Page 78 - Drumul_socialismului_1987_04

DRUMUL SOCIALIS
rtg. 2

1TT ELE

20,00 Teleju
20,20 Viaţa
20,30 Colun
den ţ ei
Km
curs <
Calitatea - cuvlnt de ordine Omul de la catedră si inalta versar
.i., i.,
9 *UÎ UI
i lepen
a Roi
în învăţămîntul de zi şi seral sa responsabilitate socială vtpa
voie j
toşanl
Ne desfăşurăm activi­ fectiv şi eficient la do- participat pe şantierele Hunei
Apărut în peisajul în- Lupeni, ca şi în alte uni­ de ordine şi în munca cu tatea într-un domeniu bîndirea temeinică de de muncă patriotică ale nicipii
vâţămîntului clin judeţ ca tăţi de profil din ţară - elevii din învăţămîntul se­ important şi, în acelaşi către elevi a tainelor me­ tineretului de la Rîu 21,50 Tcleju
o necesitate firească, pen­ Motru, Caracal, Cîmpeni, ral. în cele opt clase cu timp, atit de delicat — seriilor cu profil minier. Mare-Retezat, Fabrica de 22,00 închid
inului.
tru a pregăti forţa de Tg. Frumos, Huşi, Rădăuţi, cursuri serale — trei de a formarea, educarea, pre­ Pentru adîncirea pregă­ conserve Iiaţeg, la strîn-
muncă cerută de noile u- Topliţa, Cristuru Secuiesc, Xl-a, trei de a Xll-a .şi gătirea . ..pentru viaţa a tirii profesionale, elevii sul roadelor câmpului, la It ¿r~ ~seSIBS
nităţi ale industriei uşoa­ Sîngeorz Băi ş.a. două de a Xlll-a —, cali­ tinerilor, a omului nou, s-au familiarizat mai bi­ lucrări de bună gospo­
1
re, ctitorite in cetatea si- Colectivul instructiv-edu- tatea este urmărită prin obiectiv esenţial al po­ ne cu mina şcoală, eu dărire a municipiului. 1*^*.— .-T.»
derurgiştilor, Grupul şco­ cativ (profesori, ingineri, pregătirea temeinică pen­ liticii partidului şi sta­ staţia de preparare do Ne confruntăm însă .şi
bucure:
lar al M.I.U. din Hune­ maiştri) bine pregătit po­ tru lecţii a tuturor cadre­ tului nostru. Pornind de care dispunem, iar în pe­ cu o serie de neîmpli- «lioprogran;
doara — ce include liceul litic şi profesional, cu bo­ lor didactice, inginerilor şi la exigenţele ce se pun rioada practicii continua niri. Mai avem mult de 5.15 Sfatul
industrial nr. 2, şcoala gată experienţă şi matu­ maiştrilor-instructori. Pen­ în faţa muncii noastre lucrează direct în pro­ făcut pe linia educaţiei I.a ordinea
profesională nr, 3 şi şcoa­ ritate pedagogică, dă do­ tru a ajuta inginerii în de documentele Congre­ ducţie. în cadrul Minei tinerilor. Avem elevi eu cultură; 7,0
7,30 1 Mai
la de maiştri — îşi con­ vadă de elasticitate în pregătirea lor pedagogică, sului al XlII-lea al parti­ Deva, alături de munci­ o slabă frecvenţă la presei; 8,11
firmă statutul cîştigat în conceperea şi realizarea organizăm frecvent schim­ dului, ale Congresului tori cu înaltă calificare. cursuri. Nici noi, nici lodiilor; 9,
acest ultim deceniu în for­ învăţămîntului modern. Cu- buri de experienţă inter- ştiinţei şi învăţământu­ Ne sînt vii în minte familia nu am acţionat ştiri; 9,o:
ascultătorii
marea unor buni munci­ vintul de ordine în pregă­ disciplinare — mai ales la lui, ne-am străduit cu cuvintele secretarului ge­ atît cit a fost necesar letin de şt
tori şi specialişti în me­ tirea elevilor la cursurile catedrele de fizică, ma­ dragoste de părinte, du­ neral al partidului, tova­ pentru integrarea unora, ces, cutezi
serie. Dispunînd de o pu­ de zi şi serale este cali­ tematică, chimie şi la ca­ blată de responsabilita­ răşul Nicolae Ccauşcscu, puţini la număr, in co­ Cîntece pio
Publicitate,
ternică bază materială şi tatea. Calitate în pregă­ tedrele de cultură tehnică tea omului de la catedră, rostite cu prilejul vizi­ lectivitatea clasei. E ne­ dc ştiri;
cadre capabile să asigure tirea teoretică, de forma­ - urmărind pas cu pas de a oferi elevilor infor­ telor de lucru efectuate cesar, de asemenea, ca noastră; ]1
12,(
o bună pregătire teoretică re multilaterală, calitate în frecvenţa elevilor. Săptă- maţia, cunoştinţele de în judeţ: „Trebuie să ţi­ fiecare oră de dirigen- şoară; 12,05
ştiri;
şi practică a elevilor, gru­ deprinderea meseriei. Ca­ mînal, vinerea, facem ana­ cultură generală, pregă­ nem seama de faptul că ţie, fiecare oră la clasă luiui XX;
pul nostru şcolar a dat drele tehnice desfăşoară liza frecvenţei, iar lunea tirea profesională pentru utilajele moderne, care să determine efectele e- patriotice;
folc
moara
industriei de profil, în ul­ orele în atelierele şcoală întreprindem măsurile ce ca la absolvire să sc poa­ sînt şi vor fi introduse ducaţionale scontate. I)e Ia 1 1
timii nouă ani, peste 5 100 şi în fabricile de profil, se cer atit cu factorii din tă .încadra cu rezultate într-un timp mai rapid Rămîne ca o preocu­ vanprcinicr
de absolvenţi. Pregătiţi în elevii venind astfel direct întreprinderi cit şi cu pă­ bune în producţie, să în mină impun schim­ pare a noastră, a oame­ 15.15 Arii
meseriile confecţioner în- în contact cu utilajul şi rinţii, cu familia. Scrisorile devină oameni de nă­ barea concepţiei însăşi nilor de la catedră, a or­ 15,40 Odă 1
călţăminte-mecanîc între­ procesul tehnologic al me­ pe care şcoala le adresea­ dejde. despre minerit şi o ca­ ganizaţiei U.T.C. din ca­ 15.00 Radio
r;
Audienţa
ţinere, tricoter-mecanic în­ seriei în care se pregătesc. ză familiei îşi relevă, de Prin specificul său li­ lificare nouă, superioa­ drul liceului, să acţio­ letin de ş
treţinere, blănar-mecanic Pentru creşterea eficien­ fiecare dată, eficienţa. Şi ceul nostru pregăteşte ră". Pregătirea bună ca­ năm pentru ridicarea ca­ f “zetu
a:
întreţinere, confecţioner ţei în pregătirea forţei de putem spune că, la cursu­ forţa de muncă necesa­ re s-a asigurat elevilor lităţii pregătirii pentru i patria Te met
îmbrăcăminte-mecanic în­ muncă, predarea se face rile serale, avem o frec­ ră în. minerit, domeniu a făcut ca în ultimii trei viaţă a tinerilor, lucrînd serii; 18,20
treţinere, ţesător-mecanic în profilul pentru care sînt venţă foarte bună. Aceas­ esenţial al economiei na­ ani liceul nostru să o- diversificat cu fiecare Buletin «Ie
întreţinere şi mecanic ma­ formaţi elevii, lucrîndu-se ta ne ajută să punem ac­ ţionale. Pornind de aici, eupe consecutiv locul I colectiv, cu fiecare elev Amfiteatrul
20.00 Radio
şini şi utilaje, ei sînt as­ diferenţiat, pe grupe de cent deosebit pe învăţa­ am căutat ca personalul la concursul pe meserii în parte. Elevi şi educa­ Circulaţia
tăzi cadre de nădejde în şcolari, chiar pentru ace­ rea în clasă. Astfel, lecţia, de specialitate — ingi­ din ramura minieră. Şi tori laolaltă trebuie să reşteană; 2
unităţile industriei uşoare eaşi meserie. Se depun devenită un act de crea­ neri, maiştri —, alături tot în ultimii trei ani muncim niai mult, per­ tin dv. ; 2
tr-o oră;
din municipiul Hunedoa­ strădanii pentru a da va­ ţie, se impune şi rămîne. de cadrele didactice, fo­ şcolari, am ocupat locul manent, . într-un spirit poetic; ;
ra, întreprinderile de tri­ lorile calităţii acestei pre­ losind cum se cuvine I. în întrecerea socialistă de. înaltă exigenţă. muzicală; ;
cotaje Petroşani, de con­ gătiri care, în final, se va Prof. PARASCHIVA CINDEA baza materială de care pe judeţ, concura orga­ letin de şl
fecţii Vulcan, de blănuri măsura în calitatea forţei directorul dispunem — laboratoa­ nizat de Inspectoratul Prof. RUSANDA BURS,
„Vidra" Orăştie, ţesătoriile de muncă. Grupului şcolar M.I.U. re, cabinete, atcliere- şcolar judeţean. Elevii directorul Liceului « I N E
de mătase din Deva şi Calitatea este cuvîntul Hunedoara şcoală — să contribuie e­ învaţă şi muncesc, au industrial nr. 1 Deva
DEVA: .
(P a t r 1 a)
Agendă Noi, cei- jU
(Ana); l
Eficienţă reală a activităţii seriile l-il
pionierească A); Trcbu
rolul (Mod<
de educaţie patriotică, întoarcerea
(Flacăra);
• Activitatea de instrui­ file călăto.
re a comandamentelor PETROŞAJS
pentru
do
revoluţionară pioniereşti din clasele II— seriile I-II
VIII de la Şcoala gene­ crederea (:
Ideile de perfecţionare ca- adevărate panteoane ale fiin­ rală nr. 1 din Orăştie, Cantonul LUPI ;
re-»;
itativâ a procesului de în- ţei na;ionalc au uvut loc pri­ — organizată sub condu­ < (Cult
vaţiunînt reliefate de Congre- miri in organizaţia de pio­ cerea comandantului in­ L .: Can
sal al XlII-Ica al partidului, nieri, inminări ale carnetelor chctarul r<
de Congresul ştiinţei şi în- de membri ai U.T.C. tinerilor structor de unitate, prof. farul); L(
văţămintului, de secretarul nou primiţi în organizaţie. Ileana Nistorescu — a fost torul cu
.eneral, tovarăşul Nicolae In preajma importantului urmată de o dezbatere po­ rul); PETI
Ceauşescu, sînt raportate sis­ eveniment din viaţa tineretu­ depăşire i
tematic do către oamenii ca­ lui — împlinirea a 65 de ani litică la detaşamentul cla­ URI CÂNI:
tedrei Ia obiectivul educării do la înfiinţarea U.T.C. — sei a VlI-a D. Sub îndru­ după ajuto
elevilor iii cultul iubirii de marea profesorului co­ BRAD: D<
Jurnale
tară, de glorioasele tradiţii au fost în organizate cercului porară —
vorbite,
cadrul
de luptă ale înaintaşilor pen­ mandant instructor de (Steaua ro
tru apărarea şi afirmarea de dezbateri politico-ldeolo- detaşament Silvia Căstă- BARZA: T.
gice, recitaluri de poezie pa­
fHn|ci naţionale, pentru că, ian, pionierii au dezbătut jcvo (Mint
ui fond, patriotismul este un triotică „Să fii partidului oş­ tema „65 de ani de la TIE: Un <
tean“. Pionierii au luat parte
mod de a fi, de a gîndl şi crearea U.T.C.". Un mo­ nă (Patria
de a ac(iona, este o trebuin­ la adunarea festivă de uni- electric (Fit
tato eu prilejul finalizării eta­ ment artistic desfăşurat GIU-HAI:
ţă de ordin spiritual şi o victorie —
însuşire care se dobindeşto pei de masă a acţiunii naţio­ în sala de lectură a bibliotecii Institutului de mine Petroşani studenţii au Ia dis­ sub genericul „Ceauşescu (Casa de i
nale „Tot înainte“ şi a de­ poziţie un adevărat tezaur informativ-instructiv : peste 300 000 de volume — literatu­ — tineretul" a încheiat
prin educaţie şi autoeducase. ră ştiinţifică, tehnică, beletristică, cursuri, tratate. ŢEG: Tată
Numai prin educaţie, ceea ce clanşării fazei pe localitate, emoţionant activitatea. men seu
constituie pornire naturală, au realizat expoziţia fotodo- BRAZI: M
impresie sau sentiment devi­ cumentarâ dedicată împlinirii o Elevii clasei a V-a A de aur; C
a 110 ani de iu proclamarea canid Felip
ne atitudine, mod de a fi, de la Şcoala generală nr. sa de cult
comportament stabilizat. Pen­ independenţei de stat a Româ­ Elevii-în faţa opţiunilor profesionale
niei, au valorificat, prin in­ 2 din Orăştie au făcut o HIA: Licee
tru orice truditor al .şcolii, ILIA: Ciut
educaţia patriotică constituie, termediul formaţiilor artisti­ vizită la întreprinderea — seriile ]
nu numai o prioritate, uu ce ce activează in Festivalul Elevii din clasele a VIIl-a liceu, spre a se documen­ interes, iar directorii ad­ mecanică din localitate,
lucru de înfăptuit, ci şi una naţional „Cîntarea României“, se al/ă in faţa opţiunilor ta şi a opta pentru vii­ juncţi — prof. Livlu Mo- însoţiţi de comandantul
obiceiuri şi datini, cîntece şi
dintre cele mai complexe şi şcolare şi profesionale. în­ toarea profesiune. Absol­ raru, praf. Elena Bursescu, instructor de unitate — E»ron
nai delicate activităţi. dansuri populare locale asi- profesor Marinela Cristea
gurînd conservarea şi perpe­ trebărilor lor multipla li venţii claselor a VIIl-a din ing, Stelian Barbu — şi
In virtutea unor astfel de s-au dat răspunsuri atit şcoli generale din Ţara profesorii Florica Barbu, — de cadre didactice şi
importante deziderute, con­ tuarea lor în timp, trezind Rezultatei
dragostea pentru creaţia spi­ prin buletinele informative Haţegului s-ou intilnit, re­ Ion Glodeanu, Leontin părinţi, pionierii au trăit
ducerea şeolii generale Oha- 22 aprilie
oa, cadrele didactice, organi­ rituală rt poporului nostru privind reţeaua învăţă min- cent, in lăcaşul reprezen­ Barbu, Nicolae Oprinescu, un moment emoţionant a-
de-a lungul timpului. lături de comandantul lor Extr. I :
zaţiile de pionieri .şi U.T.C. tului bunedorean şl proh- tativ al învăţămîntului din Ştefan Itul, Aristică Coicu-
■iu iniţiat acţiuni sistematice Puternica elemente de edu­ lul liceelor, prin actuali­ zonă - Liceul agroindus­ lescu au însoţit elevii şi instructor de detaşament, 17, 21.
caţie patriotică, revoluţionară, Extr. a I
care să conducă Ia sensibi­ zarea permanentă a col­ trial Haţeg — care şl-a cîş­ părinţii răspunzind multi­ profesor Dora Eolean şi
lizarea elevilor, la trezirea a conţinut şi conţine activi­ de muncitorii secţiei scu- 0, 40, 37.
tatea de orientare şcolară şi ţurilor de orientare şcola­ tigat un binemeritat pres­ plelor lor întrebări care
dragostei de patrie, de pă- ră şi profesională din şcoli vizau, îndeosebi, perspec­ lărie. Acolo, în mijlocul, Fond tot:
nintul românesc şi oamenii profesionala concretizată, cu tigiu in pregătirea lorţei 1 091 873 Ie
puţin timp în urmă, prin op­ cit, mai ales, prin acţiu­ de muncă tinere. In incin­ tiva meseriilor. muncitorilor a avut loc a-
tui, de împlinirile fără sea­ 136 081 lei,
măn ale anilor socialismului, ţiunile elevilor din clasa a nile concrete întreprinse ta liceului s-a format un Veniţi din zona Haţegu­ dunarea de rostire şi sem­
VIIl-a făcute cu prilejul pre- nare a Legămîntului pio­ legoria I.
in acest sens, orele de diri- în liecare uniiate cu ci­ careu din aproape 400 de lui, de pe Valea Streiului
genţie, alături de celelalte iuscrierii în treapta I de li­ clu gimnazial. Acţiunile elevi, profesori, părinţi şi şi din Valea Jiului, elevii nieresc.
ceu, opţiuni îndreptate spre
discipline şcolare, au devenit şl-au dovedit eficienţa a- bunici. Aici, prof. Cristina au optat pentru liceul a- într-un cadru deosebit
eficiente prilejuri de educa­ şcolile din zonă şi spre me­ %*RE1
serii cu profil agricol. Dintre tund cind, in organizarea Bătrincea, directorul liceu­ groindustrial, ca şi pentru do plăcut, ing. Ion Tima-
ţie patriotică. După cum ne-a lor, s-au unit Iactorii im­ treapta I cu acelaşi profil
relatat prof. Margareta Me- cei 20 elevi care vor absolvi lui a făcut cunoscută baza ru, şef de secţie, şi Iu-
;
clasa a VIIl-a, 15 au optat plicaţi — şcoală şi fami­ materială modernă a uni­ do la şcolile generale nr. l an Micu au vorbit copii­ Pentru a
Şina, comandant instructor de fl rece p
unitate, în cadrul lor au fost pentru Şcoala generală de 10 lie - care, finind seama tăţii, bază reprofilată pe 2 Haţeg, Pul şi Baru. lor despre istoricul acestei perioadă a
abordate teme infăţi.şind cti­ ani Dobra, cinci pentru Liceul şi de posibilităţile şi ap­ specliicul meseriilor in ca­ Acţiunea de preinscrie- întreprinderi, realizările rul va fl
toriile E p o c i i Nicolae agroindustrial lila, ceilalţi titudinile elevilor, şi de co­ re se pregătesc elevii, in- re, organizată in această din ultimii ani şi perspec­ totul izolai
spre alte licee cu profil in­ vor cădea
Ceauşescu realizate îţi plan manda socială au putut vitind, părinţi şi absolvenţi, zonă a judeţului, şi-a ar­ tivele de dezvoltare pînă
naţional, la nivelul judeţului, dustrial din judeţ. Orientarea racter de
şcolară, comportamentul, mo­ orienta şi canaliza opţiu­ să cunoască la laţa lo­ gumentat rostul. Absolven­ în anul 1990. Recitalul de va sufla
evenimente semnificative din nile acestora spre cele mai cului condiţiile de Instrui­ ţii claselor a VIIl-a, finind sector nor
istoria partidului şi poporu­ dul in care gîndesc atestă, muzică şi poezie „Cintăun râturile m
fără îndoială, o eficienţă rea­ adecvate profesii. re şl educare de care be­ seama de posibilităţile şi
lui nostru. Orele de «lirigen- patria şi harnicul său po­ cuprinse ît
ţie şi-au găsit o fireuseâ con­ lă a activităţii de educaţie în această primăvară, neficiază elevii. Cele opt aptitudinile lor, au optat 0 grade, 1;
patriotică, revoluţionară des­ por" a întregit frumos şi mc Intre 1
tinuare în excursiile anuale elevii claselor a VIIl-a şi laboratoare, 14 cabinete pentru şcolile şi meseriile cald manifestarea.
efectuate la cunoscute locuri făşurată de cadrele didactice, părinţii lor au păşit pra­ de specialitate, atelierele dorite. Local «lin
produce
c«
istorico — Alba lulia, Ţcben, do organizaţia de pionieri şi gul liceelor şl al şcolilor de lăcăluşerle şl electro­ Pro?. IOANA MERINŢONI, Subredacţia la sol. (M
Sarmizegetusa. In atmosfera tineret. generale cu treapta I de tehnică au lost vizitate cu Haţeg „CUViNT PIONIERESC" serviciu L.
Plină do înfiorare a acestor • MINEL BODEA Orăştie