Page 90 - Drumul_socialismului_1987_04

’q. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

25 de ani de la încheierea cooperativizării a

Agricultura hunedoreană—ritmuri viguroase
Trainice împliniri clădite prin muncă
(Urmare din pag. 1) venite în dezvoltarea agri­ rea realizării planului de
Cind a luat liinţă Coo­ parcurs de unitate, de averea obştească a sporit culturii au determinat schim­ producţie, a bugetului de
perativa agricolă de pro­ fiecare lamilie de coope­ de zece ori. asemănătoare s-au înregis­ bări radicale în munca şi venituri şi cheltuieli,
ducţie din Romos, Maria ratori în cei 25 de ani de ...Bunăstare şi progres trat la producţia animalie­ viaţa oamenilor de la sate, Referindu-se la necesita­
Băroi şi Aurelia Ocolişan la încheierea cooperativi­ pe toate planurile şi în ră, ceea ce a creat posi­ în fiecare localitate a jude­ tea perfecţionării continue • Ba
erau membre cooperatoa­ zării ? casele cooperatorilor din bilitatea măririi, în aceeaşi ţului nostru înnoirile fiind a organizării muncii şi pro­ nostru !
re. Amindouă, femei har­ — A fost, intr-adevăr, un Romos, pe care fiecare în proporţie, a livrărilor la fon­ prezente Ia tot pasul, nu­ ducţiei în agricultură, se­ zent pe
nice, au contribuit din drum plin de împliniri — parte şi toţi împreună le dul de stat, concomitent cu meroase unităţi administra- cretarul general al partidu-
plin la dezvoltarea unită­ arăta Maria Băroi — nu asigură prin munca pe aceasta asigurindu-se creş­ tiv-tenitoriale aspirînd la sta­ dului, tovarăşul Nicolae tractoar
ţii prin munca de zi cu zi. întotdeauna uşor, dar care ogoarele şi in zootehnia terea veniturilor băneşti ale tutul de oraş agroindustrial. Ceauşescu, a cerut organe­ păşeşte
Astăzi, prima este vice­ a sporit avuţia unităţii, do­ cooperativei. Lucruri de­ unităţilor agricole, precum De altfel, la şedinţa de în­ lor şi organizaţiilor de scurt şi
preşedinta unităţii, iar cea vedind Justeţea politicii spre care ne-a vorbit cu şi a veniturilor lucrătorilor chidere a programului de partid, tuturor lucrătorilor
de-a doua brigadiera la agrare a partidului, intă- satisfacţie şi loan JurJ: din agricultură. De menţio­ pregătire a organizatorilor ogoarelor să acorde întrea­
cultura mare. Mecanizato­ rindu-ne convingerea că „Ca mecanizator, aş dori nat este faptul că o aten­ de partid, preşedinţi ai con­ ga atenţie activităţii politi- • Su
rii loan lurj (socotit spe­ munca tuturor în coopera­ să amintesc despre modul ţie deosebită a fost şi este siliilor unice agroindustriale, co-educative. de ridicare,şi chimico
cialistul nr. 7 al unităţii la tivă este singura in mă­ in care s-a dezvoltat par­ acordată dezvoltării sectoru­ ce a avut loc la sfîrşitul lu­ formare a conştiinţei revolu­ chimic :
insămînţări) şi loan Ren- sură să ducă la creşterea cul de maşini şi utilaje a- lui zootehnic, în scopul va­ nii februarie a.c., secreta­ ţionare, pregătirii profesio­ ste 17 .
tea se numără şi ei in continuă a producţiilor ve­ gricole pe care-l are la lorificării eficiente a poten­ rul general al partidului, nale a ţărănimii, în scopul
rindul celor care au a- getale şi animale, la spo­ dispoziţie secţia noastră, ţialului şi tradiţiei existente tovarăşul Nicolae Ceauşescu. însuşirii şi aplicării celor
proape un slert de secol rirea averii obşteşti şi con­ ca, de altfel, întreaga a- în judeţul nostru, in noile a cerut ca fiecare C.U.A.S.C. mai noi cuceriri ale ştiin­ • Eli
de cind muncesc pe ogoa­ comitent a bunăstării in gricultură. Sint şi ele o comjolexe profilate şi spe­ să devină un puternic cen­ ţei şi tehnicii, realizării noii bovine,
rele Romosului. Şi ei au casele noastre. Este sufi­ dovadă a grijii pe care o cializate în creşterea şi în- tru de muncă, de înfăptuire calităţi a muncii şi vieţii, sări, poi
avut un cuvint greu de cient să arătăm cu ce poartă partidul şi statul grăşarea bovinelor, ovinelor, a noii revoluţii agrare. Pen­ înfăptuirii neabătute a ho- ducţiei i
spus in recoltele din ce „zestre" am pornit şi ce nostru dezvoltării acestei porcilor şi păsărilor activi­ tru valorificarea deplină a 44 Ia su
tărîrilor adoptate de Con­
in ce mai bogate obţinu­ avem acum in cooperativa ramuri de bază a econo­ tatea se desfăşoară după posibilităţilor de sporire a gresul al Xlll-lea al parti­
te de cooperativă de la noastră. De la citeva ate­ miei naţionale. Tot mai tehnologii de tip industrial, producţiei agricole s-a asi­
un an la altul. laje şi pluguri trase de moderne şi de mare ran­ asigurîndu-se o productivi­ gurat un larg cadru demo­ dului şi întîmpinării Confe­ • Ca
Şi cine alţii, decit ei, cai, cu care munceam cele dament, ele au schimbat tate ridicată a muncii şi cratic, în care lucrătorii o- rinţei Naţionale a partidu­ tale, 'n
cooperatorii şi mecaniza­ nici 200 ha, astăzi avem din temelii munca ţăranu­ randamente superioare în goarelor îşi dovedesc iniţia­ lui cu rezultate deosebite tare Ia
torii care — aderind cu 650 ha teren arabil, pe lui, contribuind la sporirea întreaga activitate. tiva şi priceperea, adoptă în fiecare sector de activi­ din anu
întreaga dăruire şi price­ care-l muncim cu mijloace roadelor pămintului, la Profundele prefaceri sur- măsuri şi hotărîri în vede- tate. cartofi.
pere, cu răspunderea con­ mecanizate şi de pe care bunăstarea noastră a tu­
ferită de statutul lor de obţinem, îndeosebi in ul­ turor. Convinşi fiind că de Şi de 2,
muncitori ai pămintului şi timii ani, producţii medii munca noastră, a mecani­
oameni ai satului la tra­ de grîu şi orz de peste zatorilor şi cooperatorilor Cu sprijinul permanent al statului — • Pc
ducerea in viaţă a politi­ 5 000 kg, de porumb ştiu- depinde, in primul rînd, dezvolta
cii Partidului Comunist leţi de peste 7 000 kg sau obţinerea unor producţii
Român de înscriere a agri­ de 20 000 kg cartofi la mereu mai mari, la nive­ producţii vegetale şi animaliere tot mai mari şi stabile noi şi i
culturii patriei pe calea hectar. De la un număr lul cerinţelor noii revoluţii toate sc
dezvoltării socialiste, au de vite, cite să încapă agrare, acţionăm şi in a- îmi aduc aminte eă în lor se execută mecani­ Ordinul Muncii clasa I, du-sc a<
fost şi sînt cei care intr-un grajd, astăzi deţi­ ceste zile, cu răspundere 1953, eînd a luat fiinţă zat. în activitatea noas­ iar în anul trecut a ob­ l rea
„scriu" prin faptele lor nem un puternic sector şi dăruire, sporind ritmu­ Cooperativa agricolă de tră s-nu aplicat pe scară ţinut o producţie medic iii«de vc
rile şi efectuînd lucrări de producţie din Ostrov, a- largă rezultatele cele mai de 26 080 kg tuberculi la
de muncă istoria deveni­ zootehnic cu 650 bovine, verea obştească se ridica noi ale ştiinţei şi tohni- hectar. Tot în anul 1986, bovine,
rii C.A.P. Romos la con­ 1 200 ovine, cu adăposturi cea mai bună calitate la cu ceva peste 100 000 lei, cii agricole, ceea ce a valoarea producţiei glo­ ceea ce
insămînţări,
punînd
astfel
diţia de cooperativă frun­ moderne, bine puse la baze trainice recoltei a- fiind alcătuită din valoa­ dus la creşterea produc­ bale a fost de 8 476 000 tehnici
taşă şi bogată — pot ilus­ punct. De la înfiinţarea cestui an". rea a cîtorva vaci, căru­ ţiilor obţinute la hectar. lei, iar valoarea avuţiei
tra mai veridic drumul cooperativei pină acum MIRCEA LEPADATU ţe, pluguri, grape ş.a. în Paralel cu mecanizarea a obşteşti a ajuns la peste lizatc d
aceste condiţii, firesc, avut loc şi procesul de şapte milioane lei.
începutul a fost greu. chimizare, industria ro­ Creşterea continuă a
Pămîntul se lucra, în mânească oferind agri­ producţiilor obţinute a
special, cu animalele, iar culturii mari cantităţi de stat şi stă la baza spo­
recoltele obţinute la hec­ îngrăşăminte chimice şi ririi nivelului de trai
tar, ca şi în zootehnie, inscctofungicide. Spriji­ material, şi spiritual al
erau mici. în lumina po­ nul acordat de stat uni­ membrilor cooperatori,
liticii agrare a partidu­ tăţii noastre, ca şi agri­ ca şi a dezvoltării cdili-
lui, statul .; socialist a culturii în general, a tar-gospodăreşti a satu­
sprijinit unităţile agrico­ sporit în toţi anii ce nu lui nostru. Marca ma­
le cooperatiste, acordîn- trecut de la încheierea joritate a caselor Ostro­
du-le importante investi­ procesului de cooperati­ vului sînt noi, construi­
ţii, de la an la an mai vizare şi în special în te în anii ce au trecut
însemnate, pentru con­ perioada de cînd în de la cooperativizarea a-
solidarea lor din punct fruntea partidului şi sta­ griculturii şi în special
de vedere economic. Cu tului se află tovarăşul în perioada ce cu mîn-
sprijinul statului am for­ Nicolae Ceauşescu, cel drie patriotică o nu­
mat o puternică fermă mai iubit fiu al naţiunii mim „Epoca Nicolae
zootehnică ce are în pre­ noastre, iniţiatorul noii Ceauşescu". în toate gos­
zent peste 700 bovine, revoluţii agrare. Cu spri­ podăriile au pătruns ele­
peste 1000 ovine şi o jinul substanţial al sta­ mentele civilizaţiei so­
maternitate de porci. A tului. ca şi prin pune­ cialiste — aparate de
fost creată o bogată şi rea în valoare a hărni­ radio şi televizoare, ma­
puternică sistemă de ciei şi vredniciei oame­ şini de spălat ş.a. — via­
tractoare şi maşini agri­ nilor muncii din unita­ ţa oamenilor nedeosebin-
cole care au uşurat sub­ tea noastră, s-au obţinut du-so prin nimic de cea
stanţial munca cîmpului producţii tot mai bune a celor ce locuiesc în
şi au dus la sporirea la hectar. în 1978, C.A.P. mediul urban.
continuă a rodniciei pu- Ostrov s-a situat pe loc CORNEL LEPĂDĂTONI,
mîntului. în prezent, ma­ fruntaş la cultura carto­ preşedintele
Blocuri moderne, confortabile» construite în comuna Dobra. rea majoritate a lucrări­ fului, fiind distinsă cu C.A.P. Ostrov

Satul hunedorean Saltul Spre Civilizaţie
0 bogată vatră

llia. Comună cu ogoare neîncetînd să fie însă har­ ţii locuitorilor comunei. una comunală, o secţie
mănoase aşezate pe Va­ nici lucrători ai pămîntu- Volumul mărfurilor des­ exterioară a spitalului ju­ Un suflu primenitor minte la minte. I-a stimu­ nara a
lea Mureşului, cu oameni lui pe ogoarele cooperati­ făcute în comună va de­ deţean şi un dispensar străbate azi satul hunedo- lat, în această admirabilă păniînt n
harnici şi ambiţioşi întru vei agricole de producţie. păşi în acest an 55 mi­ policlinic. Peste 1 000 de rcan de pe Mureş, din pă- comunicare de suflet Fes­ tarea Roi
devenire este astăzi una Bunăstarea generală a lioane lei, ceea ce înseam­ familii din comună şi-au durenime, de pe Strei ori tivalul naţional „Cîntarca neşte no
dintre exponentele satelor ţării se reflectă pregnant nă mai mult de 12 000 Ici cumpărat televizoare, iar din Apuseni. Din firul României" — trainică cti­ oferi cac
hunedorene, care a par­ şi în viaţa locuitorilor co­ pe locuitor. Apropierea 182 sînt posesoare de au­ nesecatului izvor cu apa torie spirituală a „Epocii manifest
curs, graţie politicii înţe-' munei llia. Mai mult de modului de viaţă al cetă­ toturisme proprietate per­ vie a culturii noastre Nicolae Ceauşescu" — a- a creaţii
lepte a partidului', o bună 70 la sută din populaţia ţenilor Iliei de modul de sonală. populare — care a dat, junsă, iată, în acest an într-o ş<
parte din drumul ce o des­ sa locuieşte în case con­ viaţă al cetăţenilor din Acesta este saltul în ci­ aniversar pentru ţărăni­ civică şi
modalita
parte de statutul de oraş. struite în ultimii 25 de oraşe este reflectată de vilizaţie pe care l-a făcut dintotdeauna, uimitoare
Localitate cu o economie ani, statul construind aici numeroase alte elemente comuna llia în sfertul de creaţii de cîntec şi joc, mea cooperatistă — la cea permanc
definită acum 25 de ani din fondurile sale —; în proprii civilizaţiei moder­ secol care a trecut de la obiceiuri şi datini — s-au dc-a Vl-a ediţie- înalt te­ La acea
în exclusivitate de agri­ baza schiţelor de sistema­ ni. Funcţionează în co­ statornicirea în economia ivit, în timpul nou al pa­ mei al spiritualităţii sate­ format i
sute do
cultură, llia tinde vertigi­ tizare a satului centru de mună 40 de secţii presta­ sa agrară a unor noi re­ triei, adevărate sărbători lor, cultura şi arta au fost rite gen
nos să devină ceea ce comună — peste 150 de toare de servicii, şase şcoli laţii de producţie şi pro­ ale sufletului. Un mijloc instaurate în existenţa a-
partidul a hotărît ca des­ apartamente. Alte 56 a- prietate, relaţii socialiste fost şi
tin multora din satele ro­ partamente sînt autorizate de patru ani, o şcoală ge­ aducătoare de bunăstare. neasemuit pentru oamenii şezărilor noastre hunedo­ rurală îi
de
politica
partidu­
rene
mâneşti — un centru ur­ sau se află în construcţie, nerală de 10 ani, un liceu, satelor de a comunica de Românie
ban agroindustrial, în care avînd la parter spaţii co­ şase biblioteci săteşti şi ION CIOCLEI la inimă la inimă, de la lui de edificare revolutio- rit melo
economia agrară se împle­ merciale şi de servicii. Iar. Şi c
n
maţii
teşte armonios cu cea in­ Complex comercial tip • în 25 de ani producţia indus­ cuinţe ; 3 322 dintre acestea au fost creştere de peste 3,3 ori fată de
dustrială, iar munca în „Superet", complex hote­ construite din fondurile statului. 1962. tele per
agricultură devine o va­ lier şi de alimentaţie pu­ trială realizată în mediul sătesc a © 33 din cele 57 de comune ale valorile
riantă a muncii în indus­ blică, cinematograf, trei crescut de aproape 7 ori. judeţului au sisteme de alimentare ® Dacă în 1962 nu exista Ia sate interesul
ţional. I
trie. Căci din patru mii grădiniţe, opt cămine cul­ • Numărul personalului munci­ cu apă potabilă faţă de numai 5 nici o unitate prestatoare de servi­ tarea nc
cinci sute şi ceva de lo­ turale. un dispensar co­ tor care desfăşoară activităţi retri­ în 1962. cii, în 1987 funcţionează 795 aseme­
cuitori, cîţi numără comu­ munal, două farmacii, pe­ buite în mediul sătesc se ridică la nea unităţi. mâniei
na în prezent, mai mult ste 5 km de reţea de apă peste 47 000, reprezentînd o creşte­ • Prin cele 560 de unităţi comer­ © 147 de grădiniţe şi 344 de şcoli mat aşe
de 1 300 au un lor de potabilă, toate acestea şi re de circa 30 la sută faţă de 1962. ciale de Ia sate se desfac popu­ ureîndu-
muncă retribuit în indus­ altele încă alcătuiesc zes­ ® La sate s-au construit în ulti­ laţiei mărfuri în valoare de peste asigură învăţămîntul preşcolar şi cel mai
trie, în agricultură sau în trea comunei, destinată să mul sfert de secol peste 12 430 lo­ 730 milioane lei, reprezentînd o şcolar, la sate. al laurc
alte activităţi sociale utile, ri'dice mereu calitatea vie- şi-au în