Page 74 - Drumul_socialismului_1987_04

°aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

m i A u S n 20.00 Telej o

20,20 Viata
20,30 Spirit
y‘ eondi(
■ tală i
Cînd „merge" revolţi
Perfecţionare în flux... Docur
struct
sectorul IV... 20,10 Cabin
al Iui
S-or putea crede că in- plu...". „La rezervoarele de loiu, sudorul Vasile Mun- succes. Trebuia sudat un Docui
tr-o unitate economică tî- ulei ale autobasculantelor teanu, toţi ceilalţi din for­ inel de la o moară auto­ La I.M. Lupeni circulă 21.00 Film
nără experienţa pozitivă erau nişte manşoane elas­ maţie, părtaşi la promo­ genă de mare capacitate — Am simplificat în negri“
marc
¡şi face ioc mai anevoie, tice din cauciuc, care se varea experienţei pozitive, şi dimensiune de la Între­ o deviză: „Cînd merge prezent, măsură lucrurile. în sod <
sectorul IV, merge şi mi­
operaţiile
toate
că oamenilor le trebuie delectau cam des, ducind la perfecţionarea popriei prinderea minieră Moldo­ na". Deviza — dacă se le efectuăm în subteran. 21,50 Telejr
timp să acumuleze cu­ la pierdere de ulei. Noi munci, caută, prin activi­ va Nouă. Execuţia lucrării poate numi astfel — are Intr-un spaţiu mai larg, la 22.00 Inchit
noştinţe practice in activi­ am conceput, realizat şi tatea de fiecare zi, noi i s-a încredinţat lui losif acoperire faptică. Sectorul un capăt de panou, am inului
tatea de fiecare zi. In­ montat in locul lor robi­ soluţii tehnice. Compodi. „Operaţia era IV este cel mai mare şi amenajat o cameră de re­
tr-un fel aşa este. Pe de nete speciale, din metal, Dar reuşitele formaţiei extrem de dificilă, ne spu­ mai mecanizat din Valea paraţii, pe care am echi­
altă parte, insă, asemenea care dau rezultate mult lui loan Racz nu consti­ ne specialistul. Trebuiau Jiului şi realizează mai
teren este şi deosebit de superioare si am eliminat tuie o floare rară, un caz sudate două metale care mult de un sfert dm în­ pat-o cu sculele şi insta­
fertil pentru idei tehnice risipa de ulei. Sau, altă izolat la I.P.S.R.U.M. De­ lucrau diferit la rezisten­ laţiile necesare reparării
şi soluţii noi, izvorite din realizare a noastră. La in­ va, pe linia dăruirii şi rea­ ţă, la temperatură. Nece­ treaga producţie de căr­ subansamblelor complexu­ BUCURE:
bune a minei Lupeni. Toc­
lui, a altor piese compo­
nevoia şi dorinţa munci­ sita găsirea tehnologiei mai de aceea, activităţii nente. Acolo, oamenii noş­ dloprogran
torilor de a lucra mai bi­ de lucru optimă şi folo­ acestui sector i se acordă tri, ajutaţi de cei de la a- 0,15 Sfatt
ne, mai uşor, mai repede. I.P.S.R.U.M. DEVA sirea materialelor adecva­ mare atenţie. Aici se lu­ 0,30 Eu oi
electromecanic
agricultură
Pe asemenea coordona­ te. M-am gindil mult, crează în permanenţă cu telierul fac reparaţiile ne­ al diojurnul;
minei,
te, formaţia de 40 de oa­ m-am mai uitat prin cărţi, patru complexe de sus­ 8.00 Rcvisi
Curierul n
meni din atelierul „MTU", stalaţia hidraulică a auto­ lizărilor în muncă, eviden­ mi-am schiţat calcule. Sint ţinere şi tăiere mecaniza­ cesare, apoi transportă Buletin d<
al I.P.S.R.U.M. Deva, con­ basculantelor de care am ţierii experienţei înaintate unele lucrări pe care nu secţiile şi le montează Răspundeţi
dusă de maistrul loan vorbit am înlocuit pompe­ în producţie. „Ar fi intere­ le poţi face „după ure­ tă a cărbunelui. In pre­ într-un alt panou. lor; 10,00
Racz, acţionează cu rezul­ le cu roţi dinţate cu al­ sant de aflat şi, eventual, che", cum se spune. Şi zent ele sînt conduse de — Avantajele ? ştiri; 10,05
Socialiste
— Sînt mai multe. O a-
râie romăr
Eroul
Muncii
tate deosebite, îşi perfec­ tele cu cilindri, de fiabi­ de scris despre Izbinzile am reuşit". Constantin Popa, de Au­ semenea cameră de repa­ teze polii
ţionează continuu pregăti­ litate crescută şi calitate unui alt meseriaş de ex­ A reuşi lucrări de sudu­ rel Manda, loan Iuga şi raţii în subteran, aşa cum 10.15 I’ubl
rea profesională, acumu­ ridicată". cepţie al nostru, sudorul ră atît de complexe şi di­ Petru Chirilă. am amenajat-o noi, nu Buletin d<
Eitera şll
lează cu fiecare zi noi cu­ In munca lor, oamenii specialist losif Compodi, ficile presupune, tot după 11,25 Mu
noştinţe, noi experienţe. lui loan Racz au căutat, ne-a dat sugestia sing. spusele lui losif Compodi, 12.00 llulet
„Avem o sarcină patrioti­ găsit şi aplicat şi unele C rişti na Ivancov, de la cunoştinţe profesionale so­ 12,05 Arn
că importantă, spune loan soluţii de uşurare a pro­ compartimentul plan. Este lide, ochi bun, mină si­ I.M. LUPENI 12,35 Drag'
România.:
Racz: Sintem singurii din priei munci. Intre altele, un om cu miini de aur, gură, plăcere de o lucra. Şl versuri; 12
ţară, deocamdată, care au realizat o presă de ex­ cunoscut şi căutat pentru el le are. Dar nu numai atît. — Primul trimestru l-am necesită decît o foarte mi­ ra Idelor
executăm reparaţii capi­ tragere a tamburilor de la calitatea lucrărilor pe ca­ Împărtăşeşte cu generozi­ încheiat eu un plus de că investiţie materială. la 1 la 3;
mleră rad
tale la autobasculante de puntea motoare a auto­ re le face". tate din experienţa lui, a- 4 500 tone de cărbune, Apoi se scurtează cu a- Opereta
50 tone. Aceasta ne ono­ basculantelor de 50 tone S-a rupt o ureche de la cumulată in 26 de ani de ne-a spus deunăzi şeful proape o lună termenul do Filarot
rează, insă ne obligă să şi o instalaţie specială de un excavator de 4,6 mc a- sudură, şi lucrătorilor mai sectorului, ing. Ion Pavc- de reparaţii la un com­ lcctlunl;
V Radii
' confirmăm prin rezultate depresare a anvelopelor parţinind A.C.H. Rîu Ma- tineri. In folosul muncii, lonesc. (Şi la nivelul în­ plex, prin faptul că sec­ I citate
bune şl foarte bune încre­ de pe genţi, care le u- re-Retezat. Nimeni nu s-a al prestigiului unei între­ treprinderii, planul pe pri­ ţiile nu mai trebuie scoa­ patrioticei
derea acordată. Aşa se şurează mult munca, le încumetat să încerce su­ prinderi tinere, care-şi con­ mul trimestru n fost de­ se şi reintroduse în aba­ folcloric;
minut cu
face că ne străduim să creşte productivitatea, le dura. Cei de acolo au ve­ solidează cu temeinicie păşit — n.n.). De la în­ taj — operaţii extrem de Orele serii:
executăm lucrări de cali­ sporeşte siguranţa în efec­ nit la Deva, la I.P.S.R.U.M., prestigiul, un loc „în fa­ ceputul lui apribe „mer­ dificile, cu volum mare ştiri; • Mi
tate cit mai ridicată. Şi tuarea operaţiilor respec­ şi l-au căutat special po ţă" intre unităţile econo­ gem" mai slab. (însăşi mi­ de manoperă şi timp. Şi, ţii; 20,00
20,30 Agi
nu numai atit. O dată cu tive, faţă de metodele losif Compodi. Auziseră de mice ale municipiului De­ na este sub plan în aceas­ firesc, reciclat într-un ter­ 21.00 Ea
reparaţiile capitale, adu­ clasice, manuale. Azi, me­ el. A chibzuit bine . şi a va şi Judeţului Hunedoa­ tă perioadă — n.n.). Com­ men mai scurt, complexul 22.00 O zi
Moi
23.00
cem utilajelor şi o serie canicii Dumitru Gudea, acceptat. A scos o lucrare ra. plexul lui Constantin Po­ intră maF repede în pro­ 23.15 Noctl
de îmbunătăţiri tehnice, Doinei Filip, loan Moldo- de nota 10. Sau altă si­ pa este în repliere, aproa­ ducţie şi realizează canti­ 23,55—24,00
funcţionale". „De exem­ van, losif Imre, Victor To- tuaţie rezolvată cu deplin DUMITRU GHEONEA pe de sosirea la capăt, iar tăţi sporite de cărbune. De ştiri.
un alt complex se reci­ asemenea, noi ne-arn o-
clează. La această opera­ rientat să amenajăm a-
Din competiţia gîndire—acţiune novatoare ţie, sectorul nostru are o ceastă într-un spaţiu repara­
de
cameră
pe
care
ţii
cores­
bună
experienţă,
are de cîştigat întotdeauna producţia vrem s-o îmbunătăţim cu punzător, de la capătul u- DEVA:i
nui panou, unde vom a-
fiecare complex pe carc-1
vom repara. junge, la încheierea ciclu- o Visele
gice (Patr
,— Unitate cu recunos­ — Aş dori să precizez măşloni, maistrul Iuliu Se- 400 tf — a dus la înlocui­ Despre ce este vorba ? lui, cu încă trei complexe, (Arta);
cută tradiţie muncitoreas­ — arăta, în completare, na.ş şi şeful de formaţie rea cu succes a unei piese Ne-a dat amănunte ! pe care le vom repara aici. Noi, cei d
că, întreprinderea meca­ sudorul Ionel Costescu — Viorel Susan. Ei sînt au­ pentru achiziţionarea că­ maistrul electromecanic Am mai notat că mon­ seriile l-n s
Trebuie
nică de material rulant Si- că în urma probelor de torii unor lucrări cu aju­ reia s-ar fi plătit valută. Constantin Lupulescu, se­ tarea complexului reciclat (Modern -
mei'ia se dovedeşte a fi anduranţă (durată de torul cărora au fost evita­ De asemenea, avantaje în­ cretarul comitetului de din sectorul IV al I.M. Lu­ cerea lui
un teren fertil pentru gîn- funcţionare), fiecare roată te întreruperea fluxului semnate prezintă şi înlo­ peni o execută o formaţie căra); op
tla
viorii'
direa şi acţiunea nova­ pe care o încarc cu su­ de producţie şi cheltuirea cuirea plăcuţelor triun­ partid pe sector', care co­ condusă de Ilie Sav, că TROŞANI
toare în sprijinul creşte­ dură automată sub strat unor importante fonduri ghiulare (anevoie de pro­ ordonează direct .lucrările au fost deja montate 17 pentru ai
rii eficienţei economice curat) cu aşa numitele de reciclare a complexu­ secţii, că se realizează lu­ - I-IJ
.crea
a activităţii de producţie „ciuperci“ din carburi me­ lui. Căpitanul
— remarca ing. Gheorghe I.M.M.R. SIMERIA - talice sinterizate, în sen­ — în urmă cu cîţiva crări de bună calitate şi rlile I-II
Zudor, directorul între­ sul creşterii substanţiale ani, operaţia de demonta­ că în prima decadă a lu­ PENI: D
prinderii. Un exemplu a calităţu suprafeţei de re,“ reparare şi remontare nii mai complexul va in­ seriile I-
VULCAN
concludent, care susţine de flux şi pe care colegii băneşti. Este vorba despre rulare a bandajului roţii tra în producţie. Valea mi
această afirmaţie, îl oferă de la aşchiere o prelu­ conceperea şi executarea şi eliminării sincopelor ne­ a complexelor mecanizate — Este o certitudine că ceafărul);
c
atelierul nr. 6-mecanic, loc crează, „calcă" pe calea în construcţie sudată a u- dorite din activitatea de ne dădea multă bătaie de sectorul nostru va recupe­ tătorul PE"
rul);
în care, în ultima vreme, ferată cu 150 000 de lan nui berbec la presa de aprovizionare cu scule a cap. Trebuiau demontate, ra restanţele din aprilie, depăşire
şi-au găsit împlinirea o mai mult decît o roată re­ 400 tf şi folosirea „ciuper­ atelierului. în acelaşi con­ scoase afară, secţie cu sec­ va ajunge la plan şi,® în ANINOAS
la „Miraj 1
scamă de propuneri valo­ condiţionată prin folosirea cilor" din carburi metali­ text, timpul efectiv de ţie, reparate, apoi reintro­ continuare, îşi va înde­ URICANI
roase formulate de cei ce vechiului procedeu. ce sinterizate la reprofi­ lucru pe strung a crescut duse şi montate, ceea ce pă aju
muncesc aici. Despre alte două nou­ larea bandajelor roţilor. cu mai bine de două ore, era foarte greu, ne lua plini ritmic sarcinile — BRAD: 1
considera Ion Pavelonesc.
în detaliu, aceste roade tăţi tehnologice ne-au vor­ De remarcat că, în primul interval solicitat anterior timp preţios, ocupa multă porară -
(Steaua
ale gîndurilor îndreptate bit ing. Simion Romo.şan, caz. utilizarea unor table de reglarea în maşină a forţă de muncă, era cos­ Deci, cînd „merge" sec­ BARZA:
consecvent spre mereu mai strungarul Mihai Crişan, groase, suprapuse şi apoi plăcuţelor. tisitor. torul IV... jevo (Ml
binele producţiei nc-au sudorii Ioachim Mănase, sudate — acesta este, de TIE: A]
(Patria);
fost relevate de mai mulţi Zoe Mădan şi loan Tă- fapt, berbecul presei de MIRCEA DIACONU — Şi acum ? G. DINU jovskl —
interlocutori — muncitori, (Flacăra)
maiştri, ingineri —. în fapt Spre atelierul de pre­ capăt, tot da amprentă BAI: Dr
torie — :
ei fiind şi cei care le-au lucrări mecanice ne inso- Strungarii cu mai multe ... strunguri! metalică". de cultu
materializat în sectoarele — Se deosebesc aceste Tată! m
atelierului nr. 6, respectiv ţeşte Nicolae Bozdog, se­ şină de mare productivi­ A avea „de toate nu ceasta ne dă posibilitatea maşini-unelte de cele din scurt (D
Misterul
cel de prelucrări prin a.ş- cretarul comitetului de tate" — ne explică mais­ se referă doar la comenzi să ne mai „aruncăm" pri­ atelierele şcolii in care aţi CALAN:
chiere. forjă-arcurărie şi partid al I.M.C. Deva. trul Ton Florea, şeful de şi materie primă, ci, in virea şi la strungul auto­ învăţat ? — il întrebăm pe pe Rivei
legare roţi. Deşi este o zi de despri- 1 primul tind, la oameni. De mat. Astfel, treaba merge tură); S
măvărare autentică (nu atelier. cel de-al doilea tinăr. mărilor
— Realmente sintem sa­ doar... calendaristică I), in­ — Care este situaţia in­ pildă, la strungul automat foarte bine. In prezent, la — Această freză — ne Dlsparlţl
tisfăcuţi de rezultatele ob­ cinta este foarte curată. dicelui de utilizare înre­ „DRT 50/60" - deşi nu această maşină se execu­ răspunde strungarul Mar­ (lumina
ţinute în urma aplicării Aleile pe care le străba­ gistrat la aceste maşini ? vedem nici un om lingă tă o serie de repere mari cel Doru Jude - este e- Al .şapti
nerul).
tehnologiei de recondiţio- tem sint bine îngrijite şi — il întrebăm. el — muncesc mai mulţi pentru morile de cărbune xact ca şi cea din atelie­
nare a roţilor vagoanelor vădesc mina gospodarilor. — In anul 1986 la cele de la C.T.E. Mintia. rul liceului minier Deva,
de marfă prin încărcarea „Se ştie că avem o bună şapte strunguri paralele Acum nu ne mai miră unde am urmat noi. Strun­
buzei bandajelor cu sudu­ experienţă in domeniul am depăşit acest indica­ faptul că in atelier sînt gul celălalt insă, la care
ră automată sub strat de gospodăririi unităţii — ne tor cu 2,1 la sută, iar în I.M.C. DEVA mai multe maşini decît lucrez tot eu, este dife­
flux — preciza sing. Iuliu spune secretarul de partid perioada care a trecut din oameni. Şi toate aceste rit. Dar nu este greu de­
Bogdan, şeful atelierului. — insă şi în anumite sec­ 1987 s-a înregistrat un in­ utilaje funcţionează „în loc. Noi am învăţat să Pentru
Pînă mai ieri, pentru re­ toare de producţie se poa­ dice de 93,7 la sută faţă strungari: loan Borteş, plin". Doi tineri care au minuim orice fel de maşini Ta li ii
aducerea în limitele func­ te vorbi despre aceasta. de 90,1 la sută, cit este Susana Rus, Dumitru Poe- absolvit şcoala profesiona­ de aşchiere. .oasă. (
noros.
ţionale a bandajului unei De pildă, la prelucrări planificat. Şi pe total ma- nae. Cum se procedează ? lă in anul trecut - Ştefan Pe lista oamenilor care mai ale:
roţi uzate procedam la în­ mecanice s-a cristalizat o şini-unelte rezultatele sint „In schimbul in care lu­ Florea şi Marcel Doru Jude ştiu să minuiască, deoda­ aversă,
depărtarea prin a.şchiere practică pozitivă in legă­ bune. In ce priveşte strun­ crăm — ne spune loan lucrează deja, iiecare, la tă, mai multe strunguri şl cărcări
cantităţi
a 50—00 kg de oţel de ca­ tură cu perfecţionarea ti­ gul acesta, unde ne aflăm Borteş - ne revine, mai cite 2-3 maşini alăturate. să obţină în acest fel creş­ vor deţ
litate. Acum însă. această nerilor încadraţi in mun­ acum, in 1986 nu am rea­ „La această maşină — ne teri importante la Indicele Vintul i
pierdere s-a redus la a- că şi cu creşterea indice­ lizat indicele planificat întii, sarcina să progra­ explică tinărul Florea — de utilizare a capacităţilor din ves
proximativ 10 kg/roată. Iar lui de utilizare a maşini- din lipsă de comenzi. In măm această maşină. A- se execută operaţia de ra- productive, am adăugat cu lnt
pînă la
dacă socotim că în perioa­ lor-unelte". acest an insă putem spune poi, strungul funcţionează botare la amprente meta­ noi nume: Gheorghe Ma- paraturi
da care a trecut de la în­ Am intrat in atelierul că nu ducem lipsă de ni­ singur, iar noi lucrăm alte lice pentru tiparele de ler, Francisc Eroysi, Vaier noapte
ceputul anului am recon­ piese şi repere, la maşi­ 4 şi 9
respectiv. Ne-am oprit lin­ mic şi această maşină prefabricate. Şi dincolo, la Filip, losif Peter, Nicolae maxime
diţionat peste 200 de roţi, gă un strung automat funcţionează 24 de ore din nile de aşchiere ce se a f l ă maşina cealaltă, execut Băleanu si alţii. grade,
motivul satisfacţiei noas­ „DRT 50/60". „Este o ma­ 24 ! in imediata apropiere. A- operaţia de frezare la un MARIN NEGOITĂ serviciu
tre este uşor de înţeles.