Page 8 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 8
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 136 • JOI, 2 APRILIE 1987
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
Nicolae Oeauşescu, împreună cu tovarăşa
Schimb de mesaje la nivel înalt
3
Elena Oeauşescu, în Uf . Congo ' româno-columbian
BOGOTA 1 (Agerpres). multă sănătate şi fericire,
SOSIREA LA BRAZZAVILLE formărilor înnoitoare ce au La reşedinţă, tovarăşul — Din partea tovarăşului iar poporului român urări
avut loc în R.P. Congo în Nicolae Ceauşescu şi tova Nicolae Ceauşescu, pre de prosperitate şi progres.
{Urmate din pag 1| Elena Ceauşescu buchete anii ce âu trecut de la cu răşa Elena Ceauşescu s-au şedintele Republicii Socia Schimbul de mesaje a
de flori şi cravate pionie cerirea independenţei şi întreţinut, într-o atmosfe liste România, şi a tova fost prilejuit de primirea
congoleză la nivel înalt reşti. cu deosebire după procla ră caldă, prietenească, cu răşei Elena Ceauşescu au de către preşedintele Re
reprezintă un eveniment O gardă militară, alinia marea republicii. tovarăşul Denis Sassou fost transmise preşedinte publicii Columbia a tova
de mare însemnătate în tă în cinstea sosirii pre Această primire căldu Nguesso. A fost manifes lui Republicii Columbia, răşului Ilie Văduva, mi
cronica relaţiilor bilatera şedintelui României, a pre roasă, entuziastă, a pus tată convingerea că vizita Virgilio Barco Vargas, şi nistrul comerţului exterior
le, menit să confere noi zentat onorul. Au fost in pregnant în evidenţă rela va deschide, prin rezulta doamnei Carolina Isalcsohn şi cooperării economice in
dimensiuni raporturilor de tonate imnurile de stat ale ţiile de trainică prietenie tele sale, perspectiva unei de Barco un cald salut ternaţionale, conducătorul
prietenie şi colaborare din Republicii Socialiste Româ şi colaborare ce s-au sta dezvoltări şi mai intense a prietenesc, urări de multă delegaţiei române la lu
tre cele două partide, ţări nia şi Republicii Populare tornicit şi se dezvoltă în relaţiilor dintre cele două sănătate şi fericire, iar crările celei de-a VIII-a
şi popoare. Totodată, vi Congo, în timp ce, în semn tre cele două ţări şi po partide, ţări şi popoare, în poporului columbian prie sesiuni a Comisiei mixte
zita se înscrie ca o nouă de salut, au fost trase 21 poare, animate de dorinţa interesul reciproc, al cau ten urări de bunăstare, româno-columbiene de co
şi elocventă expresie a salve de artilerie. Cei doi sinceră de a amplifica şi progres şi pace. operare economică şi teh-
voinţei României şi R. P. conducători de partid şi mai mult conlucrarea atît zei păcii, destinder'i, înţe Mulţumind, preşedintele nico-.ştiinţifică. Cu acest
Congo de a dezvolta şi mai de stat au trecut în revis pe plan bilateral, cît şi pe legerii şi cooperării inter Columbiei a rugat să se prilej au fost evocate bu
puternic conlucrarea din tă garda de onoare. arena mondială. naţionale. transmită preşedintelui nele relaţii existente în
tre ele, de a-si aduce o în încheierea ceremoniei Nicolae Ceauşescu şi tova tre cele două ţări şi per
contribuţie activă la solu sosirii, preşedintele Nicolae ÏNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ răşei Elena Ceauşescu un spectivele de dezvoltare a
ţionarea problemelor com Ceauşescu şi tovarăşa (Urmare din pag. 1) re însemnătate în dezvol salut cordial, urări de acestora.
plexe ce confruntă ome Elena Ceauşescu, însoţiţi tarea bunelor relaţii din
nirea, pentru instaurarea de preşedintele Denis Sas nire la nivel înalt româno- tre cele două partide, ţări
unui climat de destindere, sou Nguesso, au primit, pe congolcză, convorbirile ce şi popoare. tru relaţiile bilaterale şi în
securitate, pace şi înţele podiumul de onoare, defi vor avea loc cu acest pri Intîlnirea s-a desfăşurat plan internaţional. Ea con
gere în Europa, Africa şi larea gărzii militare. lej şi înţelegerile, la care într-o atmosferă de caldă firmă năzuinţa conduceri
in întreaga lume. Mii de locuitori ai capi se va ajunge vor marca prietenie, înţelegere şi lor celor două ţări de a
Ceremonia sosirii a avut talei congoleze — bărbaţi, un moment de cea mai ma stimă reciprocă. purta un dialog rodnic şi
loc pe aeroportul „Maya femei şi copii, în pitoreşti B ROMA. — Miercuri au de a colabora pentru gă
Maya" din Brazzaville. îm costume naţionale — au DINEU OFICIAL continuat lucrările celui sirea unor soluţii la pro
podobit sărbătoreşte. Erau făcut tovarăşului Nicolae în onoarea tovarăşului ţiona pentru dezvoltarea de-al 44-lea Congres al blemele actuale, a spus
arborate drapelele celor Ceauşescu şi tovarăşei Nicolae Ceauşescu, secre şi mai puternică a relaţii- ( Partidului Socialist Italian, M. Gorbaciov.
două ţări, care încadrau Elena Ceauşescu o _ caldă tar general al Partidului lor dintre cele două parti care au loc la Rimini.
p o r t r e t e l e tovarăşilor şi entuziastă primire’. Prin Comunist Român, preşedin de, ţări şi popoare, pre Delegaţiile unor partide B MONTEVIDEO. - Pre
Nicolae Ceauşescu şi De- puternice urale şi ovaţii, tele Republicii Socialiste cum şi a conlucrării pe comuniste, socialiste şi so- şedintele Uruguayului, Ju-
nis Sassou Nguesso. prin cîntec şi dans, s-a dat România, şi a tovarăşei arena internaţională din cial-democratice de peste lio Maria Sanguinetti,
La ora 17,00 (ora locală), expresie bucuriei şi satis Elena Ceauşescu, Denis tre România şi R.P. Con hotare, prezente la lucrări, Papa loan Paul al ll-lea
aeronava prezidenţială a facţiei faţă de noul dialog Sassou Nguesso, preşedin go în vederea soluţionării au adresat saluturi' Con şi miniştrii de externe ai
aterizat. la nivel înalt româno-con- tele Comitetului- Central gravelor probleme ce con gresului P.S.I. Argentinei, Republicii Chi
T o v a r ă ş u l Nicolae golez. al Partidului Congolez al fruntă omenirea, pentru în numele Partidului Co le şi Uruguayului. au sem
Ceauşescu şi tovarăşa T o v a r ă ş u l Nicolae Muncii, preşedintele Repu munist Român, al secreta nat „Actul de la Montevi
Elena Ceauşescu au fost Ceauşescu şi tovarăşa blicii Populare Congo, a edificarea unei lumi mai rului său general, tovară deo", în favoarea păcii in
salutaţi, la coborîrca din Elena Ceauşescu au răs oferit, miercuri, un dineu bune şi mai drepte pe pla şul Nicolae Ceauşescu, al zona Canalului Beagle.
avion, cu multă căldură puns cu simpatie mani oficial. neta noastră, o lume a pă oamenilor muncii din Ro Constituind obiectul u-
de preşedintele Denis Sas festărilor pline .de căldură în timpul dineului, to cii, înţelegerii şi colaboră mânia, tovarăşul Ion Sto- nei dispute serioase intre
sou Nguesso, care le-a a- ale locuitorilor capitalei varăşul Nicolae Ceauşescu rii internaţionale. Toastu ian, membru supleant al Chile şi Argentina, aflată
dresat un călduros bun congoleze. şi Denis Sassou Nguesso rile au fost urmărite cu Comitetului Politic Execu pe punctul de a se trans
venit pe pămîntul congo- Aceeaşi ambianţă sărbă au rostit toasturi, care au interes şi subliniate cu a- tiv, secretar al C. C. al forma intr-o confruntare mi
lez. torească s-a regăsit de-a pus în evidenţă însemnă plauze de cei prezenţi: P.C.R., a transmis un me litară locală, criza din
Un grup de copii au o- lungul principalelor artere tatea noului dialog la ni Dineul s-a desfăşurat în saj de salut şi cele mai zona Canalului Beagle a
ferit tovarăşului Nicolae ale Capitalei, care oferă o vel înalt româno-congolez, tr-o atmosferă, caldă, prie bune urări de succese fost depăşită prin nego
Ceauşescu şi tovarăşei imagine elocventă a traas- voinţa comună de a se ac tenească. participanţilor la lucrările cieri mediate de Vatican.
congresului.
B KABUL. - Un avion
încheierea vizitei ofic'ale de prietenie a tovarăşului B MOSCOVA. - La în afgan de pasageri de tipul
cheierea vizitei oficiale, AN-26, cu 40 de persoa
făcute în U.R.S.S., primul ne la bord, care efectua
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa ministru al Marii Britanii, o cursă internă pe ruta
Margaret Thatcher, a de
clarat că este satisfăcută Kabul—Khost a fost dobo-
rît de rachete trase de la
Elena Ceauşescu, în Republica Zair Uniunea Sovietică şi con bordul unui avion pakista
de rezultatele vizitei sale in
sideră că cele două ţări nez F-16, informează agen
ţia Bakhtar. Ministerul A-
DECLARAŢIA FĂCUTĂ PRESEI ţumirile noastre pentru partea noastră, a poporu au făcut un pas impor facerilor Externe al R.D.
ospitalitatea de care ne-am lui român, cele mai bune tant in vederea dezvoltă Afganistan a calificat a-
DE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUSESCU bucurat, să adresez popu urări de prosperitate, de rii dialogului referitor la ceastă acţiune drept „un
laţiei capitalei şi tuturor bunăstare,, de întărire a problemele bilaterale şi act provocator şi irespon
(Urmare din pag. 1} zării noii ordini economi locuitorilor Zairului. din independenţei şi de pace.
ce internaţionale. internaţionale. sabil care contravine prin
tratative. Am înscris, în Este evident că am a- La rindul său, Mihail cipiilor de bună-vecinăta-
Comunicatul comun, ne bordat, în cursul convor PLECAREA DIN KINSHASA Gorbaciov, secretar gene te şi duce, în continuare,
cesitatea respectării, în re birilor şi în Comunicatul ral al C.C. al P.C.U.S., a la agravarea situaţiei din
laţiile dintre state, a prin comun, problemele Afri Miercuri dimineaţa s-a de distinşii oaspeţi au avut arătat că vizita a avut o tre cele două ţări“, relevă
cipiilor egalităţii, ale in cii. România a exprimat, încheiat vizita oficială de loc la aeroport. S-a acla mare însemnătate şi pen agenţia citată.
dependenţei şi suveranită şi cu acest prilej, deplina prietenie pe care a efec mat îndelung pentru prie
ţii naţionale, neamestecu sa solidaritate cu lupta tuat-o în Republica Zair to tenia dintre cele două ţări
lui în treburile interne, re popoarelor africane împo varăşul Nicolae Ceauşescu, şi popoare.
nunţării cu desăvîrşire la triva politicii Africii de secretar general al Parti înainte de a se urca în
forţă şi la ameninţarea cu Sud, a condamnat apar dului Comunist Român, avion, tovarăşul Nicolae C.P.A.D.M. ORĂŞTIE
forţa. theidul şi acţiunile agre preşedintele Republicii So Ceauşescu, tovarăşa Elena strada N. Bălcescu, nr. 8
în convorbirile pe care sive ale Africii de Sud cialiste România, împreu Ceauşescu îşi iau un căl
le-am avut, precum şi în împotriva ţărilor vecine. nă cu tovarăşa Elena duros rămas bun de la
Comunicat, am cuprins Ne-am pronunţat pentru Ceauşescu, la invitaţia pre preşedintele Mobutu Şese ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
problemele subdezvoltării, aplicarea neabătută a re şedintelui fondator al Seko şi doamna Mobutu.
care reprezintă astăzi una zoluţiilor O.N.U., precum Mişcării Populare a Re Preşedintele Mobutu • lucrător gestionar la raionul articole
din cele mai importante şi pentru asigurarea inde voluţiei, preşedintele Re Şese Seko exprimă grati pentru copii, Ia magazinul „Palia".
probleme ce trebuie solu pendenţei Namibiei, pen publicii Zair, Mobutu Şese tudinea sa pentru vizita
ţionate. în acest sens, aş tru a acorda întregul spri Seko. înalţilor oaspeţi români,
dori să menţionez preocu jin SWAPO în. această Ceremonia plecării ofi le adresează calde urări. încadrarea se face cu respectarea preve
parea pentru o colaborare luptă. ciale a avut loc pe aero Prin întreaga sa desfă derilor Legii nr. 22/1969 şi Legea 57/1974.
mai largă între ţările în Se poate spune că do portul internaţional N’Djili, şurare, prin dialogul rod
curs de dezvoltare, în ve cumentele pe care le-am unde solilor poporului ro nic dintre cei doi preşe Informaţii suplimentare, la telefon 41716,
derea progresului lor eco- semnat astăzi, convorbiri mân le-au fost rezervate dinţi, prin documentele Orâştie.
nomico-social, pornind de le purtate constituie o în înalte onoruri de stat. semnate, vizita s-a înscris
la faptul că asigurarea in cununare a vizitei şi des ca un moment de deose
dependenţei politice nu se chid perspective deosebit Preşedintele Nicolae bită importanţă în dezvol
poate realiza decît prin- de bune pentru o conlucra Ceauşescu şi tovarăşa tarea pe multiple planuri
tr-o puternică dezvoltare re activă între România şi Elena Ceauşescu au fost a colaborării, în întărirea
pînă
la
aeroport
însoţiţi
economico-socială a fiecă Zair, atît pe plan bilate prieteniei şi înţelegerii ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA
rei ţări. ral, cît şi pe arena inter de preşedintele Mobutu dintre cele două ţări şi po LAPTELUI HUNEDOARA-DEVA
în acelaşi timp, am ex naţională. Şese Seko şi doamna Mo poare. în acelaşi timp, vi
primat preocuparea celor Am adresat invitaţia ca butu. zita distinşilor oaspeţi ro ÎNCADREAZĂ ÎN MUNCĂ:
două ţări de a se ajunge preşedintele Mobutu, îm Ca şi la sosirea în aceas mâni s-a constituit într-un
la tratative intre ţările în preună cu doamna Mobu tă ţară, cetăţenii capitalei important eveniment, mar-
curs de dezvoltare şi sta tu, să facă o vizită oficia zaireze — Kinshasa — se cînd o contribuţie de sea • doi gestionari ambalaje, în gestiune
tele dezvoltate, în vede lă în România — şi aştep aflau în număr mare pe mă la adîncirea legături colectivă.
rea unei soluţii globale în tăm cu multă plăcere rea străzi pentru a-i saluta pe lor de prietenie şi conlu Condiţii, conform legilor nr. 22/1969,
problemele subdezvoltării lizarea acestei vizite în- solii poporului român. A- crare ale ţării noastre cu
— inclusiv a datoriilor ex tr-un timp cît mai scurt. celeaşi manifestări de sti popoarele africane, la cau 12/1971 şi 57/1974.
terne ale ţărilor în curs în încheiere, aş dori să mă şi preţuire ale cetăţe za păcii, destinderii şi în Informaţii suplimentare la telefon 20509.
de dezvoltare — şi reali - exprim, încă o dată, mul nilor capitalei zaireze faţă ţelegerii între popoare.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tir cob. I <<06r ‘
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA» 2 700 Deva, str Dr Petru Groza, nr.’35. Telefoane: 11275, I2I57, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 275.