvernului şi dentă... Noua noastră con- lui. Ite
al naţiunii noastre era ca, diţiune cu definirea inde­ 21.00 Roman
lor):
în cadru! marii campanii pendenţei... trebuie să fie Episod
ruso-turce, România să poar­ acceptată de Europa". lucrărilor Dezbateri vii, antrenante, pe temeiul bunei cunoaşteri a temei 21.50 Telcjin
te războiul său propriu con­ La încheierea 22.00 închid,
tra Porţii otomane pentru a şedinţei solemne, Adunarea mulul.
înlătura suzeranitatea aces­ a votat următoarea moţiu­ Potrivit unui obicei bun, dicale etc.). O prezenţă mai Ceauşescu, privitoare la Vas iu, Voichiţa Cotan, Va­
teia şi a-şi cuceri, cît mai ne : statornicit de cîţiva ani la slabă au avut cercurile de dezvoltarea bazei naţiona­ leria Micloşoni, Aurelia Pe-
repede, prin forţe şi jertfe „Camera, mulţumită de Ilaţeg, o zi pe lună este la autobază (16 cursanţi le de materii prime şi e- trescu. Este vorba de cercul
proprii, independenţa stata­ explicările guvernului asu­ consacrată desfăşurării în- din 29), fabrica de pîine nergetice, în raport cu de la alimentaţia publică. Cine
lă deplină. pra urmărilor ce a dat vo­ văţămîntului politico-ideo- (18 din 23), I.C.S.M., cercul cerinţele dezvoltării econo- Ni s-a părut bun faptul că
îndată ce au aflat de tului de la 29 aprilie anul logic. In aprilie această de la alimentaţia publică mico-sociale a ţării în cel orientările' şi direcţiile ge­
convenţia încheiată, turcii curent, ia act că rezbelul activitate s-a desfăşurat în (.30 din 34, din cei absenţi de al VlII-lea cincinal şi nerale date prin documen­ DEVA :
au început să atace locali­ între România şi Turda, că ziua de 14. Este bun obi­ — 2 nemotivaţi !). Diferen­ în perspectivă pînă la sfîr- tele de partid au fost fi­ lui Surcout
creţul Ini
tăţile de pe ţărmul sting al ruperea legăturilor noastre ceiul, întrucît conferă ac­ ţe s-au semnalat şi în pri­ şitul secolului. Cursanţii, resc împletite cu sarcini­ (A r t a) ;
Dunării. Hotărîtă să răs­ cu Poarta şi independenţa tivităţii caracter sistematic vinţa participării la discu­ între care Petru Prejban, le organizaţiei de partid, ha : nor
pundă la forţă prin forţă, absolută a României au pri­ şi certitudine, elimină su­ ţii, mai bună fiind la cercu­ Constanţa Dudu, Paraschi- ale lucrătorilor din unita­ sabla (M<
co
Emisia
încă de la 26 aprilie arti­ mit consacrarea 'lor oficia­ prapunerea cu alte acţiuni rile cadrelor medii sanita­ va Marcu, au recurs la ci­ te. de-- - B]
leria română, aflată în po­ lă". care ar putea-o perturba re, tîmplărie, secţia de con­ frele documentelor studia­ Liviu Moraru : La ate­ -eştlloi
ziţii la Calafat, ripostează Momentul istoric de ta 9 şi mai asigură exercitarea fecţii îmbrăcăminte a coo­ te, la comparaţii, oprin- lierul de tapiţerie al sec­ C. oare şi
unul control asupra modu­
— seriile I
vehement la bombardamen­ mai 1877 nu a fost un act perativei „Retezatul“, ate­ du-se cu deosebire asupra ţiei de mobilă, unde pro­ PETRO.Ş AN
tul turcesc, trăgînd asupra spontan, reflex al unei si­ lui în care se desfăşoară lierul de tapiţerie al sec­ sarcinilor ce revin organi­ pagandist este tovarăşa Li- „Autobuzul 1
învăţămîntul. De aici, con­
Aventuri
Vidinului. Se ajunsese, de tuaţii încordate în caire dem­ secinţe pozitive pe toate ţiei de mobilă, cercul de zaţiei de partid, tuturor via Neidoni, s-a realizat o Noiembrie); li
fapt, la starea de război cu nitatea naţională, jignită de planurile. studiere a Statutului P.C.R. lucrătorilor din unitate în dezbatere bună, la care au bastre nlc i
Turcia. pretenţiile absurde ale Por­ De această dată, la con­ de la alimentaţie publică, vederea valorificării supe­ luat cuvîntul 7 cursanţi. rea); LUPI
Atitudinea patriotică a ţii otomane, şi-a găsit cea trol au participat: Ionel mai slabă la cercurile de rioare a lemnului şi ener­ Octavian Popa : Cursanţii rea (Cult
armatei, a opiniei publice Codreanu, directorul ad­ la autobază, cadre medica­ giei electrice, a tuturor de la fabrica de pîine cu­ GAN : Toai
Secretul
•
şi a maselor populare, în mai înaltă forţă de exterio­ junct al Cabinetului jude­ le, fabrica de pîine. Acti­ materialelor, cu care se lu­ nosc bine prevederile din ceaîărul);
general, a determinat Con­ rizare ; n-a fost un simplu ţean pentru activitatea ideo­ vităţile colective au fost crează în ramura produc­ documentele de partid pri- vertlsmentu
siliul de Miniştri să anali­ răspuns la o interpelare logică şi politico-educativă, vitoare la această proble­ I-1I (Mineri
Rîdeţi cu i
(Muneitores
propagandiştii comitetului învâţâmîntu! politico-ideologic matică. Păcat că cercul nu SA : Intuni
beneficiază
de
spaţiu
un
Liviu
Băcia — o comună în pas cu orăşenesc de partid Pătescu, corespunzător acestei acti­ toresc); Iau
UI
Moraru,
Maria
oaspete
vităţi.
BRAD:
ritmurile civilizaţiei socialiste Maria Sebeşten, Octavian precedate de de cuvenitul a- ţiei de mobilă. Altfel spus, Maria Sebeşten : La au­ ştrengărită Şaj
Popa, Steluţa Rădoni şi doi
făcut
pel,
propagan­
cursanţii au dovedit că au
GUHABARi
tobază au lipsit 13 din 29
[uiniuic am pag. t) la altul, îşi are originea şi ziarişti. dişti, verificarea — nu în studiat şi stăpînesc cerin­ de cursanţi, cam mulţi. (Minerul) J
in ciştigurile ce se reali­ La sfîrşitul acţiunii, par­ toate cercurile — a con­ ţele esenţiale puse de ho- Dar şi dezbaterea a fost Bătălia din
Cai
trla):
anul trecut, de pildă, la o zează in industrie — mulţi ticipanţii la activitatea de spectelor sau notiţelor de tărîrile Congresului al greoaie şi anemică. Am (Flacăra);C
valoare globală de 15 mi­ locuitori ai comunei fiind control s-au întîlnit la co­ studiu, pregătirea materia­ XIII-lea, de programele a- desprins însă o idee valo­ Vrăjitorul <
lioane lei, valoarea ob­ încadraţi in unităţile eco­ mitetul orăşenesc de partid lului ilustrativ — în şi mai doptate de partid în acest roasă, rezultată din discu­ do culturi
Căutătorii ■
ştească a atins şi chiar a nomice din Simeria şi Co­ pentru a comunica consta­ puţine cercuri. domeniu important al c- ţii, anume că dacă auto­ riile I-II OD
tările asupra mersului dez­
depăşit 18 milioane lei. lan — dar el se sprijină, baterii. Tema dezbătută : Cam atîta despre organi­ conomiei naţionale. buzele în Haţeg s-ar apro­ Salamandra
Progresul agriculturii, în in aceeaşi măsură, pe par­ zare, ca premisă a desfă­ Ionel Codreanu : Cercul viziona cu carburanţi la Clprlan Po
amplitudine şi adincime, ticiparea la activitatea din „Lărgirea în continuare a şurării activităţii colective, condus de propagandistul autogara, şi nu la autoba­ seriile I-II
SIM
tură);
bazei energetice şi de ma­
şi-a pus, liresc, amprenta agricultură, tot mai am­ terii prime — problemă vi­ adică a dezbaterilor. Olimpiu Aldea (medici) a ză, anual s-ar realiza o e- în alertă
asupra evoluţiei edilitar- plă şi mai spornică. In tală a asigurării progresu­ realizat nu mai mult decît conomie de carburanţi cu ÎLIA : Fam
gospodăreşti şi a nivelului fiecare sat există şcoli, că­ PARTICIPARE, o enunţare schematică a care toate autobuzele ar besc (Lum
material şi spiritual al co­ mine culturale cu o boga­ lui economic al ţării". In­ NIVEL. CONŢINUT problematicii. Fiecare din putea circula timp de o
munei. In ultimii 25 de ani, tă activitate cultural-artis­ tr-un singur cerc (de stu­ Ce informaţii ne furni­ eei 4 tovarăşi care au luat lună de zile pe an.
diere
Statutului
P.C.R.)
a
mai mult de jumătate din tică. Un argument al bo­ s-a dezbătut „Democraţia zează participarea la acti­ cuvîntul a subliniat ideile Steluţa Rădoni: Apreciez
casele comunei sint noi şi gatei vieţi spirituale este ■ internă de partid. Critica vităţile colective ? structurii temei. Mai reu­ că problemele esenţiale a-
aproape toate au fost mo­ şi participarea numeroasă şi autocritica — modalităţi La tîmplăria secţiei de şit s-au desfăşurat lucră­ le democraţiei de partid au
dernizate. In casele oame­ - atit ca repertoriu, cit şi esenţiale de stimulare a mobilă, cercul este condus rile la cercul cadrelor me­ fost bine subliniate. Toţi l’entru o
nilor s-a instalat deplin ca număr de formaţii — a participării comuniştilor la de noul propagandist Pau­ dicale medii, condus de cursanţii au caiete, deşi nu îl prodoml
bunăstarea, cu toate ele­ comunei in Festivalul na­ viaţa de organizaţie, a ma­ lin Crai (vechiul propagan­ Victor Alicu. Au participat toţi şi-au conspectat mate­ să, eu cer
mentele ei, viaţa celor ce ţional „Cintarea Români­ nifestării iniţiativei în dist a ieşit de curând la la discuţii, realizînd o bu­ rialul bibliografic. Obser- , ‘-ui vn su
lntensl
„u
trăiesc in Băcia, Timpa ei“. In prezent, în centrul muncă şi a combaterii ne­ pensie). în faţa cursanţilor nă dezbatere, 8 cursanţi. vînd acest lucru, propa­ din nord-\
Pelreni şi Totia nedeose- comunei se află în con­ ajunsurilor". este aşezat un panou mic, Mai activi s-au dovedit gandistul Alexandru Pan- piuă la
bindu-se prin nimic de cea strucţie un bloc de locuin­ scris de mină pe carton, Moise Brînzeu, loan Ilieş, tea a fixat răspicat ideile Temperatul
vor îl cur
a cetăţenilor de la oraşe. ţe cu spaţii comerciale şi ORGANIZARE, din care se disting prin­ Lucia Pogan. Dezbaterea a centrale ale temei. şt 7 grade,
Comuna are multe străzi de prestări servicii la par­ PARTICIPARE cipalele căi de economisi­ fost bine şi activ condusă Red. Comitetul orăşenesc xime între
asfaltate, trotuare, alte în­ ter ce va fi dat în curind Controlul a relevat cu în re a materiilor prime şi de propagandist, care s-a de partid dovedeşte . preo­ de.
semne ale vieţii citadine în folosinţă. Băcia arată, toate cercurile s-a remar­ energiei electrice. Un gest dovedit insistent, avînd ca­ cupări susţinute pentru Ln munl
Aproape nu există casă la ora actuală, ca o co­ cat o prezenţă bună, a- fără pretenţii estetice, dar conducerea învăţăjnîntului tl predonv
deasupra căreia să nu se mună în plină şi perma­ proape de 100 la sută (a- util. Cercul, format în ma­ pacitatea de a stimula par­ politico-ideologic, iar, în să, -eu cer
t.ul va pr<
inalţe antene de radio sau nentă înflorire, în toate tellerele de tîmplărie şi ta­ joritate din muncitori, a ticiparea la discuţii. consecinţă, cca mai mare flcfirl cu
de televiziune. Sigur, ni­ domeniile vieţii ei, proces piţerie ale secţiei de mo­ subliniat destul de bine o- Maria Pătcşcu: La dez­ parte a cercurilor desfăşoa­ 55—70 km/
velul de trai material şi in care se înscriu toate lo­ bilă. secţia de confecţii rientările date de Congre­ baterea temei au partici­ ră o activitate bună. Local se
ceaţfl, a so
spiritual al oamenilor, tot calităţile rurale hunedore- îmbrăcăminte a cooperati­ sul al XIII-lea al partidu­ pat de această dată 7 to­ CORNEL ARMEANll, clura.
mai ridicat de la un an ne. varăşi, printre care Ana VALENTIN NEAGU
vei „Retezatul", cadre me­ lui, 'de tovarăşul Nicolae