Page 89 - Drumul_socialismului_1987_04

PR'ÖIFTÄW DiN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
În întîmpînarea Zilei de 1 Mai

cu
dăruire
înal­
fÂi Produse finite ţionînd responsabilitate şl muncito­
tă
rească,
revoluţionară,
co­
suplimentare
lectivul
a
fur­
în
reuşit
nale a secţiei ca n-a aceste
Ca în fiecare an, colec­ zilo premergătoare sărbăto­
tivul I.P.I.C.C.F. Deva se
prezintă şi la sărbătoarea rii do la 1 Mai să obţină
zilnice
producţii
do
circa
muncii din 1987 cu frumoa­ 1 400 tone do fontă.
so şi rodnice împliniri, cu
angajamentul ferm de a în­ Demn de consemnat, în
cheia cel de-al doilea an contextul acestor bune rea­
ni actualului cincinal cu lizări, recordul lunii apri­
bune rezultate. „In apro­ lie a.c. — 1 598 tone de fon­
pierea Zilei de 1 Mai — ne-a tă (în ziua de 21), cu a-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. declarat cc. Marin Dacliln, proapo 200 tone peste pia­
contabilul şef al unităţii — nul zilei.
pot
depăşiri
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U . D E T E A N Se producţia consemna cu 0,4 Fontă peste plan |
la
marfă
la sută, Ia producţia netă energiei electrice al c.D.E.E.
— 0,9 Ia sută, precum şl Hunedoara, aflăm că, în Cu succese notabile în I
din
Importante plusuri Ia pro­ perioada an, caro a trecut muni­ producţie întîmpină sârbă- I
acest
la
nivelul
Anul XXXIX, nr. 9 157 DUMINICĂ, 26, APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani ducţia fizică sortimentală cipiului s-a realizat o eco­ toarea muncii şi colectivul £
(piese de schimb — 740 000 nomie de 278 000 kWh. Este, secţiei I furnale din cadrul î
lei, produse din maso plas­ In fapt, rodul măsurilor e- Combinatului siderurgic Hu­
. 9 B S I4 C ? |tez . tice — 10 tone, construcţii ficiento pe caro toţi consu­ nedoara. Astfel, în perioa­
w
luna
a
Agricultura hunedoreana - ritmuri hidro şl C.F. — 7 tone ş.a.). matorii — industriali, mici da caro a.c., trecut din muncii
aprilie
oamenii
remarcată
Trebuie
atenţia
şi casnici — le-au luat în
ce se acordă programelor do Ia furnalele nr. 5 şi G
prioritare — construcţia de vederea încadrării stricte în nu obţinut suplimentar sar­
cinilor de plan 1 050 tone
viguroase pe calea dezvoltării microturbine, fabricarea pentru cotele repartizate do şi risipă a de fontă. De remarcat fap­
evitării
u-
nor
forme
oricăror
subansamblo
poduri metalice, reparaţia acestei adevărate avuţii na­ tul că acest succes a fost
operativă a pompelor etc., ţionale — energia electrică. obţinut în condiţiile reali­
şl
înseninate
reducerii
unor
zării
intensive şi modernizării precum de producţie, cheltu­ nomii do gaz inetnn — eco­
ielilor
capitol
înregistrăm
Ia
„la
caro
Iectrică — peste 50 000 kWh.
un
o economie de aproape zi“ Producţie sporită 1 800 000 mc — şl energio e-
re­
Formultnd cu clarviziune şi şi transformarea a însuşi judeţului nostru se datoreşte milion de Iei". Dintre autorii acestor care
realizări
cu
marcabile
realism obiectivele strategiei modului de gîndire, de via­ hotăritor sprijinului material, FurnallşUI din Combina­ furnaliştii liunedorenl în­
dezvoltării în ritm susţinut, ţă şi de muncă al tuturor financiar şl tehnic acordat însemnate economii tul siderurgic „Victoria" Că­ tîmpină ziua de 1 Mai am
nume:
Favel
echilibrate şi armonioase, a oamenilor muncii din agri­ de statul nostru, apreciabi­ de energie electrică lău sînt hotărîţl să se în­ reţinut cîteva Mlhai Timoftc,
Lărgennu,
economiei naţionale şi pre- cultură, al întregii ţărănimi“. lului volum de investiţii ce scrie ferm pe drumul re­ Ioan Vasllache, En8 Ileş,
figurînd marile transformări lată cerinţe esenţiale formu­ s-au alocat pentru dezvol­ După cum ne informează dresării şl să stabilizeze pro­ Vaier Oprlşn, Nicolae Ioana,
la
fontă
sociale impuse de trecerea late de secretarul general tarea bazei tehnico-materia- maistrul Ioan Polverea, de ducţiile zilnice mal do înalte. Ae- Iustin Molso ş.a. (AKON
CATA, corespondent).
la sectorul de furnizare a
niveluri
cît
la noua calitate a muncii a;l partidului, derivînd din le, pentru dotarea agricul­
şi vieţii întregului nostru necesitatea obiectivă de a turii cu mijloace mecaniza­
popor, Partidul Comunist asigura ridicarea pe noi te de înalt randament, pen­
Român a jalonat, prin po­ trepte calitative a întregii tru extinderea chimizării, iri­
litica sa agrară, drumul rea­ activităţi din agricultură, pe gaţiilor şi altor acţiuni de
lizării unei agriculturi so­ baza aplicării pe scară for- îmbunătăţiri funciare. Este
cialiste moderne, de înalt gă in producţia agricolă a dt se poate de grăitor fap­
randament şi eficienţă eco­ celor mai noi cuceriri ale tul că numai în cincinalul j Un detaşament muncitoresc
nomică, capabilă să asigu­ ştiinţei şi tehnicii, pentru trecut în agricultura coope­
re valorificarea deplină a progresul şi evoluţia neîn­ ratistă hunedoreana s-au harnic, priceput, ordonat
resurselor umane şi mate­ trerupte, mereu ascendente, investit fonduri de peste 440
riale ale satelor noastre, milioane lei, ceea ce a con­
satisfacerea necesarului de tribuit la creşterea de peste Colectivul termocentra­ ţionare a grupurilor ener­ specialist Petru Popa, iar jj
produse agroalimentare ale 5,6 ori a fondurilor fixe ale lei Mintia se afirmă nein- getice, sau care exploatea­ la cazane formaţiile ma/'ş- I
populaţiei şi de materii pri­ 25 de ani sectorului cooperatist al a- | cetat ca un detaşament ză, sub semnul raţionalu­ trilor Mircea Marc, care ?
me ale industriei, a cerin­ gricultiurii faţă de cele exis­ I de nădejde al economiei lui fi cerinţelor economiei este şi secretarul organi- §
ţelor economiei naţionale, de la încheierea tente în anul încheierii coo­ J judeţului nostru, se atir- naţionale, agregatele sec­ zaţ tei de bază şi Nicolae »
ţiei termomecanice. In rin-
|
mă prin hărnicie şi pri-
în acest context, încheierea perativizării agriculturii. * cepere, prin dăruire şi durile acestora, intilnim Cazacu. Din compartimen- 8
procesului de cooperativi­ cooperativizării Gospodărind judicios pă- răspundere. Pentru că, re- mereu turele maiştrilor tul de armături, in care «
zare a agriculturii, care a mîntul şi baza tehnico-ma- oamenii au de-a face cu |
e r f a ,
Lascu Macra, Aurel H
avut loc in aprilie 1962, a agriculturii terială, numeroase coopera­ * almente, pe umerii săi stau Alion Cherman şi Nicolae vane, ventile, clapete, su- J
marcat un moment de în­ tive agricole de producţie | sarcini de primă însemnă- David. In compartimentul pape de protecţie, se a f l ă g
semnătate covirşitoare pen­ au ridjcat permanent şta­ J tate pentru întreaga eco- mereu, in primele rinduri, I
tru victoria deplină a rela­ a realizărilor din agricultu­ cheta producţiei medii la i nomie naţională. Expri- de exploatare a secţiei e- formaţia comunistului Eu- 2
ţiilor de producţie socialiste ră, ca o condiţie decisivă a hectar la toate culturile. mind plastic şi sugestiv lectrice, cunoaştem, prin gen Serestely.
în economie. Deşi un sfert dezvoltării economico-socia- Cooperative cum sînt cele I starea acestei răspunderi, parametrii termocentralei, Un important indicator *
de veac reprezintă o peri­ le a României socialiste, a din Romos, Rapaltu Mare, I secretarul comitetului de al planului zilnic, lunqr şi I
oadă istorică scurtă, în cei apropierii tot mai mori a Ostrov, Lăpuşnic, Orăştie. « partid, Constantin Neag COMUNIŞTII - anual ce trebuie realizat *
25 de ani care au trecut condiţiilor de muncă şi de Haţeg, Deva, Hărău şi alte­ spune că, in întregul său, de către întregul colectiv |
de la încheierea cooperati­ viaţă de la sate de cele de le obţin an de au produc­ î colectivul se află perma­ PROMOTORI este creşterea producţiei J
vizării agriculturii, ţărăni­ la oraşe, a trecerii Româ­ ţii sigure şi stabile: cîte nent în priză pentru a da Al SPIRITULUI de energie electrică pe g
mea, în alianţă cu clasa niei în rindul ţărilor cu o 4 500—7 000 kg cereale ta ' lumină, forţă şl căldură. REVOLUŢIONAR bază de cărbune. Se dă, I
muncitoare, s-a afirmat ca dezvoltare medie - aşa cum hectar, 25-30 tone cartofi La calea ferată uzinală aici, o adevărată mare şi jj
un uriaş potenţial revoluţio­ prevăd hotărîrile Congresu­ şi legume, 35-40 tone sfe­ I fluxul transportului de căr- grea bătălie, pentru că |
nar, organizarea pe baze lui al Xlll-lea al partidului. clă de zahăr la aceeaşi u- bune se a f l ă in miinile şi aceeaşi isteţime profesio­ se lucrează cu multe sor- *
socialiste a agriculturii ro­ în vastul şi importantul nitate de suprafaţă. In con­ conştiinţa unor comunişti nală şi probitate politică turi de cărbune, fiecare 1
mâneşti creind premise fa­ tablou ce înfăţişează astăzi sens cu cerinţele noii revo­ J cum sînt Romulus Chiş şi şi morală, pe oamenii din avînd putere calorică spe-
vorabile sporirii forţei mate­ marile transformări ce au luţii agrare, asemenea re­ Ioan Bota, in fruntea că- turele conduse de cornu- cltică. In această bătălie |
riale şi spirituale a poporu­ avut loc -în dezvoltarea a- colte trebuie să realizeze şi « tara se a f l ă insuşi secre- niştii Liviu Chioreanu, Pe­ se verifică zilnic forţa de *
lui nostru. griculturii socialiste a pa­ celelalte unităţi agricole I tarul organizaţiei de bază tru David şi Simion Ghiu- mobilizare a oamenilor g
„In cadrul dezvoltării ge­ triei se regăsesc, cu partea cooperatiste din judeţul nos­ ; | — Ioan Boldor. In acelaşi ra. pentru menţinerea perma- I
timp, instalaţiile din gos-
nerale a patriei noastre — lor de contribuţie, şi lucră­ tru. instituirea înaltului titlu i podăria de cărbuni — ma- Marşul viguros pentru nentă in funcţiune a cel 2
sublinia tovarăşul Nicolae torii din agricultura judeţu­ de „Erou al Noii Revoluţii susţinerea energiei pro­ puţin 3 mori pentru fieca- *
Ceauşescu - agricultura o- lui nostru. O cifră conclu­ Agrare" stimulînd interesul I şi oi de preluat, benzi ductive a patriei nu este re corp de cazan. Subin- I
cupâ un loc important, ca dentă ce evidenţiază dru­ şi preocuparea ca în fiecare transportoare, culbutoare totdeauna linear. Apar ne­ ginerul Liviu Coroiu con- *
una din ramurile fundamen­ mul parcurs de la coopera­ unitate să se obţină rezul­ I — formaţiile conduse de prevăzute, incidente, ava­ duce aici o formaţie care J
Kiss
Francisc,
maiştrii
tale, hotărîtoare ale con­ tivizarea agriculturii, mai tate superioare, să candide­ I Gheorghe Stănese şi Nis- rii, care trebuie lichidate îşi dovedeşte pas cu pas *
strucţiei socialiste şi comu­ cu seamă în epoca ce cu ze astfel la cucerirea înal­ | tor Alba sini mereu la operativ şi cu maximă e- răspunderea pentru tot ce g
niste. Pornind de la dezvol­ îndreptăţită mîndrie patrio­ tei distincţii. i datorie. ficacitate. In tot ce se nu­ întreprinde.
tarea intensivă a agricultu­ tică o numim „Epoca Nicolae Datorită folosirii judicioase meşte reparaţii, revizii teh­ Aparent, atelierul meca- jj
rii, in cel de-al 8-lea cinci­ Ceauşescu", o reprezintă a bazei tehnico-materiale, Temperatura şi comple- nice şi înlăturarea . inci­ nic ar reprezenta o zonă 1
nal va trebui să acţionăm creşterea producţiei agricole producţia totală de grîu, v xitatea muncii creşte pe dentelor se exprimă cu mai calmă, ferită de şocu- 2
cu toată fermitatea în ve­ globale, care în anul trecut porumb, legume şi cartofi | măsură ce ne apropiem promptitudine şi aplomb rile producţiei nemijlocite. $
derea realizării noii revolu­ a fost de peste 2,87 ori mai a sporit în judeţul nostru * de generatoare, de turbl- de meseriaş bun formaţii­
ţii agrare, care presupune o mare comparativ cu cea de cîte 2—5 ori în anul tre­ | ne. In acest drum intilnim le conduse de maiştrii co­ CORNEL ARMEANU j
transformare a organizării realizată în anul 1965. Sal­ cut faţă de 1965. Sporuri J formaţiile şi turele care munişti Sigismund Cara,
şi producţiei agricole, creş­ tul cantitativ şi calitativ ce » supraveghează ' buna func­ loan Şandru, muncitorul (Continuare în pag. a 3-a) J
terea puternică a producţiei a avut loc în agricultura (Continuare în pag. a 2-a)