Page 94 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULU
¡si toate fermele - muncă responsabilă, temeinic
T ELEVI
organizată pentru creşterea producţiei de lapte 20,00 Tclejurn;
Zilei Mu
Lele do
La sfîrşitul săpiămînii trecute, din iniţiativa secţiei se predau zilnic la fon Realizarea ţării
agrare a Comitetului judeţean de partid, a fost orga dul de stat cîte 250 litri. efectivelor planificate — În sunet de fanfară... 20,20 Viaţa 0(
nizată o acţiune de îndrumare şi control în ferme în contrast, sînt unele 20,3f \audă p;
..ionilor
zootehnice din mai multe consilii unice agroindus ferme unde producţia de obiectiv prioritar Aşteptat cu real interes, ultimul rînd, printr-o ţi 20,55 Antologie
triale, urmărindu-se modul în care este organizat şi lapte este cu mult sub festivalul-concurs al fan nută ireproşabilă. Şi tot Oa meni
se desfăşoară programul de lucru, evoluţia efecti nivelul sarcinilor de plan îndeplinirea obiectivelor farelor purtînd un gene conform tradiţiei, forma oameni ;
ţii. Por
velor şi a producţiei de lapte, realizarea sarcinilor şi al posibilităţilor pe care din programul judeţean ric sugestiv — „Vatră de ţia a interpretat doar două drama tur
de plan din acest sector. Prezentăm, succint, princi le au. De pildă, C.A.P. de dezvoltare a zootehniei mîndri eroi" — a reunit piese : „Cîntcc de pace" nească
rană
palele aspecte constatate. Burjue predă la fondul de impune ca în fiecare uni duminică, la Deva, cele de Ion Chioreami şi „Su 21,30 TclCjurii;
stat 26 litri pe zi, iar la tate să se acorde o aten mai bune formaţii din netul fanfarei" de lloria
Ordine şi disciplină, Bretea Mure.şană, Sîntă C.A.P. Livadia, de la 161 ţie maximă activităţii de judeţ. Un prilej de evi Ardeleanu.
reproducţie,
în
vederea
implicare deplină a măria-Orlea ş.a. este faptul vaci în lactaţie s-au pre realizării sarcinilor la fie denţiere a atenţiei do ca Fanfara ceferiştilor din
săptămînă
îmbucurător
în
tuturor factorilor că în majoritatea ferme dat medie ultima 160 litri care specie şi categorie de re se bucură aceste colec Simeria (dirijor Mihai
doar
în
partea
în desfăşurarea lor se respectă indicaţia lapte marfă. în unele uni animale. în unităţile unde tive artistice din sindi Drîmbăreanu) a dovedit şi dioprogra mul
BUCUREŞTI
culturali
factorilor
dc această dată că rămînc
programului de lucru privind scoaterea anima tăţi cantitatea de lapte se urmăreşte cu răspunde cali, a conducerilor dc u- o formaţie de bază la ni 0,15 Sfatul
lelor în padocuri şl chiar predată oscilează mult de re acest indicator, rezulta nităţi economice. întrece velul judeţului şi, în plus, G,30 La ordin«
in majoritatea unităţilor, în păşunile din apropie la o zi la alta. De exem tele sînt pe măsură. Spre rea a reliefat, în acelaşi a relevat acea savoare, a- agri cultură;
jurnal; 7,30 « J
la programul de lucru au re. Totuşi, mai sînt uni plu, C.A.P. Bretea Mure- exemplu, la C.A.P. Batiz, timp, preocuparea stator romă aparte care te im puns comuni
participat, alături do în tăţi — fermele din Bretea şană, în data de 21 apri efectivul anual de 800 ca nică de menţinere a unei presionează, te mişcă su lor tovarăşul
grijitori, şefii de ferine, Română şi Călan ale I.A.S. lie a livrat 49 litri, iar pete este deja depăşit. Na frumoase tradiţii la nive fleteşte. Avînd ca solist Ccauşcscu ;
presei ; 8,10 (
aseme
de
este,
preşedinţi de unităţi, pre-, Haţeg, C.A.P. Bretea Strei în 24 aprilie 120 litri. La talitatea foarte bună, obţinîn- lul judeţului, a unor pu pe... Mihai Drîmbăreanu, loiţiilor ; 9,1
nea,
cum şi nîembri ai organe ş.a. — unde nu s-au asi C.A.P. Pui, în 15 aprilie du-sc pînă la*zi 138 viţei ternice centre muncito compoziţiile aceluiaşi... Mi dem ascultău
lor locale de partid şi de gurat condiţii pentru scoa s-au predat 200 litri lapte, din 200 prevăzuţi pe în reşti hunedorene. Dovadă hai Drîmbăreanu au câş Buletin de ş
Microfonul
stat, care au contribuit la terea bovinelor din adă iar în 20 aprilie 138 litri. tregul an, stocul de gesta — formaţii cu un aprecia tigat mult, fanfara impu- 16,00 RadioJu
desfăşurarea în bune con posturi. La C.A.P. Livadia, în 15 bil număr de interpreţi în nîndu-se alături dc forma Compozitori
diţii a activităţii.' Aseme ţie asigurînd depăşirea care, alături de instrumen ţiile pe care iubitorii a- uşoară; 17,00
17,05
ştiri ;
nea situaţii am înlîlnit la sarcinilor pe anul în curs. tişti mai vârstnici, cu o ccstei muzici ar dori să io economică;
C.A.P.’ Gurasada, Dobra, MIGADA „fUlGER“ ÎN ZOOTEHNIE O preocupare corespunză prezenţă chiar de peste reasculte. preţi de mi
Batiz, Strei, Ruşi, Rîu de toare pentru bunul mers treizeci dc ani în fanfare, O evoluţie bună au a- iară laureaţi
iului naţional
Mori, Clopotiva, Ostrov, aprilie s-au predat la stat al reproducţiei există şi au fost atraşi -mulţi tineri vut fanfarele I.M. Barza României“; 1
Sîntămăria-Orlea, Sălaşu Atenţie deosebită 220 litri lapte, iar în 24 la C.A.P. Strei, Ostrov, talentaţi, dornici de afir (dirijor Iulian Nedelea) serii; * Mu
maţii, muz
de Jos, Pui ş.a. Deci, în creşterii producţiei Ilia, Pui etc. La polul o- mare. care a prezentat „Marş" Sport ; 20,0
aceste condiţii, programul de lapte aprilie 160 litri. Acest as pus se situează unităţi Duminică au evoluat dc Dumitru Eremia, „Pot nai ; 20,15 TM
a început la timp în toate pect reflectă faptul că în cum sînt C.A.P. Livadia, nouă formaţii, apreciate puriu ardelenesc" de lacob multului rom
unităţile amintite, respec- S-a constatat că, acolo furajarea animalelor per Brănişca, Bretea Mureşa- de public şi specialişti Mure.şianu, „Vals" de Jo- La sugestia
O zi într-o o
tindu-se ordinea şi disci unde a existat şi există sistă o serie de carenţe, nă, Dobra, Ohaba, Sălaşu fiind şi de această dată liann Strauss, C.S. Hune jurnal; 23,00 îs
productiv
al
de Jos ş.a., care nu şi-au
potenţialul
plina muncii, normele de preocupare pentru asigu animalelor nefiind nici pe realizat numărul de viţei fanfarele E.M. Deva şi re doara (dirijor Pavel Stan tic ; 23,10 No.
-ooigienă şi cele de fura- rarea furajelor, buna lor departe valorificat. prevăzut pe perioadă. unită a minerilor din Va ca) care a interpretat „Va zicală; 23,55-
letin de ştiri
: are şi îngrijire a anima- gospodărire şi hrănirea lea Jiului, ambele laurea lea Cernii" de Al. Ma
ribr. Totuşi, am întîlnit corespunzătoare a anima Producţii nesatisfăcătoa Situaţia necorespunză te ale mai multor ediţii rian, „Zi de sărbătoare"
•i unele excepţii. De pil lelor, producţiile de lapte re, mult sub nivelul pla toare la efective se dato- ale Festivalului naţional de I. Kratocwil, „Marş"
dă la C.A.P. Burjue, bri au o evoluţie ascendentă. nului şi al posibilităţilor, reşte şi pierderilor prin „Cintarca României". A- de D. Eremia. O notă a- T >SEW3
şi
sacrificări
gada Tisa, în adăposturi Exemple bune de urmat se înregistrează, de ase mortalităţi Asemenea as bordînd un repertoriu e- parte pentru fanfara E.M.
deosebite.
menea, la C.A.P. Ilia, Teiu,
şi incinte nu se menţine în acest scos oferă C.A.P. Brănişca, Ohaba, Sîntă- pecte se întîlnesc la C.A.P. chilibrat, destul de difi Ghelari (dirijor Ion To-
DEVA : Că
urâţenia, programul de Ostrov, «unde producţia măria Orlea, Sălaşu de Bretea Mure.şană, Rîu de cil, care viza şi aspecte ina) mai ales pentru pre cătuşe (Patri
lucru desfăşurîndu-se la marfă zilnică este de 800 Jos, Rîu de Mori, Vîlcelc, Mori, Dobra, L’vadia şi de virtuozitate din care lucrarea folclorică din fi de argint (Ai
voia întîmplării, deoarece 1 de la 170 vaci în lacta- Gînţaga şi altele. altele. au făcut parte piesele nal. DOARA :
(Modern —
conducerea cooperativei, ţie. îngrijitorii Rednic Lu» „Scumpă libertate", m’arş Li s-au alăturat fanfa bila iubire —
îndeosebi Maria Nicolae, pu, Gheorghe Petrovan, de I. Stamatiadc, „în a- rele G.I.G.C.L. Deva (di (Modern —
inginerul şef al unităţii,, Grigore Ciornei şi Ianăş Pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii din zoo murg“, vals de Al. Ma rijor Corneliu Mitrănuş), albastră (1
nu se implică aproape de Iosivoni obţin fiecare de tehnie este necesar ca organele şi organizaţiile de rian, „Uvertură", aranja I.C. Orăştie (dirijor Toan 101 dai maţi
loc în activitatea din zoo la loturile pe care le în partid, consiliile populare, conducerile de unităţi şi ment muzical do I.-Kiltzer, Parau), C.S.V. Călan (di tel); PETRO*
ni.şoara
Auri*
tehnie. Curăţenia adăpos grijesc mai mult de 80 li ferme să se implice cu maximă responsabilitate în fanfara Exploatării minie rijor Carol Muntcanu), din Misterul stai
turilor sau a incintelor tri lapte zilnic. Rezultate organizarea şi coordonarea programului de lucru în re Deva, dirijată dc Tacob repertoriul cărora au fă (7 Noicmbri
nu s-a bucurat, pînă a- le se datorase, de bună ferme, care în perioada următoare se va desfăşura Szotz, a dovedit echilibru cut parte piese muzicale din Pa ci li • *
(Un
morilor
um, de atenţia cuvenită seamă, şi faptului că la în taberele de vară. Factorii vizaţi au datoria să so între compartimente, un de masă, patriotice, pre PENI: Intru
nici la C.A.P. Strei, Bre această oră, unitatea are luţioneze concret şi operativ toate problemele care bun acordaj, omogenitate lucrări ce au adus un cald ral); VUL(
tea Strei, Lăsău, Ohaba un stoc de peste 200 tone condiţionează realizarea efectivelor, creşterea pro a partidelor de instrumen omagiu realizărilor, împli cu Stan si I
LO
fârul);
ş.a. La C.A.P. Pui, briga furaje din producţie pro ducţiei de lapte, asigurarea bazei furajere pentru te, armonie plină, com nirilor fără seamăn ale a- strigăt după
da Galaţi, deşi erau pre prie, ceea ce permite o fu acest an Ia nivelul necesarului, ţinîml seama de greu pletă. Fanfara reunită a nilor socialismului. norul) ;
zenţi la program factorii rajare bună a vitelor. De tăţile întîmpinatc jn stabulaţia trecută. întreaga ac minerilor din Valea Jiu Prin grija organizatori Dublă depu.ş
toresc);
UIT
de decizie de la nivelul asemenea, la C.A.P. Bo- tivitate din ferme trebuie să se desfăşoare sub impe lui (dirijor Ion Drăgan) a lor, o bună parte din pasionata (
■ooperativei, al comunei şi şorod producţia marfă zil rativele ordinii desăvîrşite, disciplinei şi exigenţelor impresionat şi de această populaţia municipiului re BRAD : Atk
de la circumscripţia sani- nică este de peste 3,5 li faţă de îndeplinirea tuturor indicatorilor, de plan, a dată prin masivitatea ei şedinţă de judeţ a trăit roşie); OUA.
r ar-vcterinară, regulile de tri dc lapte pe cap de va cerinţelor noii revoluţii agrare. (aproximativ 80 interpreţi satisfacţia muzicii do pro marii ursoal
(Fla<
Viteza
■gienă a mulsului nu se că. Producţii consistente selecţionaţi din centrele menadă, fanfarele prezen- OAGIU-BAI:
■espectă de către îngriji- dc lapte mai obţine şi muncitoreşti . din această lînd concerte in mai mul la „Miraj“
ir
culLin'ă);
iri. Asemenea aspecte am C.A.P. Ruşi unde, de la Brigada de reporteri : zonă — n.n.), prin plină te puncte ale oraşului. pcj u fc
ntilnit şi la C.A.P. Sîrbi, 40 vaci aflate în lactaţie, NICOLAE TÎRCOB, TRAIAN BONDOR, MIRCEA LEPÁDATU tatea şi fo.rţa sa şi, nu în MINEI. BODEA ian (Dacia
Urmărit; CA
tutorii din 1
rioasă (Cas.
Dezvoltarea intensivă — caută un ta ti
ră) ; SIMERI
înfăptuită consecvent CáMPáNIá AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ II.JA : Căsu
in organizarea Fiiia- (Lumina) ;
Contrabandi.ş
' lei judeţene Hunedoara- (Urmare din pag. 1) coordonate dc ing. Maria- rod (Mineru
^ Deva a U.S.S.M. din ___________ na Ştefan, şdf secţie : (Urmare din pag. 1) CU TOATE TRACTOARELE ÎN CÎMP
( România, la spitalul Marinela Fodor, Anica O-
Am mai notat, din ca niga, Eugenia Cazan, Flo rora se aflau Dumitru Duminică a fost o zi tale. Aici forţele erau
ţ municipal din Ilunc-
drul colectivului sortare, Gaiu, Valentin Cherecheş obişnuită do lucru pentru concentrate ia pregătirea
ţ doara s-a desfăşurat o rentina Ştefan, Maria Co- toţi mecanizatorii din sec terenului, la semănat şi
pe Elisabeta Părău, Maria tîrlea, Maria Vasiliu (şef şi Traian Moldovan, pre
. interesantă şi instructi- na Homorodean, Elisabeta sector cusut), Floarea Za- gătea patul germinativ, ţia de la C.A.P. Toteşti, la erbicidarea cerealelor Rezultatele
vă consfătuire interju- Vornic, Elena Lădar, Eli goni, Sofia Mureşan, Au iar în urma lor Nicolae condusă cu pricepere de păioase. Acţiunile de pre ccpţionale d
sabeta Boca si alte mun rica Apătăchioaic şi mul Bejenaru însămânţa po Ioan Dolha, care se află gătire a "terenului au fost 1087 : FAZ
citoare fruntaşe. rumbul. Tot la semănat, permanent alături de încredinţate tractoriştilor Extr. I: 5
te altele. Cu toţii îşi pun dar trifoi în cultură as tractorişti şi-i sprijină
■ Alte „colective model" semnătura pe dezvoltarea efectiv în realizarea pro Cornel şi Doinei Olaru, 4«;, 07, 23, -10,
Extr. a II-
sînt cele din atelierul ve cunsă, a muncit şi Iulian Vaier Lilioni şi Octavian
\ CONSFĂTUIRE \ intensivă a întreprinderii Aniculăesei. gramului zilnic la activi- 31, 72, 16, i
lur — de la croit şi de la Cuhuţ, iar la semănat au 37, 87.
cusut. Maria Bokos, secre în care muncesc. lucrat Miron FLuieraş şi Extr. a IU
PE TEME DE •13, 37, 21, 2
tarul organizaţiei de partid Teodor Nicodim. Alţi doi 72, 68.
a sectorului croit veţur şi mecanizatori •— Miron Extr. a IV
\ OFTALMOLOGIE \ maistrul Opriţa Radu, şe Vlăiconi şi Lascu Balica 54, 24, 38, (
44, 46.
ful acestui colectiv, ne-au — au mers să sprijine FAZA
Extr. a V-
vorbit despre iniţiativa „Să impulsionarea lucrărilor la 38, 4, 33.
lucrăm o zi pe lună cu C.A.P. Sarmizegetusa. Da Extr. a VI
deţeană pe teme de of materie primă economi torită eforturilor mecani 2, 60, 42.
Extr. a V
talmologie. Au partici sită". Rezultatele iniţia zatorilor din această sec 16, 32, 24, 5:
pat medici şi cadre de tivei sînt sute de haine ţie, C.A.P. Toteşti a în Fond total
specialitate de la spita din velur confecţionate în cheiat însămînţarea po (provizoriu):
lele din Hunedoara. De fiecare lună din materiale rumbului.
economisite. Cum se poate
va, Petroşani,,Bucureşti, Merită relevate şi reali
economisi materia primă? VREW
Timişoara, Cluj-Napo- în principal, prin metoda zările înregistrate la erbi
ca, Craiova, Arad. Baia „croirii combinate". Pentru cidarea cerealelor păioa
Mare. Oradea, Giurgiu, croit se aplică mai întîi se cu sare de amină, ac Pentru azi
meca
ţiune
finalizată
de
Tg. Jiu, Caracal, Bu un tipar de haină, apoi nizatorul Doinei Dumi- fi rece. Cer
riabil. Cu
zău. Bacău. Consfătui altul de geacă, altul de trescu pe 160 ha. în con sînt posibile
rea a constituit un util căciulă, încă -unul pentru racter de
cursul dţipă
) mănuşi şi... ce mai rămî- tinuare, el lucrează în
şi fructuos schimb de aceste zile pentru a în tul va sufla
ne, după atîtea croiri, con sectorul noi
experienţă între specia stituie materie primă pen cheia erbicidatul pe toată râturile mi
liştii care activează în tru secţia din Hunedoara, suprafaţa planificată (260 minus 2 şi
de, iar cele
acest important dome unde se execută îmblăniri ha), acordînd atenţie ma tre li şi 16
ncaţa, local
nii ale medicinei. la diverse modele de hai Sectorul de croit al atc lierului velur din Intreprlndo rea „Vidra“ Orăştie. Locul ximă calităţii, respectiv duce brumă
zi
lună
cu
o
unde
„Să
iniţiativei
pe
aplicarea
lucrăm
ne. Iată şi cîţiva fruntaşi măsoară în sute de haine rea lizate, în fiecare lună, din materiale economisite. materie primă economisită“ se împrăştierii uniforme â er- sol.
din aceste colective-model, bicidului.