Page 87 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 87
I NR. 9 156 • STM BÂTĂ; 25 APRILIE 1987 Pag. 3
Realităţi şi perspective într-o — Duminică, 26 mai 1987 o „ORGANIZAREA MUN
magazinele
alimentare
CII
IZIUNE şi de legume-fructe vor fost IN CONSTRUCŢII“ or a
tema
consfătuirii
funcţiona între orele 6,30—
instituţie judeţeană de sănătate 13,00, magazinele neali ganizate de Biblioteca „Con
clubul
şi
sin
structorul“
la
tre orele 8,00—13,00.
Cu
t de sap- mentare vor funcţiona în • „LUNA CĂRŢII IN ÎN dicatului nr. T.A.G.C.M. Deva. bri
gada
2
din
(pnrţinl eo- Perfecţionarea sul) toate coptul de asistenţă medi O altă direcţie princi TREPRINDERI ŞI INSTITU acelaşi prilej nu fost pre
Jîntece do aspectele a reţelei de a- cală integrată. S-a obţinut pală care preocupă corpul Unităţile de alimentaţie ŢII“. în organizarea Biblio zentate noutăţile editoriale
u. Melodii sistenţă medicală a jude astfel o reducere însemna medical al Spitalului ju publică vor funcţiona du tecii judeţene şi a Centru din domeniu, aflate in bi
* GalN uc- pă programul unei zile lui do librării Deva, vineri blioteca sindicatului.
animat * ţului Hunedoara a stat în tă a numărului zilelor de deţean este îmbunătăţirea a avut Ioc, la Institutul do
de ieri, o- permanenţă în atenţia or incapacitate temporară de indicatorilor demografici. normale de lucru. proiectări Deva, o întîliiire e „DECADA ŞTIINŢEI SI
azi. Filiaşî. ganelor de partid .şi do muncă, indicele de gravi Creşterile calitative obţi în zilele de 27, 28, 29 a iubitorilor literal urii cu TEHNICII PENTRU I»IO-
* Marile şi 30 aprilie 1987 —‘ ma scriitorul Radu Clobanu. In NIKUl ŞI ŞCOLARI“ şi-a
alo bale- stat. Se poate afirma că tate scăzînd cu mai mult nute în ultimii 2—3 ani cadrul acesteia, prof. Ana declanşat noua ediţie la 20
Ţjară — de fiecare cincinal, fiecare de 11 ia sută în 1986 fală marchează un progres e- gazinele alimentare şi de Maria IVlărilă a făcut cunos aprilie. Organizată de Con
mea. Mo- din cei aproape 22 de ani de 1985. vident în această direcţie, legume-fructe vor funcţio- cute preocupările Bibliotecii siliul judeţean al Organiza
•clic * Un judeţene în cadrul manifes ţiei pionierilor, în colabo
or propune ai fertilei „Epoci Nicolae Au fost mai bine supra dar nu sin tem pe deplin tărilor „Lunii cărţii în- în rare cu Inspectoratul şcolar
lo în pre- Ccauşescu" au marcat îm vegheate dispensarele te mulţumiţi. In acest sens treprinderi şi instituţii“, Iar judeţean, comitetul judeţean
5 minute, bunătăţiri calitative în ritoriale, iar problematica toate cadrele medico-sani- prof. I'elrişor Ciorobea, di de cultură şi educaţie socia
■ fotograme ceea ce priveşte dotarea . din teritoriu a fost mai rectorul Centrului de libră listă, întreprinderea cine
‘duri inuzi- tnrc au datoria să desfă rii Deva, a prezentat opera matografică judeţeană şi
rransparen- eu edificii moderne şi a- temeinic’stăpînită de şefii şoare o susţinută activita PROGRAM SPECIAL scriitorului Radu Ciobanu. centrul de librării Deva,
:ă.şia şi f ru paratură de înaltă tehni de secţii şi compartimen te educativă. Scriitorul a susţinui, apoi, deschiderea festivă a deca
sii clei. * citate, precum şi în înca te. Ca for metodologic, un viu dialog pe probleme dei' a avut Ioc ia Cinema
/.¡cal: „Xa- Prevenirea şi combate de funcţionare ale creaţiei artistice şi ale tograful „Modern“ din Hu
Tclesport * drarea cu personal de Spitalul judeţean a prnmo- rea unor boli cu poartă romanului contemporan. nedoara. Manifestarea, la
muzical. specialitate sau în îmbu do intrare digestivă, ca a unităţilor comerciale a CONCURS ÎN CINSTEA care au participat peste :)00
i:b politică nătăţirea structurilor or ZILEI DE l MAI. Incepînd de pionieri, membri ai ac
:ai progra- SPITALUL hepatita epidemică, unele în perioada 26—30 de miercuri, 22 aprilie 1980, tivelor pioniereşti din muni
ganizatorice. parazitoze vor continua, secţiile Combinatului side cipiu, a beneficiat de o am
tll De o atenţie deosebită JUDEŢEAN de asemenea, să ne preo aprilie şi 1—3 mai 1987 rurgic „Victoria“ Calau se plă dezbatere a documen
află
lopedia s-a bucurat, mai cu seamă muncii intr-un bunei concurs aî telor Congresului al XIII-
gospodăriri,
şi
i D E V A cupe permanent, chiar da Ica al F.C.IL privind dez
— Fante- în ultimii ani şi Spitalul că incidenţa lor a scăzut închinat' apropiatei Zile de voltarea forţelor de produc
laal-distrac- judeţean, unde a fost dat în ultimul timp. Este bine l Mai. „Dintre obiectivele ţie pe baza celor mai noi
ir) în folosinţă, în urmă cu vat cu consecvenţă spiritul principale fixate — menţio cuceriri ale ştiinţei şi teh
siic : „I.a ştiinţific, probitatea pro venit în această direcţie na Ionel Hodorog, secreta nicii. Pe parcursul decadei
dc
de vînturi“ câţiva ani, un modern pa concursul conducerilor u- rul comitetului — partid al vor avea Ioc sesiuni ştiin
amintesc
combinatului
ill vilion de 430 de paturi şi fesională, iar ca bază de nităţilor economice prin na între orele» 6,30—20,00, realizarea angajamentelor a- ţifice, simpozioane, expozi-
ai progra- c-u dispensar policlinic. învăţământ a contribuit cu crearea de condiţii adec- iar magazinele nealimen suniatc în cinstea sărbăto ţii cu creaţii tolinlco-ştlin-
Răspunzând acestei griji toată responsabilitatea iu *vato de igienă la locul de tare vor funcţiona între rii muncii, gospodărirea ma ţlfice.
prime şi a materia
deosebite personalul me pregătirea tinerelor cadre, muncă. Se aşteaptă un orele 8,00—20,00 (fără pau teriilor curăţenia Ia locurile
lelor,
ci ico-sanitar al spitalului şi a secundarilor şi stagia concurs mai eficient şi de ză . de prînz). de muncă, atît în interior,
policlinicii judeţene şi-a rilor. la unităţile care asigură Unităţile de alimentaţie cit şi în spaţiile exterioa
intensificat preocuparea Una dintre direcţiile salubrizarea oraşelor, în publică vor funcţiona du re, buna funcţionare- a in
pentru perfecţionarea ac principale care ne preocu pă programul unei zile stalaţiilor ş.a.“.
I: 6,00 Ra- mod deosebit în marile
i dimineţii; tivităţii, pentru îmbună pă este reducerea în con cartiere de blocuri. Desi normale de lucru.
eu zilei în tăţirea indicatorilor de să tinuare a morbidităţii cu Vineri, 1 mai 1987 —
7.00 Radio- gur, în atenţia personalu toate magazinele vor fi
• Mai; 8,00 nătate a populaţiei. Utili incapacitate temporară de lui medical al Spitalului
i; 8,10 Cu- zarea judicioasă şi efi muncă. Prin măsurile lua judeţean vor continua să închise, eu excepţia uni
ilor; 9,00 cientă a bazei materiale te în unităţile de produc tăţilor de difuzare a pre
ri; 9,05 Au- stea problemele prioritare sei, care vor funcţiona în
10.00 Bule- şi de cadre pusă la dis ţie cu noxe generatoare ale sănătăţii populaţiei,
10,05 Din poziţie a lărgit şi vitalizat de îmbolnăviri, prin exi precum şi cele de direc- tre orele 7,00—10,00.
mului; 10,25 posibilităţile de acordare genţă faţă de igiena la tivare a activităţii cadre Unităţile de alimentaţie
ră radio ; publică vor funcţiona du
de ştiri ; a asistenţei medicale. In locul do muncă, numărul lor mcdico-sanitare pentru pă programul unei zile
¡Ie socialis- dicatori cum sînt mai bu cazurilor de îmbolnăvire aplicarea în viaţă a poli
alion v na folosire a paturilor de datorită acestor cauze a ticii sanitare a partidului normale de lucru.
>rge ( v spital, reducerea duratei scăzut simţitor. Dar, din In zilele de 2 şi 3 mai
Buletin do nostru — dezvoltarea con 1987 — magazinele alimen
Publicitate ; medii do spitalizare, creş acest punct de vedere tre tinuă a medicinei profi
înrca scenă terea natalităţii şi a spo buie să combatem cu mai lactice, apărarea şi întări tare şi de legume — fruc
De Ia 1 la tului natural al populaţiei, multă tărie tendinţa de te vor funcţiona între
B u 1 c t i n rea stării de sănătate a orele 6,30—12,00, iar ma
Muzică pe reducerea mortalităţii in chiul a unora, eu con mamei şi copilului, a tine I
«eavoastră ; fantile şi generale au pre cursul unor medici ..buni gazinele Realimentare vor
:rii : * Ilu- ocupat permanent cadrele la inimă". Contăm în a- retului, consolidarea an funcţiona între orele 8,00—
* Săptămî- samblului de recuperare a
internă şi •medicale ale spitalului ju eest sens pe o colaborare 12,00.
* Muzică; deţean, fiind de la an la mai bună cu conducerile capacităţii do muncă pier
de ştiri * l an îmbunătăţiţi. S-a va unităţilor economice, in dute şi altele. Unităţile de alimentaţie Fabrica pentru producţie industrială şi prestări servicii
adiojurnal ; publică vor funcţiona du Brad, secţia a H-a bunuri metalice. Se montează sche
gestia dv. ; lorificat mai insistent re tr-un control mai eficient Dr. ROMULUS RUSU, letul pentru umbrelele ce se produc aici.
ttO : 22,10 ţeaua de ambulatoriu, s-a al comisiilor pentru pro directorul pă programul unei zile Foto NICOLAE GHEORGH1U
cL**hl muzi- aplicat mai eficient con- bleme sociale. Spitalului ju'deţean normale de lucru.
u populari-
oment poc m — m O 9 ©
ea de dans;
Uiletin de
MELCII VII -
0 tradiţie onorată prin fapte IMPORTANTĂ
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl PRIMĂVARĂ \
(Urmare din pag. 1) timp ce Ja sortimentul lăzi •• SURSĂ DE $
din fag nc-am onorat in VENITURI
tegral comenzile". Cooperativele de producţie,
tru colectiv, le constituie
lia albastră La ceic şase linii de ga achiziţii şi desfacerea mărfu
Salamandra dinamica producţiei pentru Ritm înalt, calitate superioară la rilor achiziţionează în aceas
NEDOARA : export (care a ajuns să tere, ia atelierul mecanic, tă perioadă şi valorifică pc
inia întîi — reprezinte, la cheresteaua la depozitul de cherestea piaţa externă inelei vii. In.
(Modern — şi expediţie, în secţia lăzi Insămînţarea porumbului şi în activităţile ajutorul elevilor şi pionieri
să-ţi joci de fag, 40 la sută, iar ja lor, al tuturor celor care se
- B) * lăzi 30 la sută din totalul din fag se cunosc în amă ocupă de culesul melcilor vii,
îl Su f producţiei), diversificarea nunt sarcinile de. produc din legumicultură ’ prezentăm cîteva date, pentru
osesc pu..u- ţie, exportului acordîn- ca acţiunea lor să devină cît
(Castcl) ; acesteia (dc la un singur du-i-se o atenţie pri mai eficientă.
Un coinan- sortiment — cheresteaua Melcul de livadă — Ilelix
pa grea — de fag, astăzi expediem mordială. „Pentru acest al (Urmare din pag. 1) cooperativei, care no-a mul an cînd se realizează pomatia — începe să-şi faeăj
arîng) ; In- doilea. trimestru al anu spus : acest obiectiv, pe această apariţia o dată cu venirea
s'oiembrie) ; peste hotare lăzi pentru lui — remarca maistrul anotimpului cald. Se recol
ifisit (Uni- ambalarea legumelor şi — Avem toate condi cale economisindu-se circa tează din luna aprilie pînă
I: Sala man fructelor, frize pentru par Zaharie Albu —, avem a- un milion de lei care, în în iu na iunie. Preferă locuri
ii); VUE- chet. alte tipuri de am sigurăte comenzile dc ex unui ritm înalt — la dis ţiile ca în cîieva zile să liniştite, umede (vii, livezi,
lir * Muş port la cherestea dc fag încheiem însămînţarca po anii trecuţi, se cheltuiau lunci, marginile pădurilor,
ii n (Lucca- balaje). De asemenea, a pe ambele relaţii şi vom cuit se munceşte pînă pentru procurarea răsadu izlazuri). Trăiesc în colonii
W: Trccă- crescut numărul celor ca noaptea tîrziu, iar la se rumbului. Cu toate condi sau singuratici. Au o activi
(Minerul); re solicită produsele fa realiza integral sarcinile ţiile climatice nefavorabi rilor. Petru Cătănici, şeful tate intensă în zilele ploioa
i Prceria la lăzile din fag. Dc alt mănat dc dimineaţa de fermei, arăta : se, dimineaţa pe rouă şi sea
l URICANI: bricate la S.I.L. Orăştie, fel, după două decade din vreme pînă se lasă în le în această primăvară, ra după apusul soarelui. Se
trlile I—II astfel îneît acum exportăm s-au efectuat lucrări do — Am semănat în cîmp hrănesc cu muguri tineri,
IAD: Acţivi — direct şi prin interme aprilie a.c., am expediat tunericul — o atenţie deo calitate. Sfecla a şi răsă ridichile, ceapa, usturoiul, frunze de plante, urzici, pă
ţii“ (Steaua întreaga cantitate de che sebită acordăm calităţii lu pădie, muşeţel, soc, frunze
stejar,
ŞTIE: Un diul altor întreprinderi — restea din planul aferent rit în bună măsură şi a- morcovii şi pătrunjelul. în de măr, de cireş, vişin, Cochilia
fag
şi
legume.
lă (Patria); în numeroase ţări din Eu crării. Incorporarea semin este de culoarea cafelei cu
trie (Flacă- ropa, Asia şi Africa. perioadei”. ţei în sol a fost încre vem o densitate optimă curînd vom începe recol lapte, cu nuanţe variabile, de
r-BAl: Fan- — Vorbind despre re de plante. tarea cepei verzi.
Ibesc (Casa împreună cu Mihai Bîr- dinţată unor mecanizatori la alb-brun, la galben-brun.
HAŢEG : lianu, secretarul organiza zultate, realizări şi acţiuni pricepuţi, care muncesc cu Vineri s-a muncit cu Ferma legumicolă a Corpul este de culoare alb-
roz, mai rar alb-gri.
seriile I-II ţiei de partid, am anali — sublinia în încheiere C.A.P. Beriu are amena Cooperativele preiau melci
¿ZI: Fanto- zat stadiul îndeplinirii sar ing. Cornel Prieăjan — se înaltă răspundere. între hărnicie şi în cele două cu cochilia între 28—38 mm.
tesc; CA- cuvine să remarcăm şi aceştia se află loan şi A- ferme de legume din zo jată pentru producerea dc Cei a căror cochilie au peste
îdru la ma- cinilor la export. „De la răsaduri o suprafaţă de 38 mm nu se recoltează, pen
r cultură) ; bun început doresc să re numele cîtorva dintre au drian Niculescu (tată şi nă — ale C.A.P. Orăştie tru a se reproduce în conti
îccnii (Mu- marc eficienţa programu torii acestora. Mă gîndesc 2 600 mp şi aici rcuşin- nuare.
Căutătorli la gateriştii maistrului fiu), d? la C.A.P. Jele- şi C.A.P. Beriu. în gră du-se să se acopere aproa Vor fi manipulaţi cu grijă,
sriile I-II lui special pe care l-am dinţi, loan Radu şi Nico dina de legume din Orăş pe în întregime necesarul. pentru a le proteja cochiliile.
GII Eli ARI : întocmit — la nivelul bi Ton Iliasă, la cei din e- Melcii cu cochilii sparte nu
îs (Minc- roului organizaţiei noas chipele conduse de Ludo lao Şerban (Dîncu Marc), tie am găsit la lucru un Ing. Lidia Manolescu, şefa se recepţionează. Melcii pot
tre de bază, împreună cu vic Bogdan, Aurel Feur- Constantin Glod şi Viorel mare număr dc femei, de fermă, ne spunea că trăi mai multe zile, chiar luni
hrană,
fără
se
asfixiază
dar
organul colectiv de condu dcan, Iosif Avornicesei, la Solomon (Mărtineşti), Ni printre cele mai vrednice în cîmp au fost însămân foarte repede. De aceea, vor
cere - a sectorului — pe electricienii, lăcătuşii, cu- colae Mihăilă (Pricaz) şi numărîndu-se Garofiţa ţate 13 ha cu morcovi, 4 fi recoltaţi de preferinţă în
coşuri, iădiţe din şipci şi nu
baza indicaţiilor, orientă relarii şi ascuţitorii din ha''cu mărar, 3 ha cu sa se vor spăla. Dacă este ne
rilor şi cerinţelor formu echipele coordonate de A- alţii. Lupşa, Aurelia Popa, Floa voie să fio curăţaţi, s’O va
late de secretarul general dalbert Fazakaş şi Ioan Vineri s-a reluat însă- rea Borza, Maria Avram, lată şi două ha cu păstîr- folosi pentru aceasta o ţe
: vremea Dumitru, la Costache Ti- sătură umedă. Pînă la pre
ninant fru- al partidului, tovarăşul mînţarea porumbului şi Ana Cornca ş.a., care plan nac. în prezent echipa de dare vor fi feriţi de razele
:erul var! r . Nicolae Ceauşescu, în cu mofte, Francisc Kiss, Oli la C.A.P. Orăştie. S-a tau varza în cîmp. La legumicultoare formată din soarelui. Se ţin în încăperi
-
i sufla slab vântarea rostită la şedinţa vei Pozond, la ceilalţi lu umbroase, umede şi curate.
irat, cu in- crători care sortează, pre muncit la pregătirea tere buna desfăşurare a lucră Lucia Damian, Ioana To- Pot fi valorificaţi în canti
tporare pînă Comitetului Politic Exe gătesc şi expediază pro muţa. Dorica llic, Ana tăţi nelimitate în tot inter
n/orfi din cutiv al C.C. al P.C.R. din nului — lucrare efectuată rii — realizând un pat valul aprilie—iunie, cu 7 lei/
tic. Tcmpc- 30 ianuarie a.c. Astfel, si dusele fabricate aici. Drept de mecanizatorii Gheor- germinativ dc foarte bună Tomuţa, Dorica Costescu, kg prin C.P.A.D.M. (maga
mc vor fi tuaţia realizărilor la acest ar fi să-i nominalizăm pe zine săteşti, achizitori, depo
? plus 3 şi toţi cei ce muncesc în ca ghe Tat, Aurel Pitodo- calitate — au participat Maria Petras, Doina Lăză- zitele de achiziţii din Brad,
cele maxl- important indicator pre şi mecanizatorii Vasile A- roi şi Maria Tîmpeanu lu Deva, lila, Orăştie şi Haţeg).
şl 22 grade, zenta, la finele primului drul sectorului, cu toţii rescu şi loan Petreuş — Din experienţa anterioară,
dimineaţa, trimestru al anului în fiind oameni care dau va şi la semănat — Victor măriucăi şi Andrei Vcreş. crează — ajutate şi de So un culegător consecvent poa
ite : vreme loare lemnului şi, prin te valorifica zilnic 50—G0 kg
frumoasă, curs, însemnate depăşiri Dumitru — în tarlaua Ferma îşi asigură în în rina Rujoi, economista fer «ie melci, obBnînd importan
abil. (M e- la cherestea de fag, atît munca lor, duc peste ho tregime necesarul de ră mei — la întreţinerea şi
■ serviciu pe relaţia C.T.S. (plus 146 tarele ţării renumele hăr „Sub parc". Lucrarea era te venituri.
?a). coordonată de Dorin Bi- saduri dc varză, roşii, ar stropitul răsadurilor care Ing. ROMULUS GHIŞA
mc), cît şi pe devize con niciei şi talentului între U.J.E.Coop. Deva
vertibile (plus 20 mc), în gului nostru popor. bolaru, inginerul şef al dei, ţelină, ş.a. Este pri se dezvoltă foarte bine.