Page 9 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 9
tp@fţ
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
' k:k împreună cu tovarăşa
C I A U S M H Elena Ceauşescu, în R.P. Congo
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU
Şl COLONEL DENIS SASSOU NGUESSO
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
La Palatul Poporului din Cei doi preşedinţi au în fost exprimată îngrijora
Brazzaville au început, sărcinat pe miniştrii şi pe rea faţă de încordarea e-
joi, convorbirile oficiale ceilalţi membri ai delega xistentă în lume, ca urma
Anul XXXIX. nr. 9137 VINERI, 3 APRILIE 1987 4 pagini - 50 bani între tovarăşul Nicolae ţiilor participante la con re a manifestării politicii
. «g* tflem?* Ceauşescu, preşedintele Re vorbiri să analizeze şi să de forţă şi dominaţie, de
publicii Socialiste Româ stabilească în mod concret înarmare, a menţinerii şi
nia, şi tovarăşul Denis domeniile unde se poate agravării unor conflicte
Sassou Nguesso, preşedin realiza o bună colaborare, din diferite regiuni ale
tele Republicii Populare reciproc avantajoasă, să globului, a creşterii peri
Congo. colului unui nou război
La convorbiri participă materializeze unele posibi
tovarăşa Elena Ceauşescu, lităţi în înţelegeri şi acor mondial, ce s-ar transfor
duri care să asigure, încă
prim viceprim-ministru al ma inevitabil într-o ca
guvernului. din acest an, o largă cola tastrofă nucleară. S-a sub
STOP RISIPEI DE MATERIALE în cadrul convorbirilor, borare şi cooperare econo liniat că, în aceste condi
s-a procedat la un schimb mică şi în alte domenii de ţii, se impune să se facă
de păreri în legătură cu interes comun. totul pentru oprirea cursei
în cadrul schimbului de
stadiul actual al relaţiilor păreri în legătură cu e- înarmărilor, în primul rînd
nucleare,
pentru
a
celei
Restanţieri la plan, „corigenţi economice, tehnico-ştiinţi- voluţia situaţiei interna trecerea la acţiuni ferme
fice dintre cele două ţări,
căile şi mijloacele de ridi ţionale, care a pus în evi de dezarmare, la adopta
care a lor la un nivel şi denţă identitatea sau a- rea unor măsuri care să
Ia... buna organizare mai înalt, corespunzător propierea punctelor de ducă la eliberarea omeni
posibilităţilor de care dis
vedere ale celor două ţări
pun România şi Congo. în problemele abordate, a (Continuare în pag. a 4-a)
Mai întîi — o punere în în acest perimetru nu un mic grup de oameni îşi
temă. Pe şantierul de lo există deocamdată zone unesc eforturile pentru a CĂLĂTORIE PE FLUVIUL CONGO
cuinţe din Călan acţio verzi, deşi în unele blo muta în altă parte o ma-
nează constructorii din curi locatarii deja s-au cara-turn. Ceva mai în T o v a r ă ş u 1 Nicolae au fost salutaţi cu onoruri şi tovarăşa Elena Ceauşesc u,
Brigada nr. 5 Orăştie. Pînă mutat. O „tăiem” direct colo, însă, 5—6 oameni Ceauşescu, secretar gene militare. împreună cu tovarăşul
în 1986 aici a lucrat co spre locul unde-i vedem pe stau „în roată” şi tăifă- ral al Partidului Comunist în onoarea tovarăşului Denis Sassou Nguesso au
lectivul Brigăzii nr. 2 De constructori şi avem posi suiesc. De ce ? „Pină la Român. preşedintele Re Nicolae Ceauşescu, secretar revenit la Brazzaville.
va. Deşi aceste „meta bilitatea să notăm că pe această oră (10,30) — ne publicii Socialiste Româ general al Partidului Co
morfoze" de şantier nu terenul dintre blocuri s-a răspunde Nicolae Buran, nia, şi tovarăşa Elena munist Român, preşedin ★
trebuie să conducă la făcut într-o anumită mă şeful echipei de zidari — Ceauşescu, invitaţi de to tele Republicii Socialiste T o v a r ă ş u l Nicolae
schimbări de ritm în exe sură curăţenie. nu am primit cele şase varăşul Denis Sassou România, şi a tovarăşei Ceauşescu, preşedintele Re
cuţia obiectivelor, la punc — Au participat şi lo tone de ciment coman Nguesso. preşedintele Co Elena Ceauşescu, tovară publicii Socialiste Româ
tele de lucru din Călan catarii la asemenea ac date pentru ora 7“. mitetului Central al Parti şul Denis Sassou Nguesso, nia, şi tovarăşa Elena
sînt destule restanţe. Dar ţiuni ? Comenzile de materiale preşedintele Comitetului Ceauşescu au continuat, în
nu de acestea ne vom — Tot ce s-a făcut în — după cum aflăm — se dului Congolez al Mun cursul dimineţii de joi,
ocupa în continuare, ci de această direcţie — ne-a fac „de azi pe mîine”. Nu cii, preşedintele Republicii Central al Partidului Con la bordul navei preziden
„corig.enţele” pe care răspuns ing. Nicolae Bo- există grafice de perspec Congo, au făcut, joi 2 a- golez al Muncii, preşedin ţiale congoleze, convorbi
le-am constatat în dome taş — aparţine oamenilor tivă şi, implicit, o coor prilie, o călătorie pe flu tele Republicii Congo, a rile oficiale cu tovarăşul
niul ordinii şi curăţeniei din şantier. Zilele bune donare unitară a apro viul Congo. oferit un dejun, Denis Sassou Nguesso, pre-
la locurile de muncă. De de primăvară, care s-au vizionării punctelor de La sosirea pe nava pre în cUrsul după-amiezii, to.
sigur, aspectele negative instalat de cîtva timp, lucru. Aşa că' justifica zidenţială, înalţii oaspeţi varăşul Nicolae Ceauşescu (Continuare în pag. a 4-a)
vor fi înlăturate, iar cei ne-au dat posibilitatea să rea stagnării activităţii '
în cauză vor fi „admişi”, declanşăm mai multe ac prin „cei de la S.U.T.
pînă la urmă, la examenul ţiuni privind buna gos Deva” nu-şi are rostul.
primăverii. Totuşi, pînă a- podărire a materiilor pri Apoi, mai erau multe alte Producţie suplimentară de energie electrică IN ZIARUL DE AZI;
tunci... me şl materialelor, curăţe lucruri de făcut în pri
nia şi ordinea la locurile vinţa ordinii şi curăţe • Controlul oamenilor
CURĂŢENIE, Angajat plenar în eforlul dc a asigura economiei
DAR ŞI RISIPA... de construcţie. niei. Amintim aici doar naţionale cantităţi sporite dc energie electrică, colec muncii — concret, e-
Interlocutorul este şeful faptul că in jurul blocu xigent, eficient
Oraşul nou Călan se punctului de lucru „an lui 5 A, chiar lîngă zidul tivul de muncă al Termocentralei Mintia se prezintă
extinde către nord-vest, samblul 204”. împreună, clădirii, sînt împrăştiate cu rezultate meritorii în întrecerea socialistă. Dato • Invăţămînt - produc
adică spre rîul Strei, în observăm că lingă blocul gunoaie, resturi de fier rită grijii acordate bunei întreţineri şi funcţionări a ţie, o latură stabilă a
sensul de curgere al apei. 5 A, două „Demag”-uri şi şi lemn, cartoane, tinichele instalaţiilor şi agregatelor, asigurării unui form cli procesului dc învă
ş.a. Toate acestea s-ar fi mat do ordine şi disciplină la toate locurile de mun ţă mînt
că, lucrătorii de aici au reuşit să-şi depăşească pre
Nici o zi fără depăşiri de plan! M. NEGOITĂ vederile aferente lunii martie cu 83 milioane kWh, • Sport
sporind astfel producţia suplimentară realizată de la
M. DIACONI)
L. BRA1CA începutul anului la 149 milioane kWh energie elec • Săptămîna viitoare la
televiziune
o deviză angajament onorată trică.
(Continuare în pag. a 2-a)
prin fapte
Primul an al cincinalu menii muncii din sector
lui 1986—1990 s-a dovedit s-au străduit şi depun în
deosebit de rodnic pentru continuare eforturi susţi
colectivul de oameni ai nute pentru găsirea şi a-
muncii de la Sectorul mi plicarea celor mai eficien
nier Deva, subunitate din te măsuri care să ducă la Activitate zilnică în legumicultură şi în livezi
componenţa Minei Deva: creşterea mediei producţiei
planul la minereu marfă zilnice, a productivităţii
a fost depăşit cu 10,7 Ia muncii, fără a neglija nici — Chiar dacă ploile din ritm bun — ne spunea Vlaicu sau Rpmo.şel, mun tărîţi să pună baze trai
sută, în condiţiile in care o clipă reducerea consu ultimele zile au frînat ac Ioan Căstăian, preşedinte ca în legumicultură şi po nice recoltei acestui an,
la consumurile de materia murilor materiale, de e- tivitatea de pe ogoare, în le C.U.A.S.C. Gcoagiu. micultură se derulează zil profită de ferestrele dintre
le şi energie electrică eco nergie şi combustibil. grădinile de legume şi în Astfel, la C.A.P. Geoagiu, nic. Mecanizatorii, coope ploi şi efectuează, punînd
livezi ea se desfăşoară în îndeosebi, dar şi la Aurel ratorii şi specialiştii, ho- adeent pe calitate, toate
SECTORUL MINIER DEVA lucrările necesare în a-
ceastă perioadă.
nomiile realizate reprezin O bună parte dintre mă într-adevăr, în ferma
tă 14 şi, respectiv, 9 la surile la care se referea legumicolă a C.A.P. Gcoa
sută din cotele repartiza ing. Victor Bogdan ne-au giu munca se desfăşoară
te. De pe această temelie fost prezentate chiar de pe mai multe fronturi, sub
trainică, oamenii muncii cei care le-au propus şi le coordonarea inginerei Ale
din sectorul Deva au tre aplică în practică. Ing. Ioan xandrina Ciornei, şefa fer
cut — aşa cum indica se Bota, şeful sectorului trans- mei. O mare atenţie se a-
cretarul general al parti port-electromecanic, rele cordă producerii răsaduri
dului, tovarăşul Nicolae va avantajele introducerii lor, unde lucrează coope
Ceauşescu — cu toată ho- în subteran a noilor per- • ratoarele din echipa con
tărîrea la realizarea, din foratoare tip P 125 : redu dusă de Elisabeta Hără-
chiar primele zile ale lui cerea consumului de aer guţ. Aflăm că au fost rea
1987, a mobilizatoarelor comprimat, siguranţă spo lizate 2 300 mp răsadniţe,
sarcini de producţie pre rită în exploatare, produc din care 1 700 mp au fost
văzute pentru acest an. tivităţi ridicate. în comple semănaţi cu ardei, varză
— De la bun început ţin tare, şefii de brigăzi Iulian de vară şi vinete. Coope
să subliniez că am intrat Doţa şi Gheorghe Apreote- ratoarele Silvia Verbea, A-
în acest an hotărîtor al ac sei, fruntaşi în întrecerea nisia Cigmăian, Maria
tualului cincinal cu deviza socialistă pe Mina Deva Dîncan, Maria Săndra se
„Nici o zi fără depăşiri de în 1986, arătau că utiliza numără printre cele mai
plan I” — remarca ing. Vic rea noilor perforatoare le pricepute şi harnice legu
tor Bogdan, şeful sectoru permite, la exploatarea micultoare.
De cîteva zile s-a tre
lui. Sîntem însă conştienţi prin subetaje, realizarea cut la pregătirea patului
că numai o deviză, oricît unor randamente de 17—18 germinativ pentru însă-
de mobilizatoare, nu este tone pe post.
suficientă pentru obţinerea D. MIRCESCU I.a ferma de stat din Bretea Română se asigură pregătirea în avans a patului MIRCEA LEPĂDATU
realizărilor pe care ni le-am germinativ pentru însămîoţar ea plantelor furajere.
propus. De aceea, toţi oa- (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare In pag. a 2-a)
