Page 86 - Drumul_socialismului_1987_04

H. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

Artişti plastici amatori -

în întrecerea judeţeană T ELE!

Artişti plastici amatori ponistîce ciri Francisc, hăileanu, loan Gali, Tibe- 13.00 Telex
au adus în faza judeţea­ Comei Burlacu, Ion Arca, riu Bo.şncag. Remarcabile 13,05 La siir
tămînă
nă a întrecerii din actuala Xenia Bursan şi Valentin sînt lucrările ex-libris ale lor) *
ediţie a Festivalului na­ Căiţatu. cercului de profil din Vul­ pe la î
populai
ţional „Cin tarea Româ­ în domeniul graficii se can. care abordează teh­ senului
niei" o suită de lucrări de detaşează printr-o manie­ nici ale gravurii în lemn, Comuni
certă valoare artistică. In­ ră distinctă, cu profunde linoleum, metal (Voichiţa raşul ti
KcporU
tre pictorii amatori se de­ sensuri umane, compoziţia Bădeliţă, Mikos' Iosif, Da- moinen
taşează grupul compus din în pastel şi creioane colo­ finel Duinea). Nu lipseşte tului *
cerile in timp, intruziuneo Gclu Boldor cu trei pei­ rate „Clipe .de pace", a din Valea Jiului nici La- la iiiln
Un moralist fantasticului, perspectivele saje, Gabriela Brănescu Mihaelei Oană, din Deva, dislau Schmidt, cu un in­ inent j
compoz
finale deschise, implicarea
cititorului etc. In mod in­ din Hunedoara (cu „Au- şi compoziţia „Oţelar" sau spirat relief în gips pati­ o mei o
mierii
nat, ce redă o compoziţie
Una dintre constantele Este apoi pentru prima sidios, cititorul este astfel dinamică a unei scene de 7 500
*i... ac­
scrierilor lui Corneliu Ră- dată cind autorul simte angajat intr-o dezbatere m m muncă din subteran („Mi- ea! e :
dulescu, lie câ e vorba de nevoia să se confeseze in­ al cărei substrat se dove­ neri-tehnicieni"). Remar­ ţe... Gli
proze scurte, lie de roma­ tr-un capitol liminar, expli- deşte a fi, la urma urme­ cabile sînt acuarelele lui muşeţei
Film n
ne, este interesul scriito­ cindu-şi măcar parţial — lor, întotdeauna de fac­ Dornsody Tiberiu. care nadu“i ••
rului pentru implicaţiile e- cu o discretă şi savuroasă tură etică. Incitante şi ob­ toportret" şi compoziţia peisajele în acuarelă din conturează peisajul plin Autogri
tice ale faptului de viaţă autoironie — intenţiile şi sesive, aceste ecuaţii ale „Păstrătoarele tăcerii"), Bulzeşti, semnate de So­ de poezie al Munţilor A- 14,45 Sâptăm
15.00 închide
investigat. Este, de fapt, o metoda. El se mărturiseşte vieţii il vor urmări, rămi- Radu Ionescu cu două ta­ rina Sturza. puseni. mulul
caracteristică pe care o a fi fost ispitit „de a-i nind un subiect fertil de blouri cu flori armonios O frumoasă impresie fac Ceea ce merită subliniat 10.00 Tclcjur
putem socoti de acum de­ imita pe iluştrii moralişti meditaţie încă mult timp stilizate. Mircea Zdren- busturile de copii din în această fază a întrece­ 19.20 Teleeiu
(color)
finitorie pentru acest pro­ şi pe autorii de dicţionare, după închiderea cărţii. Si­ ghea — o sugestivă „Stra­ ghips şi ceramica roşie, rii artiştilor plastici ama­ 19,50 Premie
zator ce-şi construieşte o- gur, fondul ideatic şi pro­ dă din Orăstie", loan Dra­ realizate de Iîelga Porai- tori din festivalul „Cînta- zio mi
tivă (ci
pera temeinic şi fără gra­ blematica acestor proze goman cu un inspirat cu, precum şi creaţiile rca României" este prezen­ 20,40 Film a
bă, cu o mare acurateţe sint foarte bogate şi com­ „Peisaj industrial", Lucian vestimentare ale Aureliei ţa masivă a unor reale răsărite
artistică, aparent abstras plexe dar spaţiul nu ne Mara cu „Flori" şi Emil Sîrbu. Ca o promisiune talente în plină dezvolta­ 22.20 Tel c jur
dar, in realitate, aliat me­ ^PRIVELIŞTI îngăduie să le detaliem. Coif cu o expresivă „Na­ sînt şi picturile pe sticlă re din centrele Hunedoa­ 22,30 închide
reu in pas cu ritmul tim­ Vom spune doar că proze tură statică". O notă apar­ ale Letiţiei Gavrilă, „Pri­ ra, Deva, Petroşani; Si- mulul.
pului său. Acest eticism de a încerca să înscrie precum Nu toate cercuri­ te în expoziţie face pictu­ măvara", şi cea propusă meria, Orăştie, Brad, gira­
devenise evident, maniles- natura capricioasă a mo­ le se închid (...), Aniţa ra decorativă cu subtili­ de Toma I. Tomescu („Pei­ te de îndrumarea compe­ IE API
tindu-se pe spaţii ample, destelor sale naraţiuni în merge la piaţă ( . . C h e i a tăţi coloristicc, semnată saj"). tentă a profesorilor şcoli­
in remarcabilul său roman perimetrul unor forme pre­ de contact (...), La plim­ de Torino Bocăniciu, la Valea Jiului este pre­ lor populare de artă şi a
UITAREA Şl NEUITAREA cise şi limpezi, în geome­ bare cu Doamna (...) sint care se adaugă o adevă­ zentă cu 17 lucrări, din . artiştilor plastici — in­ BUCUREŞ'
INOCENŢILOR (1983). II tria definiţiilor atestate". antologice şi se cuvin re­ rată pleiadă a şcolii din caro predominante sînt structori de certă profesio- dioprogrnrm
regăsim acum în noua sa Ispită vană, intrucit com­ ţinute ca atare. Hunedoara, orientată spre cele de grafică, cu o te­ nalitato la cercurile clu­ G,30 La ord
agricultură;
cartei cuprinzind proze plexitatea vieţii se refuză Corneliu Rădulescu este o tematică specifică locu­ matică adine ancorată în burilor sau caselor de cul­ jurnal; 7,30
scurte, POVESTIRI PE O oricărei încadrări in defi­ un scriitor laborios, cu un lui, precum Pichiu Dan munca şi viaţa- minerilor. tură. ' Revista pre
TEMĂ DATĂ SAU PSEUDO- niţii prestabilite. Lucid, registru larg, de la tonul Vifor, cu vigurosul portret Se detaşează Eleodor Mi- ST. IRIMESCU rlcrul nielo
Buletin dc >
ETICO-PANORAMA (Ed. E- sceptic şi relativist, autorul liric-tandru pînă la cel po­ „Oţelar", Bartók Csaba, cu dienta radio
minescu), unde dobindeş- îşi dă seama de îndată lemic, un virtuoz al com­ „Şarja", Nagy Şandor cu tin de ştiri
te noi nuanţe şi moduri de de zădărnicia unei atari poziţiilor rafinate, cu un compoziţia „Olar", Dorel Pleonasme (II) comoara foii
Revista
Iile
implicare în substanţa ar­ întreprinderi care i-ar pur­ stil pregnant, supravegheat Petrescu şi Toth Ana Ma­ 11,(10 Buletii
tistică. Nou este aici în ta corabia in derivă pe pînă la detaliu. Fiecare rfa cu două peisaje in­ Din aceeaşi dorinţă de este comparativul lui su­ 11,05 Din ţ,
primul tind faptul că au­ apele didacticismului. De nouă carte pare rezulta­ dustriale într-un stil hi- exprimare „aleasă", „origi­ per) deci folosirea lui mai le ”,35 hl
<
ie:
P
torul lucrează, măcar în aceea, urmărind hotarul tul unul pariu cu sine în­ per-realist, Tudor Hoară nală", unii vorbitori exa-' în exprimarea mai supe­ riu 12,00
anumite momente, „la ve­ veşnic labil dintre aparen­ suşi în sensul efortului spre cu „Copiii păcii” şi Con­ gerează sau recurg la aşa- rior -este inutilă şi inco­ ştiri; 12,03
12,20 De pe
dere", permiţindu-i adică ţe şi esenţe, el păstrează autodepăşire. Şi, aseme­ stantin Zgîmbău cu o su­ numitele cultisme: în loc rectă. a fării; 13,1
cititorului, invitindu-l chiar doar aparenţa „temei da­ nea volumelor anterioare, gestivă „Ladă cu zestre" de a aproba, ei spun a a- Optimus, în limba lati­ 3 ; 17,00
te-" şi a cadrului tradiţio­ şi „Pădurenii". O tema­ de ştiri; 17,
să pătrundă in atelierul nal, in fapt insă recurge aceste POVESTIRI PE O tică bine aleasă, relevă şi viza favorabil, dar şi a nă, este suţxîrlativul ad­ adresa du
său, să participe la actul TEMA DATĂ ( . . . ) repre­ aproba favorabil, ultima jectivului bonus (adjectiv 18.00 Orele
în permanenţă la modali­ loan Popa („Strungarul") expresie fiind" pleonastică. din grupa celor care fac letin de şti
de creaţie, să opteze pen­ tăţile prozei moderne: al­ zintă încă un pariu cişti- şi Eugen Bocşan („Sidcrur- gradele de comparaţie ne­ nu politică
A aproba consfinţeşte o
tru o ipoteză sau alta, ternanţa planurilor şi a gat. gLştii" şi „în atelier"). Sint acţiune de încuviinţare, regulat, deci nu cu sufi­ Internationa
19.00 Buletii
pentru o soluţie sau alta. vocilor naratoare, întoar­ RADU CIOBANU prezenţi în faza judeţea­ de consimţire, „a con­ xe). Aceasta explică impo­ Mai ; 20,00
nă cu diverse lucrări com- 21.00 I.a
simţi în mod oficial la sibilitatea acceptării unor 22.00 RtF'lq
ceva printr-un act auten­ formulări — din păcate e- Sport; 22,jfl
Cinecluburile tic" (Dicţionar de neolo­ xagerat de des întâlnite — cale de m
tate; 23,00
cele mai optime condiţii.
gisme).
tic; 23,10 Mi
la ora confruntărilor Ordinea cuvintelor 23.55—21,00
Ştiri.
l)e puţină vreme, pasiona­ un film despre controlorii de
ţii filmului şi fotografiei, calitate clin combinatul side­ Formidabil este unul
creatori amatori în acest do­ rurgic. Insă dincolo de acesto Cuvântul francez faVo- $]INE
meniu s-au întrunit la casa Intenţii este necesar să se rablc (din latinescul favo- dintre frumoasele superla­
de cultură din Deva, unde a manifeste modalităţile speci­ rabilus) înseamnă „priel­ tive ale limbii române. Cu­
avut Ioc faza judeţeană de fice ale limbajului artistic nic, propice, binevoitor". vântul a „poposit" în ro­ DEVA: £
selecţie a creaţiilor ilin ac­ fără de care comunicarea (Patria);
tuala ediţie a Festivalului na­ este trunchiată, de multe ori Amintirile sint — în ex­ mâneşte din latinescul (Arta); I;
ţional „Cîntarea României 1 *. imposibilă. Or, tocmai Sil a- primarea unora — dc ne­ formidabilis, adjectiv deri­ Noi, cei cili
In ciuda unor absenţe nedo­ cest sens este necesar ca fac­ uitat, deşi amintire arc vat din verbul formidarc seriile I-II
rite, cinefotoclubiştU din ju­ torii cu responsabilitate în A); Trebui
deţ s-au prezentat în marea activitatea clnccluburllor (Con­ sensul neuitării, al chemă­ „a se teme, a avea frică, r (Mode
lor majoritate cu creaţii au­ siliul judeţean al sindicatelor, rii în trecut, aşa cum l-a a tremura de", înse.mnînd i recrea
tentice, multe dintre ele în- Centrul judeţean de îndru­ dăruit „amintirii" versul „uimitor, extraordinar, în­ l» .„căra);
rcgistrînd progrese notabile, mare a creaţiei populare şi a rile călător
mareînd un potenţial artistic mişcării artistice de masă) eminescian („cînd aminti- spăimântător, colosal". PETROŞAN
in continuă creştere. Prin să realizeze o îndrumare con­ rile-n trecut/ încearcă să Aceeaşi situaţie o are şi do pentru
implicarea serioasă a reali­ cretă a cineamatorllor, prin mă- cheme"). principal, în latineşte seriile l-ii
zatorilor de Ia cineclubul „XI specialişti capabili să arate crederea (î
Orizont“ Aninoasa, în subiec­ cum se face, nu numai ce ar Foarte frecvente sînt (principalis) el .semnificând Cantonul f
tele abordate, filmele au do- trebui să se facă. Este, de pleonasmele ivite din a- „primul, primordial, ales, rea); LUPE
bîndit un plus de atmosferă, asemenea, necesară o îndru­ cordarea gradelor de com­ ile principe, de prim rang". dra (Culţi
de valoare, de veridicitate, mare mai atentă a realiza­ CAN: Cant
liste cazul reportajului „Ma­ torilor spre valorile autenti­ paraţie unor adjective Adăugarea — în ambele ehetarul n
caraua“, în care Eugen ller- ce ale subiectelor abordate, neologice care, prin însuşi . cazuri — a unor compli­ fărul); 1,0
bei, încercînd să reţină pe pentru a evita ca printr-o conţinutul lor, implică niri comparative (cel mai toatele iub:
peliculă uit eveniment petre­ creaţie de valoare să fie e- formidabil, cel mai prin­ ANINOASA
cut în activitatea întreprin­ videnţlate nonvalori, chiar gradul comparativ sau (Muncitores
derii miniere Anlnoasa — Ultch-uri. Aşa s-a întîmplat superlativ. cipal) este, firesc, nencce- Păcală —
transportul spro locui de cu sensibila diaporamă „Mu­ „Orarul alegoric al elevu Iui“ — basorelief ce împoclo- Superior înseamnă mai sară. (Retezat);
montaj a unei piese uriaşe — tanţi“, realizator Dorel Mer­ be.şte Şcoala generala nr. I Orâştie, realizat de sculptorul EUGEN BURZA nea „Autol:
se foloseşte de o îndrăznea­ gea, în care, printr-o inspi­ Nicolae Aclam. bun (în latină superior roşie); Ol
ţă coloană sonoră, bnzîndu-se rată înlănţuire se făcea co­ oaspete ia ¡
m exclusivitate pe zgomotele respondenţă intre imaginea Călăreţul el
înregistrate la faţa locului. unul trandafir şi reproduce­ Prezenţa formaţiilor de artistice din Meria-Lunca ra); GEOAC
Tot de aici provine uit alt rea sa pe un costum popu­ dansuri populare pădurc- Scena şi oamenii ei Cernii (instructor Andreiu tómele se
film-reportaj, care, pentru lar pădurcnesc, element însă Scorobeie) şi Poieniţa Voi- de cultură
prima dată, reuşeşte să a- Inexistent în creaţia popu­ neşti, . a unor obiceiuri Spartacus
bordeze, într-o manieră mai lară autentică a acestei zone, folclorice din această zonă mi (instructor Ghcorghe (Dacia); B
sensibilă, viaţa şi activitatea la fel ca şi paietele. Acelaşi în întrecerile etapei jude­ tuită din copii, tineri şi tradiţie. Evoluţia ei a fost Munteanu). Prima forma­ mele se gi
muncitorilor mineri, intitulat ne prezintă însă şi o exce­ vîrstnici, formaţia a reunit potenţată şi de această ţie a valorificat obiceiul LAN: Stop
„Portrete“. Sînt însă do o- lentă, dar discretă pledoarie ţene a Festivalului naţio­ să (Casa
bteclat ambelor pelicule gre­ pentru frumuseţile naturii, nal „Cîntarea României" a 28 perechi de dansatori dată de fluierul şi glasul „Măsuratul oilor", . tinerii SIMERIA:
şeli de structură a materia­ pentru ocrotirea ei, prin dia- constituit un bun prilej care au impresionat prin baciului Ghcorghe Rom- interpreţi vorbind şi miş- reşui); ILI
lului filmat, cît şi unele porama „Retezat — periplu acurateţea interpretării, cea, care, în afară de con­ cîndu-se firesc în scenă, de aur —
stîngăcil în mînuirea apara­ montan“, la care contribuie de evidenţiere a bogate­ reţinînd atenţia mai ales (Lumina) ;
tului, dar tocmai calea di­ şi coloana sonoră realizată lor tradiţii existente aici, prin ineditul desenelor co­ curs, a adus o doină bă­ Viraj perii
rectă pe caro realizatorii din în excelentul aranjament mu­ a posibilităţilor de conser­ regrafice. trânească. Redăm cîtcva momentul măsurării lap­ rul).
Aninoasa au înţeles să se a- zical al lui Ilie Popa. Li s-au alăturat dansato­ din versurile sale care telui cu unităţile de mă­
propie do subiectul abordat, Ar fi do dorit ca Ia urmă­ vare şi, totodată, de va­ sură locale ancestrale, dar
sinceritatea nedisimulată, ne-a toarele ediţii să dispară din lorificare scenică, a grijii rii din Lelese (instructor exprimă atât de sugestiv,
determinat să menţionăm a- practica unor realizatori obi­ pentru păstrarea autenti­ Ion Cocoş) şi cei din Fc- în ultimă instanţă, stator­ şi jocul brîului ori inter­
ceste creaţii înaintea celor ceiul de a încerca escamota­ regi-Cerbăl (instructor Vio- nicia locuitorilor ■ satului pretarea doinei: „Codrule Vrei
de la Lupcnl sau Hunedoara, rea lipsei de conţinut prin cităţii unei creaţii secula­ Feregi: „De plec satule cu frunză lată/ Ridică-ţi-o
cunoscute ca „veterane“ ale mcifrări „supersofisticate“ ori re. (Lipsa cîtorva dintre rel Munteanu). In inter­
!
primelor locuri. Nu vrem sa prin titluri care de care mai aceste colective artistice pretarea lor, „Spicul de din t ne/ La duşmani Ic do la vatră/ Că ţi-o calcă Pentru t
se înţeleagă că în actuala e- preţioase, mai sforăitoare. la etapa pe C.U.A.S.C. a grîu", „Ardeleana", „Săl- pare bine/ Eu mă duc oile...". Ansamblul din va îl prei
dlţle clnecluburile „Amafilm“ Arta este comunicare şi dacă cioara", „Brîul pădurcnesc" mîndro cătană/ Tu rămîi Poieniţa Voinii a adus o- âioasă, cu
din Lupcnl ori „Sidcrurgis- nu posezi momentan mijloa­ fost doar un accident de o buruiană/ Te rog nu te bicciul „Simţul pământu­ bll. Vîntul
tul“ din Hunedoara (ajuns la cele necesare pentru aceasta, organizare peste cara fac­ capătă o savoare aparte lui", obicei dc muncă prac­ pînă Ia ni
al 3-lea colectiv do creaţie I !) nu înseamnă că printr-un titlu torii culturali comunali au prin paşii şi figurile de mărita/ Pin’ la liberarea tensificărl 1
nu şi-au onorat cunoscuta bombastic ori prin te miri trecut, adoptînd măsurile dans aidoma celor de la mea". ticat după reguli dobîndi- la <10—00
ce metafore, al căror sens îl to din străbuni. sector sud-
carte de vizită. Dimpotrivă, o ştie doar autorul, a fost e- ce se impuneau — n.n.). hora satului, toate pe acel După ani de absenţă a râturile m
adevărată demonstraţie de revenit în activitate for­ Prin modul în care păs­
talată o aşa-zlsă filozofie per­ O reală satisfacţie artis­ fond cromatic pe care îl cuprinse îi
cursivitate şi dozare a lim­ sonală. Tocmai de aceea am oferă neasemuitul costum maţia de dansuri pădure­ trează şi valorifică folclo­ 9 grade, i
bajului cinematografic, de dorit să evidenţiem acele „fe­ tică a constituit evoluţia neşti din Ciulpăz-Dumbra- rul local, zona pădureni- me între 1
scriere corectă a unul scena­ formaţiei de dansuri popu­ pădurcnesc. Formafa de Izolat ceat
restre" deschise spre comu­ dansuri populare mixte va (instructor Alexandru lor a dovedit şi de aceas­
riu de film ne-o fac Grigoro nicarea sinceră şi, mai ales, Pentru r
Bulcac şl Sorin Macavei, do lare pădureneşti din Ru- din Feregi, care de ani Bulbucan), înregistrînd şi tă dată că se constituie în predominai
eu conţinut. Celelalte, cu da-Ghelari (instructor Do­ continuare într-un bogat cu cerul \
la clncclubu. „Sidcrurgistul“, strădanie şi, mai ales, cu şi ani îşi împrospătează şi ea o frumoasă prezenţă
în filmul „S-a întîmplat la rel Bistrian), laureată a amplifică valoarea, a tre­ scenică. Izbutite valorifi­ depozitar de datini şi obi­ teorolog
modestie se pot învăţa. Ltnna T“t'
miezul nopţii“. La fel, tot Festivalului naţional „Cîn­ cut în rîndul colectivelor cări de obiceiuri populare ceiuri folclorice.
hunedorenii sînt cei caro în­ artistice consacrate, cu locale nu oferit formaţiile MINEL BODEA
cearcă şl aproape că reuşesc NICOLAE GHEORGHIU tarea României". Consti-