Page 98 - Drumul_socialismului_1987_04
P. 98
DRUMUL SOCIALISMULU
Pag. 2
Adunarea festivă şi spectacolul Ritm şi calitate In realizarea La S.U.T.
cultural-artistic din municipiul Deva INVESTIŢIILOR D e v a IS.no Fotbal
Spânii)
riiie
consacrate sărbătoririi Zilei de 1 Mai Planul va îi îndeplinit şi depăşit 19.50 Desen«
europi
2v. 10 Teleju
Zilei P
(Urmare din pag. 1) într-o atmosferă însufie- „In mai, cînd rozele-nflo- Activitatea brigăzilor de mea este propice activi — Cum staţi cu dotarea t«>le ti
ţării
ţitoare, participanţii la a- resc! Scăldate-n aurul din construcţii din cadrul tăţii pe şantiere ? tehnică şi cu forţa de 20,20 Viaţii'
ţionare din deceniul al dunarea festivă au adop soare; / • Popoarele sărbăto T.A.G.C.M. Deva este con — Nc-am intensificat şi muncă necesară pentru în 20,35 Cîntcc
care
patrulea şi al cincilea. tat textul unei telegrame resc/ A muncii mindră săr diţionată în mod hotărîtor noi lucrul în secţii şi a- deplinirea sarcinilor din istoria.
„Procesul de la Braşov, adresate C. C. al bătoare", Scena este inun de asigurarea necesarului teliere, în balastiere. La acest al doilea an al cin Sus, i
din 193G, marea demon I\ C. R., tovarăşului dată de lumină. Alături de de materiale la fiecare staţia de sortare Bretea cinalului ? şi-nnin
Versui
straţie patriotică, antifas NICOLAE CEAUŞESCU. întreaga ţară, prin fapte obiectiv, la fiecare punct lucrăm în trei schimburi a — Relativ bine. Am pri muncii
cistă şi antirăzboinică de După adunarea festivă, demne de toată lauda, s-a de lucru, iar Staţia de cîte opt ore, la Balastiera mit şi urmează să mai luţiom
la 1 Mai 1939, celelalte cei prezenţi au asistat la ridicat semeţ Hunedoara ; utilaje şi transport a trus Bălata III — în două primim curînd cîteva bul 20.50 Noi, c
21,10 Chipul
acţiuni revoluţionare la un vibrant spectacol. „Sintem şi noi, aici, in Hu tului este unul din prin ture n cîte 10 ore, în acti dozere, tractoare, excava rului,
care tovarăşul Nicolac de nedoara, teniei de ţară/ cipalii furnizori de mate vitatea de transport al toare, autobasculante, mo- rului
Ceauşcscu şi tovarăşa „Soare ani pus la teme Părtaşi cu braţul nostru la riale : prefabricate, betoa prefabricatelor acţionăm toconipresoare ctc., ne in fiii
(color)
Elena Ceauşescu au avut lie" este genericul specta al ţării început,/ Ne con ne, mortare, confecţii me în schimburi prelungite, străduim să le exploatăm, 21,00 Teleju
un rol hotărîtor în orga colului care a urmat adu fundăm cu ţara în drumul talice etc. în_ primul tri aşa îneît reuşim să ono întreţinem şi reparăm în
nizarea şi desfăşurarea lor, nării festive, prin care miş străbătut/ Iar azi prin ste mestru al anului trustul răm zilnic, integral, co mod corespunzător pc cele (Program
ilustrează că în îndelun carea artistică hunedoreană, ma ţării, ni-i inima de pa nu şi-a îndeplinit preve menzile de materiale. existente, iar în privinţa rloada 3—9
publică
în
gata sa activitate revolu integrată armonios în am ră". Prin sugestive momente derile de plan şi nici — întrucît brigăzile personalului muncitor ne do mii no, j
ţionară, secretarul general pla manifestare a spiritua tematice este evocată acti S.U.T. — unul din compar T.A.G.C.M. Deva au sar preocupăm să ne comple
al partidului s-a aflat în lităţii româneşti — Festiva vitatea minerilor şi siderur- timentele sale de bază. cini importante şi mobili tăm lucrătorii în unele
permanenţă în clocotul lul naţional „Cruţarea Româ giştilor, a ţăranilor coopera — Este adevărat — recu zatoare în Valea Jiului, meserii deficitare, să-i poli
luptelor maselor populare, niei", a adus un cald oma tori, conştienţi că prin fap noştea ing. Nicolae Maio- cum sînt pregătite colecti calificării pe cit mai mulţi
acţionînd cu fermitate e- giu evenimentelor apropiate tele lor de muncă contri vele S.U.T. să Ie facă faţă? dintre cei calificaţi bucukeş
xemplară pentru binele şi inimilor oamenilor muncii, buie la dezvoltarea neîntre rescu, directorul S.U.T. — Am luat măsuri pen — Veţi recupera restan dioprogram
Deva — însă n-am vrea
fericirea patriei". întregului nostru popor. Or ruptă a economiei naţiona să se înţeleagă că nerea- tru detaşarea unor lucră ţele, vă realizaţi în con 0,15 Sfatu
Un loc distinct a fost a- ganizată de Comitetul ju le, a patriei. Pline de încăr lizările brigăzilor de con tori, utilaje şi mijloace tinuare sarcinile de plan? 6,30 I.a ord
agricultură;
cordat perioadei de mari deţean de cultură şi edu cătură emoţională au fost, structori se datorează ex de transport — cu perso — Prin ansamblul de .jurnal; 7,30
împliniri inaugurate de caţie socialistă şl Consiliul de asemenea, momentele clusiv nouă. Fiecare s-a nal de întreţinere şi ex măsuri pe care le-am a- puns eomu
Congresul al IX-lea al municipal Deva de educa realizate de pionieri, cinte- confruntat în iarna acestui ploatare corespunzător — doptat în adunarea ge lor lovară
partidului, perioadă con ţie politică şi cultură socia cele patriotice prezentate an — lungă şi grea — din Valea Mureşului în nerală a oamenilor muncii, Ceauşescu ;
presei ; 8,11
stituită într-o adevărată listă, manifestarea artistică, de formaţiile corale, repri eu probleme specii* ce. Noi Valea Jiului, dar va tre prin strădaniile întregului lodlilor ;
epocă de transformări .re găzduită de Casa de cultu za folclorică. înşine am resimţit lipsa, bui să discutăm mai hotă nostru colectiv şi spriji dem ascult
de
voluţionare a patriei. Rc- ră din Deva, a dat glas La realizarea spectacolu rî! şi mai convingător, cu nul conducerii trustului, Buletin înreg
Din
levînd succesele obţinute bucuriei cu care locuitorii lui (libret — prof. Maria în anumite perioade, a u- unii oameni pentru a în prin colaborarea strînsă Iui IladlotC
de poporul român în a- acestor străbune meleaguri Ivan, coregrafia — Tică Ha- nor materiale şi a ener ţelege că şi prezenţa lor cu brigăzile de construc rijat de A
ceşti ani fertili, vorbitorul intimpină sărbătoarea mun nea, Nicolae Zablău, regia giei termice necesare în în Valea Jiului înseamnă, tori, cu ceilalţi beneficiari, 10,45 Pui:
I. itera şi i
a stăruit asupra realizări cii de la 1 Mai, aniversa — Mircea Ocoş) şi-au dat poligonul de prefabricate, indirect, mai mult cărbu no realizăm planul în a- II, 25 Muzi.
lor înscrise de oamenii rea a 66 de ani de la fău concursul un colectiv artis iar din cauza ritmurilor ne şi mai multă energie prilio, in întregul trimes Natalia G*i
muncii hunedoreni în toa rirea Partidului Comunist tic alcătuit din oameni ai de lucru reduse pe şantie pentru ţară. în Lupeni tru al II-lea şi în lunile gela Sto<
Buletin
de
te sectoarele de activitate. Român, a 110 ani de la do- muncii din unităţi economi re şi solicitările de mate vom monta în acest tri următoare. Vom pune un A uif e
Vorbitorul a subliniat, bindirea independenţei de ce şi instituţii devene, co riale din partea brigăzilor mestru o staţie de betoa accent mai mare pe cali 1> oinoa
apoi, sarcinile ce revin stat a României şi a 25 de au fost mai miei. Toate ne C 52, prin care tatea prefabricatelor, a 13,00 De la
oamenilor muncii hunedo ani de la încheierea coope rurile reunite ale Direcţiei acestea au făcut ca, în vom asigura betoanele ne celorlalte materiale, pe o- diojurnal; ii
premieră
reni în anul 1987, în lu rativizării agriculturii. sanitare judeţene, G.I.G.C.L. primele trei luni ale a- cesare în zona Lupeni — norarea operativă a co Mioriţa; 1(
mina orientărilor formula Prin tablouri succesive, în şi Sindicatului invâţămînt nului, să nu ne înde Urieani, apoi vom înfiinţa menzilor brigăzilor de nai ; ’ 10,1
te de tovarăşul Nicolae scenă sînt evocate momen Deva, ansamblul de cintece plinim planul la prefa la Urieani un atelier pen constructori, îneît să ne 10,10 Momi
17,05 Coort
Ccauşescu la şedinţele Co te din istoria patriei, tot a- şi dansuri al Casei de cul bricate, beton, mortar şi tru repararea utilajelor şi sporim şi noi aportul la mice ; 17
tură a sindicatelor Petro
mitetului Politic Executiv titea trepte prin care po agregate sortate, însă l-am mijloacelor auto detaşate îndeplinirea sarcinilor la 1087 ; 18,00
nia—Spânii
al C.C. al P.C.R. din ia porul nostru a urcat spre şani, un grup de pionieri realizat la reparaţii capi de la Deva, şi tot în scopul nivelul trustului, să în- nnrille Can:
nuarie şi februarie şi la culmile de azi ale anilor de la Şcoala generală nr. tale, l-am depăşit cu 4 la executării operat've a re timpinăm Ziua ele 1 Mai ropenn. Tr
Plenara C.C. al P.C.R. din socialismului, ale ‘împliniri 2 Haţeg, ansamblurile ar sută la confecţii metalice paraţiilor la utilaje şi şi Conferinţa Naţională a reetă; 20,0(
martie a.e., pentru înde lor fără seamăn ale perioa tistice „Getusa", „Silvana" şi cu 25 la sută la rc- mijloace de transport am partidului cu frumoase liadiojurna ’87
cultura
plinirea exemplară a o- dei celei mai fertile — „Epo şi recitatorii casei de cul condiţionări piese de trecut la lucrul în două realizări în producţie. gestia <T r -
biectivelor stabilite do ca Nicolae Ceauşescu" des tură, fanfara E.M. Deva, co schimb. schimburi la atelierele într-o oră
Congresul al XlII-lea al chisă de Congresul al IX- lectivul artistic al Teatrului — Cum se acţionează în noastre din Deva şi Li- Interviu realizat de nai; 23,00
tic ;
23,1
partidului. lea al partidului. de estradă Deva. această perioadă cînd vre- vozeni. DUMITRU GHEONEA 23,15 Nocti
23.55—21,00
ştiri.
CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ
DEVA :
cătuşe (Pi
Eforturi responsabile pentru încheierea grabnică a insămînţării porumbului de argint
ERBICI DAREA
DOAliA :
ŞS FERTILIZAREA (Modern -
iii •— iubire
în ultimele zile tot mai această primăvară s-a (la C.A.P. Lăpuşnic), Ti- mecanizatori cu multă ex CONCOMITENTĂ (î ai -
multe unităţi din judeţul muncit temeinic, cu hăr beriu Dorea (C.A.P. Do- perienţă, realizează o vi al. ,ru
nostru au anunţat înche nicie şi răspundere, iar bra), Iosif Munduca teză bună de luoru in fie A CEREALELOR 101 daln
tel) ; PETi
ierea încorporării semin mecanizatorii s-au situat (C.A.P. Lăsău) şi Iosif Si~ care zi aşezînd sămînţa nlşoara Ai
ţei de porumb în soi, ceea în fruntea bătăliei pentru moc (C.A.P. Teiu). Trac într-un teren pregătit cu PĂIOASE Misterul s
(7 Noienil
ee înseamnă că însămîn- desfăşurarea lucrărilor în- toarele şi maşinile de se foarte multă grijă. Este «lin Pacific
ţările de primăvară se tr-un ritm înalt şi în stric mănat porumb din unită necesar ca în continuare, La C.AJP. Bretea Strc- morilor (
apropie de sfîrşit. în Con tă concordanţă cu tehno ţile unde lucrarea s-a fi conducerile de cooperati iului se aplică o metodă I'ENI: Intri
VULCAN:
siliul unic agroindustrial logiile fiecărei culturi. nalizat au fost deplasate ve agricole, specialişti din eficientă de erbicidarc şi .şi Bran i
lila trebuia să se semene Primele unităţi ce au la unităţile ce mai au mari toate unităţile ce aparţin fertilizare concomitentă a eoni;A : 1
cu porumb o suprafaţă de anunţat încheierea însă- suprafeţe de însămînţat şi cerealelor păioase. Ingine norul); PE:
2212 ha. Lucrările de pe mînţării porumbului pen astfel şi aici viteza de lu O.U.A.S.C. Ilia, să acţio rul şef al unităţii. Marcel (Muncitori
neze cu cea mai marc răs
ogoare au fost în aşa fel tru consum în ogor pro Pctruţa, ne-a spus că a- SA : Du
(Muneitore
organizate îneît, chiar în priu sînt cooperativele a- cru a sporit simţitor. La pundere pentru buna or cest mod de lucru se a- I.upii măi
Ilia,
C.A.P.
Gurasada
şi
condiţiile vremii capricioa gricolc de producţie clin Zam, mecanizatorii Roman ganizare şi desfăşurare a plică pentru prima oară BRAD : A
GU
se, să se încadreze însă- Sîrbi şi Răduleşti, ca şi lucrărilor pc ogoare. în această cooperativă, c- roşie); extra
şerif
mînţările în timpul optim Asociaţia economică inter- Dănilă, Tiberiu Stăniş şi conomisindu-se astfel com rul) : OI
şi să se realizeze lucrări cooperatistă de la Ilia. A- Ioan Petruţ, de asemenea, TRAIAN BONDOR bustibilul, rcducîndu-sc marii urs<
de cea mai bună calitate. şczai'ea seminţei sub braz totodată pierderile de Viteza (F
OACIU-BA
La pregătirea terenului dă pe terenurile acestor nilor de l
s-a muncit, în multe uni unităţi au realizat-o Vio- plante prin evitarea unei Fabrica de producţie I-II (Casa
tăţi, în schimburi prelun rel Crişan, Ioan Simode treceri în plus cu tracto industrială şi prestări HAŢEG :
gite pînă noaptea tîrziu, şi Ghcorglie Olaru, meca rul şi maşinile agricole. servicii Brad. în imagi foarte ¡mp
cia);
BK
iar la semănat de dimi nizatori harnici şi price Noua metodă de lucru, ne! muncitorul Dăuuţ paşi de..
maşina
neaţa devreme pînă la lă puţi, ce realizează de mulţi care a fost aplicată pînă Micu la telcseoape pentru CALAN :
de
debitat
mis
Valea
sarea întunericului. ani această lucrare. Pc acum cu bune rezultate umbrele. de culturi
— Adevărul este — spu ultimele suprafeţe însă- de către unităţi agricole Sarea mai
nea Axente Gulia, directo mînţează porumbul meca din alte judeţe, cuprinde ÎN ATENTIA aurul (Mi
Căsătorie
rul S.M.A. Ilia — că în nizatorii Pctrişor Brîznic circa 40 la sută din cele CONSUMATORILOR mina); GI
peste 200 ha cultivate cu frabandişti
grîu şi orz. Erbieidarea DE GAZE NATURALE (Minerul).
concomitent cu fertilizarea l’entru a evita orice pa
se realizează prin prepa gubă ce ar putea li adusa a-
vuţici obşteşti sau personale
rarea soluţiei de sare de din cauza scăpărilor de gaze
amină (2,8 kg) şi de urce naturale, ce constituie o sur Pentru a
să potenţială de incendii, este
fi
(100 kg) la hectar. Lucra necesar ca orice defecţiune să, predom
ri
dar
rea este efectuată de că de această natură să fie se tea şl dii
I.a fermă legumicolă a C.A.P. Orăştie se întreţin, în sizată neîntîrziat la întreprin
condiţii foarte bune, râsadu rile de varză, tomate, arde- tre mecanizatorul Ion Şer- derea do reţele şi instalaţii va fi vâri:
loase ş.a. de distribuire n guzelor na sufla slab
venschi, sub supraveghe turale, în scopul evitării ori derat din
peraturile
rea inginerului şef al u- căror stări do pericol de in cuprinse î
cendiu.
nităţii. Pentru reuşita de Cit de Important este să se grade, iar
între 14 şi
TN UNITĂŢILE I.A.S. S-A ÎNCHEIAT plină a acţiunii, care pre procedeze în acest mod ne-o mineaţa, i
doV('deşte şi situaţia ce a avut
ÎNSĂMÎNŢAREA PORUMBULUI zintă certe avantaje, ac Ioc la imobilul din strada
Mihai Viteazul, din Hunedoa Ea niunl
In cursul zilei do ieri, cele trei întreprinderi agri centul este pus, pe calitate, ra, unde s-au produs însem dominant
cole de stat din judeţul nos tru nu anunţat încheierea in- nate pagube ca urmare a în cerul varii
sămînţărli porumbului pentru consuni în ogor propriu. Pri ceea ce va influenţa fa ceputului de incendiu cauzat prezenta >
mele ferme ce au finalizat această lucrare sînt cele din vorabil soarta producţiei de scăpările de gaze la con «lin nord-
Orăştie, Deva, Din, Unirea, Bretea Strei şi altele. tor şi de neglijenţa fumăto de pînă 1
de cereale păioase. rilor.
