Page 82 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 82
^q. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
In spiritul exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşeseu
ITELEV
I. L. Deva, unitate de prestigiu—puternic 20,00 Telejurn.
20,20 Viaţa ec
20,35 Partid,
plinirii
■ r ’ Versu
20,45 Cadran 1
21,05 Serial şt
angajată în realizarea sarcinilor de plan lor). ,
subteran*
ţie a 1
Komâne.
,,Acolo u
iarna !“
21,30 Pe magi
ta Alba
Pe coordonatele dezvoltării intensive Condiţii sociale optime pentru Năvodari
Reportaj
2J,50 Telejurn;
Comparativ cu 1985, în de pregătire a exploată rul tehnic al unităţii. Din personalul muncitor
primul an, al actualului rii unor noi trepte, s-a programul amintit au fost iBgAPiC
cincinal, colectivul I.L. De extins tehnologia de dero- realizate un număr de 94
va a obţinut sporuri în care cu găuri de foreză măsuri care aveau termen La I.L. Deva, păstrarea lierelor, policalificarea ju că, s-a acţionat permanent BUCUREŞTI
semnate la toţi indicatorii. de mare diametru (la cal scadent în primul an al stării de sănătate a oa când un rol important în pentru reducerea noxelor, dioprofiruniul
„Dacă vom aminti doar câ car), a fost îmbunătăţit actualului cincinal. menilor muncii, prin asi privinţa calităţii lucrărilor prin punerea în funcţiune 6,30 La or iii!
agricultură;
teva procente — preciza sistemul de alimentare a — în toate sectoarele gurarea celor mai bune executate. Ca exemplu, în a unui număr de 27 mini- jurnal; 7,30
ing. Vasile Deac, directo concasoarelor de argilă unităţii si pe toate liniile condiţii dc muncă, consti acest sens, pot fi date a- filtre. Aceste minifiltre, Revista prese
telierele
var,
gabaritului
o
preocupare perma
datorită
mori-făină,
tuie
lor
ricrul mclodi
rul întreprinderii — ne prin montarea unor grinzi de muncă — preciza nentă a comitetului de cuptoare, reconcasare, ex redus, pot fi montate, du Buletin ilo ştii
dăm foarte bine seama de pentru împrăştierea uni George Grozav, secretarul partid, a organizaţiei sin pediţie, calcar, argilă etc. pă necesităţi, foarte uşor pundem asi
10.00
Buletin
importantul .salt făcut de formă, pe toată lungimea comitetului de partid al dicale şi conducerii uni în vara anului 1986 s-au ia locurile generatoare de 10.05 Un uni\
colectivul nostru de mun rotorului, a materialului I.L. Deva — s-au obţinut, tăţii. La data finalizării terminat şi lucrările, la pulberi, iar pentru sim ghiozdan; 10,
de cintcce;
că. De pildă, la producţia argilos. De asemenea, au pînă în prezent, succese unităţii de către construc vestiarul central cu o ca plitatea construcţiei şi con citate; 11,0«
Ştiri; 11,05 ISo
globală s-a înregistrat o sporit randamentele la di notabile şi se constată o tor, existau puţine gru pacitate de 300 locuri, e- sumul redus de energie rcască; 11,30
creştere de 28,1 la sută, ferite utilaje de bază a- înscriere fermă a întregii puri sociale — şi acelea, xecutat în condiţiile celor electrică sînt preferate fil 12.00 Buletin
la producţia marfă — 32,8 flate pe fluxurile de fa activităţi pe coordonatele improvizate. Vestiarele nu mai exigente cerinţe din trelor mari. Preocuparea 12.05 Din coi
continuă
combate
pentru
acest domeniu.
clorului;
erau altceva decît barăci
12,3(
la sută, producţia netă a bricaţie. De exemplu, prin dezvoltării intensive — le rămase do la construc Privind . tot prin prisma rea poluării şi întreţinerea inima (ării.i l
fost mai mare cu 182,7 la modificarea sistemului dc cerinţă esenţială a actua tor. Astăzi, după 11 ani, îmbunătăţirii condiţiilor unui microclimat propice versuri; 12,10
laureate;
13,(
sută, iar la producţia fi acţionare a benzii metali lului cincinal. subliniată situaţia este cu totul alta. sociale ale oamenilor mun desfăşurării procesului de la 3; 15,00: t
zică s-au obţinut sporuri ce de alimentare la con- în repetate rînduri de se Prin forţe proprii, fiecare cii' — şi pentru obţinerea, producţie rezultă şi . din ru radio-tv. ; i
„Viza
reta
de 33,6 la sută la ciment casorul din cariera de cretarul general al parti atelier şi-a construit ves totodată, a autorizaţiei de menţinerea continuă în goste“ de Pi
şi de 63,3 la sută la var". ghips, indicele intensiv al dului, tovarăşul Nicolae tiarele şi grupurile socia finitive de funcţionare a stare de funcţionare a pez (selecţii
Carte
irumo:
le necesare. Pe lîngă fap
unui număr de 54 insta
— Din punct de vedere acestuia a crescut la 100 Ceauşeseu. în prezent e- tul că acestea sînt, acum, unităţii — amintim că în laţii de desprăfuire, din cui te-a seri
al modernizărilor şi înnoi tone/oră. xistă aici o coordonare e- în număr suficient, întru luna august 1986 s-a ob cele 61 aflate în dotarea diojurnal; li
tate; IC,25 Cr
ţinut autorizarea apei po
rilor, ce a adus anul Despre indicatorii de e- xcmplară a muncii pro nesc şi condiţiile impuse tabile, acţiune la care au întreprinderii. Celelalte 16,40 Muzică' t
patrii
Pentru
1986 pentru I.L. Deva ? ficicnţă ne-a vorbit conta ductive, o unitate sufle de norme. Actualmente, în contribuit numeroşi oa şapte instalaţii, care nu se lena ' vii cat
— Pot fi consemnate o bilul - şef, ce. loan Groza, tească între muncitori şi fiecare vestiar există căl meni din întreprindere. află în stare de funcţio Oreli ii;, i uletii
10.00
serie de lucrări de moder iar activitatea tehnică pro- conducătorii proceselor dc dură pe toată perioada De asemenea, personalul nare, sînt în curs de re 10,20 Sport: s
nizare şi îmbunătăţire a anotimpului rece, grupu unităţii are posibilitatea parare şi s-a,u luat mă petlţlonal; j
priu-zisă, preocupările pen producţie, o mobilizare e- ca la schimbul I să ser suri pentru a funcţiona şoferi, atenţi
tehnologiilor în toate pro tru îndeplinirea măsurilor xcmplară pentru îndepli rile sociale sînt dotate cu toate în cel mai scurt 20.00 Kadioju:
cesele de activitate ale u- chiuvete, sînt faianţate, iar vească o mîncare caldă în timp. zică, informa
stabilite în programul nirea sarcinilor ce ne stau moderna cantină a unită sugestia dv.
nităţii. Astfel, în carierele apa caldă curentă nu lip Aceste acţiuni de bună într-o oră; 2
de ciment şi argilă au fost prioritar pe 1986 ne-au în faţă şi ridicarea conti seşte niciodată. Tot ce s-a ţii, cu o capacitate do 600 gospodărire, de estetizare, poetic: 23,10
executate lucrări de opti fost prezentate dc ing. nuă a prestigiului între realizat a fost efectuat Jocuri. în scopul îmbună ordine, curăţenie şi des- 23,15 Nocturn
23,55—24,00 1
mizare a transportului şi Francisc Kovacs, dirccto- prinderii. cu forţele din cadrul ate tăţirii condiţiilor de mun prăfuirc stau permanent Ştiri.
în atenţia conducerii în
treprinderii, a şefilor de
Liniile de aprovizionare Păuliş-Lunca, sub formă cii din februarie ac. — lăcătuşul Viorel Negrllă ateliere şi ai proceselor
Prioritatea cu calcar şi argilă intră de ciment sau var, de este destul de bogat in (atelierul argilă), operato de muncă. Pentru această
DEVA:
in incintă ca două mici bună calitate, pentru be această privinţă. rul Mariana Petresc, lăcă primăvară s-au reparat şi (P a t r 1 a); Sa
priorităţilor: riuri, din direcţii diferite. neficiarii interni şi externi. Precizăm că am notat tuşii Cornel Dascăr, Vasile betonat toate platformele (Arta); UI
Dinspre „Măgura Feredeu- - Pe aceste „riuri" - aici doar o parte din oa Miron (atelierul mori făi din incinta unităţii, eli Noi, cei din
I-II
seriile
prin
noroiul
exportul! lui", un adevărat munte ne-a explicat Laurenţiu menii care şi-au aureolat nă), cocătorul Romulus min îndu-se spălării zilni A); Trebuie
posibilitatea
aflat la circa 16-17 km Nistor, preşedintele comi numele cu titlul de frun- Petruţ, operatoarele Ibolia , rolul (Moderi
depărtare de unitate, vine Petresc şi Virginica Iscru, ce cu furtunul, pe toată întoarcerea I
(Flacăra);
Pe directorul comercial lăcătuşul Aurel Crlstea (a- platforma. Au fost vopsite rile călătoaj' f
al unităţii. Aurel Danciu, pe benzi transportoare cal utilajele mari şi anexele PETROŞANI:
l-am abordat cu eîtcva carul. Iar dintr-o culme a- telierul cuptoare), opera lor, în culori convenţio do pentru «
întrebări legate de expor şezată deasupra satului Oameni de pe „riuri“... torii Ştefan Balogh şi A- seriile I-Il .(1
(7
crederea
tul întreprinderii. Chişcădaga, şl numită „Is lida Mocioi, subinginerii nale, acţiunea fiind în Cantonul pă:
— Exportăm — ne-a laz", se extrage argila ca O Eugen Posta şi, Francisc curs de terminare. Tot în rea); LUPEN
Oultur
răspuns interlocutorul — re porneşte la vale, spre Szekely (atelierul mori ci cadrul acţ'UnUor de înfru dra „cTate:
CA
mai multe sortimente de silozurile întreprinderii, tot tetului sindicatului — exis taş in muncă: lăcătuşii ment), maistrul Mircea museţare şi estetizare a ehei... ui roi:
ciment, cu caracteristici pe benzi. Lungimea apro unităţii mai putem aminti farul); LON
superioare, precum şi var. tă oameni harnici şi mi Gheorghe Marina, loan Lazăr, slng. Mihaela Mo plantarea a 500 de plop', toarelc iubir
Borza II, minerul loachim
acţionează
nunaţi
care
Cu acest ultim produs am ximativă a traseului — cir Bedea, maiştrii Aurel Dia- rar, lăcătuşii losif Oros şi 200 in de gard viu, însă- ANINOASA:
(Muncitoresc)
intrat pe piaţa internaţio ca 3-4 km. In complexul permanent, cu înaltă ab conu şl Traian Boţoc (din Tiberlu Nagy, maşinistul mînţarca a 400 mp cu tri Păcală — s
nală ceva mai încoace, proces de fabricaţie a lian negaţie şl conştiinţă pa atelierul calcar), electricia Castel Lupu (atelierul var), (Retezat); B
noa
spre finele cincinalului ţilor, cele două „cursuri" triotică, pentru realizarea nul loan Gavrilă, maiştrii lăcătuşul Constantin Uţti foi şi a altor 3 500 mp de roşie); „Autohu
OR:
trecut, însă ciment expor de materii prime îşi unesc sarcinilor de plan, a an Aurel Moga, Aurel Vlad, gazon pe halda din apro oaspete la ,c
gajamentelor
asumate
ir,
tăm aproape de cînd a debitele şl se rostogolesc întrecerea socialistă. Pa lăcătuşii Vasile Boar şi fon, maiştrii Vasile Deac pierea întreprinderii. Deci, Călăreţul ele
fost pusă în funcţiune în mai departe intr-o con noul de onoare al I.L. De Roman Bodrean (atelierul şi Octavian Nealcoş (ate primăvara 1987 se simte ra): GEOAG1
tómele se (:
treprinderea. tinuă metamorfoză, pină va - stabilit la adunarea reconcasare), maiştrii Wi lierul expediţie) şi mulţi ca la ea acasă şi la I.L. de cultură);
— Cum a fost debutul generală a oamenilor mun liam Peter şi Mihai Filip, alţii. Deva I Spartacus —
(Uncia);
exportului în cel dc-al ce ajung in gara C.F.R. mele se BR
gri
optulea cincinal ? LAN: Stop; i
— în primul an al ac să (Casa <
SIMBRIA:
L
tualului cincinal am reu Acţiuni ferme pentru repararea şi întreţinerea utilajelor roşul); 1LIA
şit să expediem benefi do aur —
(Lumina) ;
ciarilor externi cu 105 000 Viraj periei
tone dc ciment mai mult în faţa colectivului din al partidului, tovarăşul burii de acţionare si în pregătiri pentru HC2 , care — în primul trimestru rul).
decît în 1985. Totuşi, cu atelierul de reparaţii me Nicolae Ceauşeseu, privind toarcere, covoarele de cau vor începe la moara nr. 1987 au existat multe a-
toate măsurile întreprinse, canice — a cărui activi planificarea şi realizarea ciuc, pîlniile de alimen 1, pe la jumătatea acestei semenea opriri ? HP*—«asasesi
planul de export pe anul tate se reflectă direct în în sezonul rece, a repa tare etc. luni. — Nu. Aceasta — ne-a
trecut nu a fost realizat funcţionarea instalaţiilor raţiilor. îndeosebi la uti Cei aproape 150 de oa Pe „baricadele reparaţii răspuns interlocutorul —
în totalitate şi utilajelor întreprinderii lajele mari consumatoare meni ai atelierului abo lor" i-am întîlnit şi pe constituie o notă bună atît • Azi, o
— Cum se prezintă si — iarna aprigă din 1984/ de energie electrică. Aşa nează „ca unul" cînd este meseriaşii din formaţiile pentru. cei care 3U „sem 19,30, la Ca
tuaţia pe trimestrul I 1985 a constituit un ade se procedează şi în unita vorba de realizarea unor coordonate de Ştefan Ghir- nat" reparaţiile anterioa ră din Deva
tacolul
de
1987, care sînt caracteris vărat examen de „măsu tea noastră, fapt ce ne o- reparaţii de calitate în- ca, Ioan Cănija (care are re, cit, mai ales, pentru zicale „Melc
ticile exportului pe acest rare a pregătirii profesio feră posibilitatea unei mai tr-un timp mai scurt. Ce în plus şi vulcanizatori, oamenii ce se află perma îşi dau coi
an ? nale şi a forţei de acţiu- bune pregătiri în această s-a făcut, pe această li pentru repararea benzilor nent lîngă histalaţii, le .Şerbănescu,
Sofi
traşcu,
ne în situaţii deosebite". direcţie". nie, în trimestrul recent de transport), Aurel Bi- supraveghează şi le între
— în primele trei luni ţin, le exploatează, execu- hăela Ilori
aco
Stratan
ale anului s-a produs pen Această formulare aparţi — Exemplificaţi în ce încheiat ? Ne-a răspuns la sorca şi alţii. tînd zilnic zeci de mane grupul inst
tru export mai mult cu ne şefului de atelier, ing. constau pregătirile, cînd această întrebare maistrul Desigur, de întreţinerea vre etc. Totuşi, pe primul tlas“.
11 000 tone de ciment faţă Ioan Mariş, care adaugă: încep ele ? Alcxa Szarvadi, şeful unei şi exploatarea marilor a- trimestru au fost cîteva
dc plan. Avem, faţă de a- „S-au cristalizat, cu acel — încă din vară înce mari formaţii de repara gregate pentru produce intervenţii mai mari: la
nul trecut, două ţări în prilej, cîteva experienţe pem. Adică se realizează ţii, alcătuită din sudori şi rea cimentului şi a varu elevatorul de la cuptorul
plus în care exportăm. pozitive pe care le apli ansamble şi subansajmble lăcătuşi: „în trimestrul I lui se ocupă oamenii de var (repus în funcţiu
Am onorat toate acceptele căm an de an, cu bune pentru reparaţiile ce ur 1987 am executat repara de pe fluxurile do fabri ne într-o zi şi jumătate, Pentru az
portuare pentru livrare ci rezultate. Am ajuns, de mează, iar în plus asigu ţia capitală a cuptorului caţie, „Dar — preciza deci în patru schimburi), fi frumoas.
ment în saci şi s-au în pildă, să reducem chiar răm pe pian intern cea dc clincher nr. 2 şi a us- maistrul Viorel Dan, din roasă noap
cărcat toate navetele de şi cu o săptămînă durata mai mare parte din pie cătorului de zgură nr. 1. atelierul reparaţii meca la elevatorul morii de ci neaţa. Cer
riabll mal
ciment în vrac ce ne-au de staţionare în repara sele necesare. Şi facem Ne-am încadrat în terme nice — interyenţiile în ca ment nr. 3, la ventilato- Vîntul v
fost puse la dispoziţie. A- ţii a liniilor dc fabricaţie un premontaj. De exem nele planificate". zul unor opriri accidenta rul-separator de la moara pînă la n
nul acesta a crescut pon sau a altor agregate ' ce plu. pentru cuptoarele de — Ce reparaţii sînt „în le sînt tot în răspunderea de ciment nr. 4 ş.a. nord-est.
minime vo
derea exportului în vrac concură la fluxul produc clincher pregătim răcitoa- foc" la această oră ? atelierului nostru. Forma între plus
şi a sortimentelor de ci tiv. în acest sens am apli rele-grătar, virplele, etan- — Au început RCi (re ţiile pentru astfel de re iar cele ma
ment cu caracteristici su cat cu consecvenţă indi- şăriltj de la capul cald şi paraţii curente) la moara Pagină realizată de tere uşoarf
perioare pentru beneficia eaţi’is' şi sarcinile formu capul rece al cuptorului paraţii sînt organizate pe MARIN NEGOIŢA 19 grade. I
schimburi".
rii de peste hotare. late de secretarul general ş.a.; pentru mori — taro*. ciment nr. 2 şi se fac