Page 67 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 67
4R. 9 151 • DUMINICĂ, 19 APRILIE 1987 Pag. 3
El ADUC SENINUL ZILELOR, PRIN El NE CONTINUAM... • Mina Uricani a îm
r »ZlüME Un loc de suflet, plinit, de curînd, 40 de
Cu Elena B os doc, se aproape 200 de familii — Copiii Bradului ani de la înfiinţare. Cu
acest
grija
prilej,
prin
exe
Comitetului
cretarul
iii aprime: un spaţiu de frumos cutiv al Consiliului popu noi, tinere, cu 19 mai cresc frumoşi şi sănătoşi, comitetelor de partid,
aşa cum sînt şi. cei 10
multe decît în 1985. Şi
lar al oraşului Brad, se mai dau două exemple ai noştri —- spunea Ro- sindicat, U.T.C. şi a con
coplilo:- Avem azi bucuria şi tnin- naţionale. De ■ la marii poate vorbi mult despre concludente : în 1985 am dica David. Şi eu şi so ducerii minei, a fost e-
moteea de ai naturii, de ditat caietul omagial
i : „Aven- dria de a ti gazdele unui cugetători copiii oraşului, viitori înregistrat 485 nou-năs- ţul meu, care este şo „Steaua din fereastra
llniu(el Nu- loc de suflet, a unui nou la cei ce ştiu să răsco mineri, lucrători pe cuţi, anul trecut- 521, iar fer, iubim nespus de
or). Ultimul spaţiu destinat frumosului : lească, prin culoare, su ogoare, constructori de în acest an avem ga mult copiii, ne sînt ca pămîntului", in care sînt
Secţia de artă a Muzeu fletul omenesc, la cerce maşini, meşteri ai in ranţia că cifra va fi de lumina ochilor. Doar ei prezentate momente de
uua cîntc- referinţă din anii de vi
nfinesc (co- lui judeţean, deschisă in tătorii peisajului citadin şi dustriei uşoare, intelec păşită. ne bucură şi ne fac zi
tzlcă popu- Palatul culturii din Deva. oamenilor care-l populea tuali... lele senine, prin ei ne guroasă împlinire a în
O secţie in încăperile că ză. — Este cunoscută şi continuăm în vreme. treprinderii, portrete şi
lunilnical însemnări despre oame
reia lucrări ale unor mari — Intr-adevăr am avut recunoscută faima şi tra Copiii — bucuria ~ Este frumoasă casa
de prin/, maeştri ai culorii şi lumi marea şansă să inaugurăm diţia familiilor de moţi cu 10 copii. Dar şi grea ? nii de bază oi colecti
nimate... în nii conferă municipiului secţia de artă cu lucrări cu copii, cu mulţi copii, vieţii, tinereţea — Uşoară nu-i.‘ Dar vului • Se repară insta
ipozitor şl reşedinţă de judeţ un nou din Galeria naţională a sănătoşi şi frumoşi — ne şi vigoarea naţiunii copiii noştri sînt buni şi laţia de spălare a auto
sale : spaţiu de spirit, de frumos Muzeului de artă din spunea interlocutoarea. cuminţi, se ajută unii pe turismelor din cadrul u-
-'ufţuru şi adevăr. Bucureşti — de la Luchian Familii minereşti din ta alţii, cei mai mărişori nităţii „Service" din De
ale artei va, a Cooperativei „Mu
româneşti — Deva merită din plin pînă la Ion Grigore, pic tă în fiu... Am reţinut că la Brad mă ajută şi pe mine. Că reşul" Deva. Eră şi tim
muzicale acest loc de suflet - re tor din generaţia tinără. — Cite familii cu mulţi iSînt numeroase şi folo este treabă de făcut. Ne pul... • Colectivul Brigă
cunoaşte cu vădită satis De această expoziţie vom copii sînt in Brad la ora sitoare acţiunile care se înţelegem bine, ne iu
;uurt zii nr. 1 Băniţo, din ca
ie note facţie prof. Lucia Rondo- beneficia pină in luna mai, aceasta ? întreprind în ' sprijinul bim... Nu as putea trăi drul Antreprizei de con
1: prlmă- leanu, muzeograf la sec cînd intenţionăm să adu — Aproape 400. Mă re familiilor tinere, al ce fără copiii mei...
fer la cele cu trei şi mai lor cu mulţi copii, că în Cuvinte asemănătoare, strucţii căi ferate Petro
mlnunată a ţia de artă. Comitetul ju cem lucrări de artă fla mulţi copii. Vă pot spu şani, s-a angajat ca pî-
deţean de cultură şi edu mandă din Muzeul „Bru- această direcţie sînt U- rostite de mame iubi
— împlinire caţie socialistă, sub îndru kenthal" Sibiu, iar pentru ne exact: peste 200 fa nite eforturile organelor toare, care au adus pe
:i libertă)i milii cu trei' copii, a- de partid şi de stat lo lume copii mulţi, am au
itcurl (co- marea Comitetului jude- lunile de vară ne gindim proape o sută cu cite pa cale cu cele ale comisiei zit de la Maria-Ileana
iorta.1
sa progra- tru, peste 50 cu cinci, de femei, ale organiza Chiroiu — care are cinci
10 cu şase copii, apoi cu ţiilor orăşeneşti de ti copii, Angela-Rodica Cris- I E C R A N ?
iL Secţia de artă a Muzeului judeţean şapte, cu opt. cu nouă, neret, de sindicat, ale tea — patru, Floarea
■a azi.
tar (color) cu zece, cîtcva cu 11, cadrelor medico-sanita- Barbu — cu opt copii,
României chiar cu 12 copii... re. „Sfatul familial", Rafila Meltiş — cu cinci...
Emisiune ţean de partid, a făcut la o expoziţie Nicolae Gri- Lunar, în oraşul nostru, „Sfaturi prenatale", con ...Mînclre sînt aceste nă la intrarea in vigoare
in colubo- viabil acest deziderat al gorescu.
Uniunea iubitorilor de artă. Şi iată - Din valoroasa colec mamelor cu mulţi copii troale medicale preven- femei şi pe bună drep a noului mers ol trenuri
a coope- statul le plăteşte'indem tive „Sfatul gospodinei" ' tate. Asemenea şi băr lor (începutul lunii iunie
v
Meşteşugâ- că azi, in cele cinci în ţie a Muzeului judeţean, nizaţii . însumînd circa etc. — sînt acţiuni cu baţii lor. în casele în a.c.) să termine monta
căperi ale secţiei, vizita care, după cite am aflat,
istic (co- tori din municipiu, din ju include peste 1 000 de lu 150 000 lei. Aici trebuie bune efecte în rîndul care trăiesc există o pli rea căii ferate pe ulti
vestea unei adăugate şi celelalte în mamelor tinere, viitoa nătate de viaţă, de voio mii 1000 m ai tronsonu
ie“ deţ, din ţară şi chiar de crări, ce ne veţi oieri ? lesniri : creşe, grădiniţe, relor mame, la reuşita şie tonică. îşi cresc co lui de 6000 m între sta
îl peste hotare zăbovesc cu - Am pregătit o expo asistenţă medicală, insti piii cu cca mai aleasă
a progra- plăcere şi interes in faţa ziţie cu genericul „Judeţul tuţii pentru ocrotirea cărora comisia tinerelor dragoste de mamă, de ţiile Petroşani şi Peştera
lucrărilor de artă expuse. Hunedoara — istorie, oa fete, Consiliul de cultu Bolii. Vom consemna cu
Dacă acum putem conferi meni, locuri" cu semnă maniei şi copilului... ră- şr educaţie socialistă, părinte. Şi ei, copiii, le plăcere Izbînda • După
APK — Ne gîndim că multe comitetul orăşenesc al răsplătesc osteneala cu
o ambianţă atit de plăcu turi ale artiştilor care au aproape ... 90 de ani de
il tă expoziţiei, aceasta o poposit pe meleaguri hu- sînt familii tinere. femeilor, casa de cultu toată căldura şi gingăşia muncă la mina Petrila,
onomică datorăm şi muncitorilor de nedorene şi, mai ales, ca — Desigur, majorita ră, clubul „Femina" îşi inimii şi sufletului lor... maiştrii Constantin O-
Ici orie (co- re au creat în taberele de tea. Numai anul trecut aduc o contribuţie de preanu, Ervin Forro şi
î filmoteca la G.I.G.C.L., de la Coo s-au întemeiat în oraş seamă. GH. I. NEGREA i
■e Interpre- perativa "•meşteşugărească vară organizate in judeţ brigadierul Gheorghe To-
Marln Tâ- „Prestarea" Simbria, pre şi ne-au lăsat lucrări deo ma au ieşit Io pensie.
cum şi elevilor de la Li sebite. Am putea deschi Ortacii ¡-au sărbătorit
da tlmpu- cum se cuvine. Noroc
irtaj ceul „Decebal" Deva, ca de chiar şi o expoziţie cu Aproape patru decenii in slujba pădurii bun şl „La mulţi ani !"
aileton (co re, prin strădaniile şi răs subiectul ,,Municipiul De • In cursul săptămî-
ti hepardul“. punderea cu care au lu va". Pentru că Deva a
2 crat pentru darea in fo inspirat foarte mulţi artişti La acelaşi loc de mun nale, iar pentru animalele mult de 2 000 metri cubi nii trecute, un car
ii losinţă a secţiei, au reali plastici contemporani. că — Ocolul silvic din Hu ■pădurilor noastre am asi de mosă-iemnoosă folosi de reportaj al Televiziu
:a progra- zat adevărate lucrări de - V-aţi gindit şi la or nedoara — Pavei Costesc gurat nutreţuri, ghindă şi toare. Toate aceste cifre, nii Române s-a aflat în
artă. In fiecare lucrare au ganizarea unor manifestări munceşte in slujba pădurii jir. Doar avem in seamă toate aceste suprafeţe vor Petroşani, unde a filmat
pus şi ceva din sufletul artistice in acest cadru am de aproape patruzeci de şi buna vieţuire a vina- spori în acest al doilea secvenţe din spectacolul
lor, iar acum vin şi zăbo biant ? ani. Comunist de nădejde, tului, tala pădurilor Mun an al cincinalului, an pe „Pentru-aI ţării viitor", cu
vesc cu plăcere in 'încă - ‘Bineînţeles. Dorim să organizator de grupă sin ţilor Poiana Ruscăi. care l-am început cu bine, care corurile „Armonii
perile secţiei pe care, de organizăm' manifestări la dicală, fruntaş in întrece cu încredere şi optimism tinere" ol întreprinderii
De la inimosul şt vred
lapt, au realizat-o. care să invităm critici- de rea socialistă ani în şic — nicul pădurar am mai - re in viaţa şi munca noastră. de utilaj minier şi de ca
- Dar şi dumneavoastră, artă, scriitori, arhitecţi, ar chiar ocupant al locului I Am şi obţinut primele re meră al Institutului de
tîntoarcerea ţinut că in lumina orien mine vor reprezenta ju
latrla); Se- gazdele, ştiţi să conferiţi tiştii noştri plastici din ju pe Inspectoratul silvic ju tărilor de perspectivă cu zultate. Promiţătoare. deţul Hunedoara în con
!B a c h u s un plus de ambianţă... am deţ, să înlesnim intilniri cit deţean — omul acesta a ...Am mai aliat multe de
HUNEDOA- ■privire la dezvoltarea fon cursul republican televi
torul cu bianţei create de aceşti mai plăcute între ei şi .vegheat şi veghează cu dului forestier se urmă la acest om dăruit pădu zat (in 23 aprilie a.c.)
srn — A), lucrători. Ne referim la public. In „Casa Fericiţi dăruire şnpasiune la via reşte respectarea vîrstelor rii, aurului verde al patriei. „Columnele independen
nua (Mo- fondul muzical care înso lor“, scriitorul Radu Cioba- ţa şi sănătatea pădurilor Şi am mai reţinut că „ci
Misf' '-»le optime de tăiere, împădu ţei" • Joi, 16 aprilie
(Flnr ; ţeşte, înălţător, vizitatorul nu spunea că oraşul nos hunedorene din raza sa rirea -şi reîmpădurirea u- ne are pădure in ţară, are 1987, între orele 17,30—
li grfia. .rl in periplul său" in univer tru (noi am simţit că este de activitate. L-am intîl- nor suprafeţe tot mai în aer curat", că „lâră plă- 18,00 în fata ghişeulul
(Castel); sul picturii româneşti. vorba de Deva) este un nit nu demult şi am stat semnate cu soiuri înalt minul ei — pădurea, pla
Acţiunea oraş care acum . îşi caută de vorbă pe îndelete. neta ar avea mult de su nr. 8-9 „Impozite — taxe
(Parîng) ; Chopin, Mozart,- Vivaldi, productive, mai cu seamă — cotizaţii" al C.E.C. De
Ontarlo (7 „Rapsodiile" lui Enescu, personalitatea. Şi eu cred — Cu brigada pe care din speciile foioase şi ră- ferit...“. Apoi pe o potecă va (clădirea nouă) —
Porţile al- că cele două spaţii — Ga o conduc am încheiat pri şinoase. de munte, pădurarul Pavei
şului (Unt- „Balada" lui Ciprian Po- leriile de artă şi Secţia de mul an al cincinalului cu Costesc a pornit in rond. lume multă. Ca atare,
Increde- rumbescu — sint momente artă — ca şi acţiunile ca — Mai bine de 50 de singura funcţionară ce
1); \U7L- rezultate bune, cu toţi in hectare am plantat anul Are în supraveghere 4200 încasa nu putea face fa
pînzclo îus muzicale care, intr-adevăr, re se vor desfăşura în ele dicatorii planului economic hectare de pădure tină ţă afluenţei de public.
pavei (1-11- te indeamnă să zăboveşti vor avea un mare rol in îndepliniţi şi depăşiţi. Am trecut - a ţinut să preci ră, pe care o iubeşte mult.
INEA : A- personalităţii zeze pădurarul Pavei Cos Au apărut nemulţumiri,
— seriile cît măi mult in preajma conturarea livrat la export cantităţi Ca pe urmaşii săi. Doar vociferări în rîndul celor
PETR1LA: lucrărilor de artă. Iar a- artistice a oraşului nostru. însemnate de fructe de tesc. Am igienizat peste cu totii sint viitorul tării... ce aşteptau. Pe bună
in şi Bran cestea sint adevărate va pădure, ciuperci, masă 7 800 hectare de pădure, (VASILE GRtGORAŞ, co
f ANINOA- dreptate, cetăţenii se în
re (Mţincl- lori ale picturii noastre LUCIA LICIU lemnoasă, plante medici- de unde crtn 'recoltat mai respondent). trebau de ce alte func
[ANI: Un
i (Retezat); ţionare, deloc solicitate
băieţi şl o la acea oră, nu vin în
L‘aua roşie); ajutorul colegei în scopul
: Cursa ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA ) - CIMEINALUL VIU - BEZVOLTABX INTENSIVA- mai bunei serviri a popu
ORĂŞTIE :
nbră (Pa laţiei. Chiar aşa : De
nul părăsit Patru faze finale ale concursurilor pe meserii ce ? • Solicitudine şi
iAGIU-BAI: profesionalism, operati
Oz (Casa
HAŢEG : Modernizarea — o „poartă vitate şi corectitudine —
aur — sc Timp de patru zile, în niul materialului rulant de C.C. al U.T.C. se nu iată atributele ce carac
ai; BRAZI: judeţul Hunedoara s-au — 29 elevi din 16 licee, mără Izabela Macsa (o- terizează activitatea tine
CALAN ; desfăşurat fazele naţio peratori prefabricate din prin care se intră in viitor!
nbescu — iar la chimia fabricării rel ospătare Silvia Tlrlc,
:isa de eul- nale ale concursurilor în şi prelucrării polimerilor beton, clasa a Xl-a), Du de la restaurantul hote
¡A : B D. patru meserii, organiza — 71 de elevi din 31 de mitru Năsăleanu (meta (Urmare din pag. 1) unor repere (in 1986 au lului „Petroşani". De ast
(Mureşul): te de Uniunea Tineretu licee. lurgie, clasa a IX-a), Dan fost rcproiectate aproape fel de lucrători are co
ele se gră-
1. lui Comunist şi ministe Zilele concursului s-au Barbir (metalurgie, clasa va fi incomparabil mai ri 40), ceea ce înseamnă, dc merţul nevoie ! • In cen
rele de ramură, împreu constituit într-o întrece a X-a), Amadeus Gheor- dicată.". fapt, modernizare: De e- trul civic al municipiului
nă cu Inspectoratul şco re antrenantă, încărcată ghiu (material rulant, — Vă rugăm să ne vor xemplu, la strungul „SN Hunedoara s-a redeschis,
lar judeţean. Este vorba de emoţie şi dorinţa de clasa a Xl-a), Maria biţi despre cum poate pă 320" au fost rcproiectate complet renovat, comple
de concursurile în do afirmare a cunoştinţelor Borza (operator chimist, trunde noul tehnic în şi înlocuite mai multe re xul de alimentaţie publi
meniile: operator în pre teoretice şi practice ale clasa a Xli-a). Dintre li structura intimă n fabri pere de aluminiu (mate că „Tosca". Atit cofetă
fabricate de beton; me elevilor liceeni şi din ceele din judeţ care au caţiei, la nivel de utilaj rial energointensiv) şi se ria, cît şi barul de zl
'Vremea va talurgie; mecanică de şcolile profesionale, în dat cei mai mulţi cîşti- sau de produs ? economisesc peste 3 kg de întrunesc reale atribute
ît fruinoa- maşini, utilaje şi vagoa gătorî amintim; nr. 3 aluminiu la fiecare strung.
rlabil. Vîn- domeniile în care se pre — Avem prevăzute, în de frumos şi bun gust,
moderf*,, ne şi operatori în fabri gătesc. Pe baza probe Deva (6 premii), indus programe, multe măsuri Turnarea centrifugală a completate fericit de ga
¡rl loca», carea şi prelucrarea po lor susţinute, elevii care triale Orăştie şi Simeria. bronzurilor, forjarea în ma largă de produse şi
cu viteze pe această linie. Amintesc,
-45 km/h. limerilor. au reprezentat judeţul Felicitări concurenţi de pildă, dotările cu uti matriţe multiple sînt al de amabilitatea cu care
minime x Au participat elevi de Hunedoara în această lor şi cadrelor didactice laje noi de mare produc te tehnologii noi aplicate personalul celor două u-
se între 2 importantă confruntare nităţi ale I.C.S.A.P. Hu
r cele ma liceu şi şcoli profesiona din toate unităţile şco tivitate, cu unele SDV-uri deja în procesul de pro nedoara îşi întîmpină zil
ţi 18 gra- le din toată ţara, repar au obţinut rezultate me lare din judeţ partici noi şi moderne. Aici, în ducţie. Există, în direcţia
ritorii: din cele 40 de nic consumatorii e Mult
tizaţi pe grupe de clase premii acordate de C.C. pante la această impor să, de mare valoare sînt modernizării, un program întîrziată în acest an,
vremea va şi categorii de şcoli: la tantă competiţie şi suc acţiunile de au.todotare şi foarte bogat pe care colec
it irumoa- al U.T.C. şi ministere, primăvara totuşi a venit,
riabll. Vînr operatori pentru prefa concurenţii hunedoreni ces în pregătirea pentni autoutilare. Adică, o ma tivul I.M. Orăştie l-a con in parcul Devei au în
ta lntensi- bricate din beton — 38 au obţinut nu mai pu muncă şi viaţă şină care. este necesară ceput şi îl înfăptuieşte cu florit magnoliile. Vizitaţi
ze pînă la într-un atelier este reali parcul de sub cetate, ad
lin nord. elevi din 9 licee, la ţin de 20. Printre cei ALEXANDRU GULACI, , multă ambiţie şi devota
produce metalurgie — 36 elevi care au obţinut premiul instructor la Comitetul zată cu forţe proprii, nu ment patriotic în acest miraţi frumuseţea mag
ă cu cili- se achiziţionează din a- noliilor alh» I
din 14 licee, în dome- I sau premiile acordate judeţean al U.T.C. cincinal al dezvoltării in
fară. . Apoi, reproiectarea tensive.