Page 93 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 93
Sub preşedinţia tovarăşului
1
PROLETARI DIN IQATE TARILE. U.NITI-VA
i s 1 NICOLAE CEAUŞESCU
Şedinţa Consiliului de Stat
S M A L M avut loc şedinţa Consiliu semnat la Dliaka, la 13 prezinte Consiliului de Stat
Luni, 27 aprilie a.c., a
rapoarte
în
martie 1987.
legătură
cu
modul în care s-au adus
Stat,
de
lui
Toate
Nicolae
tă de tovarăşul prezida naţionale acordurile inter la îndeplinire măsurile
menţionate
au
Ceauşescu, preşedintele Re fost, în prealabil, exami stabilite de comisiile per
S 1 1 Ü Ï L C O N S I L I U L U I P 0 P U L A R J U D E publicii Socialiste Româ nate şi avizate favorabil manente ale Marii Adu
nia. de comisiile permanente nări Naţionale.
La lucrările şedinţei au ale Marii Adunări Naţio în continuarea ordinii
participat, ca invitaţi, vice- nale, precum şi de către de zi, Consiliul de Stat ii
prim-miniştri ai .guvernu Consiliul Legislativ. examinat şi aprobat Ra
lui, miniştri, alţi condu Consiliul de Stat a dis portul privind activitatea
cători de organe centrale, cutat şi aprobat Raportul desfăşurată de organele
preşedinţi ai unor comisii cu privire la analizele e- Procuraturii Republicii So
s In întîmpinarea Zilei de 1 Mai permanente ale Marii A- fectuate în anul 1986, din cialiste România în a n u l
1986 şi Darea de seamă
dunări Naţionale
ţ însărcinarea Consiliului de privind activitatea desfă
Luînd în dezbatere lu Stat, de comisiile perma şurată de Tribunalul Su
Succese în căutarea transportate şi cu 450 vans faţă de termenele crările înscrise pe ordinea nente ale în Marii Adunări prem în anul 1986.
legătură
cu
Naţionale,
de zi, Consiliul de Stat a
tone la vagoane descăr de livrare prevăzute în
zăcămintelor de fier cate. Evidenţieri deose examinat şi rat’ficat: A- modul în care unele mi T o v a r ă ş u l Nicolae
bite se cuvin făcute la contracte, cantităţi a- cordul-Progrum privind nistere şi alte organe cen Ceauşescu, preşedintele
Harnicul colectiv al adresa celor ce muncesc preciabile de produse din dezvoltarea pe termen trale înfăptuiesc politica Republicii Socialiste* Româ
Brigăzii geologice com în cadrul staţiilor C.F.R. mase plastice, care au lung a cooperării econo partidului şi asigură apli nia, a cerut organelor de
plexe Teliuc acţionează Peştiş, Hunedoara, Călan- făcut ca planul la acest mice şi tehnice şi a schim carea legii în domeniile lor justiŢe, procuratură şi ale
cu înaltă răspundere şi Băi şi Zam, care, în ziua deosebit de important burilor comerciale între de activitate. Ministerului de Interne
abnegaţie muncitorească declarată record, au în indicator să fie realizat, Republica Socialistă Româ în cadrul şedinţei, to să-şi intensifice activitatea
pentru prospectarea şi cărcat suplimentar pre nia şi Republica Zair, sem varăşul Nicolae Ceauşescu, de prevenire a infracţiu
explorarea Munţilor Po vederilor de plan între pe patru luni, în procent nat la Kinshasa la 1 a- preşedintele Republicii So nilor şi de explicare a le
iana Ituscăi şi zonelor a- 300—6 000 tone mărfuri. de 194 la sută. Se cu prilie 1987; Acor'dul de cialiste România a cerut gilor ţării, în scopul com
diacente In scopul des Dintre cei mai harnici vin aprecieri elogioase, cooperare economică, teh ministerelor, celorlalte or baterii faptelor antisociale
coperirii şi punerii în lucrători din staţiile nică şi ştiinţifică între şi întăririi legalităţii so
valoare a noi zăcăminte C.F.R. de pe raza R.C.M. pentru dăruirea şi abne Guvernul Republicii So gane centrale, unităţilor cialiste.
de minereuri de fier, Deva îi amintim pe Ioan gaţia cu care au muncit cialiste România şi Guver din subordinea acestora să Totodată, a cerut orga
precum şi de alte sub în toată această perioa nul Republicii India sem acţioneze cu toată fermi nelor de presă şi Radio-
stanţe minerale utile ca dă ce a trecut de la în nat la New Delhi la 10 mar tatea pentru îndeplinirea televiziunii, tuturor mij
talc, dolomită ş.a. în ceputul anului, la adre tie 1987; Acordul-Program în bune condiţii s tuturor loacelor de informare, să
cinstea apropiatei sărbă sa ambelor colective din de cooperare economică şi prevederilor planului, pen sprijine acţiunile de popu
tori de la 1 Mai, oamenii tehnico-ştiinţifică pe ter tru aplicarea întocmai şi larizare a legislaţiei şi
muncii din această bri secţiile de mase plastice, men lung între Guvernul respectarea riguroasă a să-şi aducă o contribuţie
gadă — mineri, sondori, conduse de ing. Doru Republicii Socialiste Româ hotărîrilor de partid şi le sporită la activitatea de
geologi — raportează Braia şi ing. Cornel Ră nia şi Guvernul Republi gilor ţării, urmînd ca în
realizarea peste sarcinile sădeam ţ cii Populare' Bangladesh. luna octombrie 1987 să (Continuare in pag. o o)
aferente perioadei care a
trecut din acest an, la i
foraj — 465 m, galerii —
117 m, suitori — 37 m Dezvoltare intensivă — înfăptuită consecvent
ş.a. Trebuie subliniat că
în acest bilanţ pozitiv a Meşter, Corneliu Gulea, S-au scris. în timp, multe peste 1,25 miliarde lei". trimestrul I 1986, cu 17 la (haine din piei velur).
fost trecută şi o econo Andrei Fazekaş, Constan articole despre oamenii Care sînt — şi, mai bine sută • Alţi indicatori : Ia Acţiuni şi experienţe po
mie de 1 274 000 lei, ob tin Jianu (şefi de staţii). muncii de la „Vidra" Orăş zis, cît de mari sînt — producţia netă s-a oţinut zitive — care au condus,
ţinută pe seama reduce Mitică Dragomirescu (şef tie. Unii sînt blănari din paşii făcuţi de oamenii un plus de 6 600 000 lei, efectiv, la rezultate bune
rii cheltuielilor de pro tură), loan Chinezu, Pe tată-n fiu, alţii şi-au în muncii de la „Vidra" în cheltuielile materiale Ia — pot fi consemnate în
ducţie. tru Poenaru, Nicolae Pa acest an ? 1-000 lei producţie marfă toate fazele fluxului de
vel (operatori), Ştefan suşit pentru prima dată
profesia respectivă. Cert fabricaţie. Maistrul prin
Vizitiu, Simion Tîrnă-
Zi record veanu, loan Bogănescu, este că toţi cei ce formea CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA'-/ cipal Ilie Her, şeful sec
în transporturile Vasile Chiriac, Tiberiu ză în prezent colectivul Ftuxm ţiei ovine, ne-a relatat:
pe calea ferată Nicoară, Ştefan Oncica întreprinderii s-au perfec „O contribuţie deosebită
ţionat mult, au urcat trep
la obţinerea acestor reali
(impiegaţi de mişcare),
Desprindem o „floare" (loan Jura, corespondent) tele de aur ale meseriei ÎNTREPRINDEREA „VIDRA" ORĂŞTIE zări şi-o aduce permanent
din buchetul frumoase şi, în acelaşi timp, au şi colectivul de la sorta
lor realizări cu care oa contribuit substanţial la rea pieilor, condus de
menii muncii din cadrul Cantităţi suplimentare dezvoltarea vertiginoasă a împreună cu secretarul au fost reduse cu 0,5 lei, ing. Marcela Purdel. Avem
Regulatorului de circula unităţii. „De la un an la comitetului de partid al iar Ia producţia marfă vîn- un punct de lucru unicat:
ţie şi mişcare Deva în- de produse chimice altul — preciza Felicia întreprinderii am desprins dută şi încasată s-a înre sortarea se face în condi
tîmpină sărbătoarea Zi la export Andreşoiu. secretarul co din bilanţuri următoa gistrat o creştere de peste ţii bune de luminozitate,
lei Muncii: succesele ob mitetului de partid al în rele : o în primele trei 22 milioane lei faţă de pre identice pentru orice ano
ţinute în ziua de 24 a- Atenţia deosebită pe treprinderii — s-au înre luni s-a obţinut un plus vederi • Şi în privinţa timp..."
prilic a.c., declarată zi care oamenii muncii din gistrat importante creş de 35,7 milioane Iei, faţă calităţii, planul a fost în
record în producţie. întreprinderea chimică teri ale producţiei, situate de aceeaşi perioadă a anu deplinit şi chiar depăşit. M. NEGOITA
Printr-o bună organi între 14—15 la sută. S-a lui trecut • Productivita De pildă, la clasele „lux" M. DIACONU
zare a activităţii pe Orăştie o acordă onoră ajuns; astfel, la o produc tea muncii a crescut în Şi „extra" s-au obţinut în
schimburi, folosirea efi rii sarcinilor la export ţie anuală .în valoare de trimestrul I a.c., faţă de plus 3 300 de produse (Continuare in pag. a 2-a)
cientă a timpului de lu îşi arată din plin roade
cru şi a mijloacelor teh le. De la începutul anu- ;
nice din dotare, ei şi-au Iui şi pînă în prezent, ţ ii-............j
depăşit sarcina zilnică pentru piaţa externă au i CAMPANIA AGRICOLĂ DE P R I M Ă V A R Ă
cu 7 000 tone la mărfuri fost confecţionate, în a- i
Duminică s-a muncit cu buns rezultate la fnsăminţări şi erbicidat
Duminică, vremea bună cidată. în acelaşi timp,
de lucru în cîmp a asi C.U.A.S.C. SIMERIA Dumitru Căleală pregătea
gurat condiţii să se lu terenul în altă tarla, asi-
creze cu spor în toate gurînd front de lucru
unităţile din C.U.A.S.C. a efectuat, duminică er- Baciu, inginerul şef al pentru însămînţarea po
Simeria, la însămînţări şi bicidarea păioaselor. în unităţii, se aflau la erbi- rumbului.
erbicidat cerealele păioase. treaga activitate a fost cidarea cerealelor păioase. La erbicidarea păioase
La C.A.P. Simeria se lu coordonată de Dragoş Vi- Muncind cu hărnicie, me lor, se acţiona duminică,
cra la însămînţarea lu- sirin şi Ioan Barbu, ingi canizatorul amintit a în cu două agregate, la
cernei pe ultimele supra nerul şef şi, respectiv, cheiat erbicidarea orzului C.A.P. Sîntandrei, mecani
feţe planificate. Lucrarea preşedintele unităţii. şi a trecut la grîu, reuşind zatorii Ioan Boca şi
o executa, în brigada Si La C.A.P. Tîmpa, Viorel pînă seara să rotunjească
meria Veche, mecanizato Rad împreună cu Maria la 100 ha suprafaţa erbi- Rovin Vulturaru, străduin
rul Nicolae Bălţatu, în du-se să se încadreze în
drumat şi ajutat de Petru viteze de lucru optime.
Mateevici, inginerul şef Cei doi au efectuat lucra
al cooperativei.
O activitate rodnică am rea pe mai bine de 60
întîlnit pe ogoarele- C.A.P. de ha. Tot în acea zi,
Băcia. Se muncea în flux Ioan Fazekaş, specialistul
la pregătirea terenului şi unităţii la însămînţări. a
semănatul porumbului, lu
crări la care erau antre reuşit să ridice la 50 de
naţi mecanizatorii Arpad ha suprafaţa semănată cu
Boghi şi Albert Siegfried porumb.
cu discurile, precum şi O altă unitate unde s-v
Onişor Paşca, cel care, în
urma lor, punea în brazdă muncit duminică cu bun°
sămînţa. Străduindu-se să rezultate este A.E.I.C.LO
menţină viteze corespunză Simeria. O formaţie d
toare de lucru, cei trei au
întreprinderea chimică o răştie. Piese multe si de ca reuşit să apropie de fina tractoare la volanul c'
litate ies din miinlie operalo rului Chimist Mirela Irlmie,
de la secţia 3, piese auto. lizare însămînţarea po C.A..P. Băcia. Pe ogoarele unităţii s-a muncii duminica M1RCEA LEPĂDATU
Foto NICOLAE GHEORGH1U rumbului. La rîndul său, la semănatul porumbului, ap ropiindu-se cu lucrarea de
finalizare.
mecanizatorul Iosif Lorincz (Continuare în pag. a 2-a)
