Page 10 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMI

întreţinerea in bună stare a locuinţei „Am convingerea că satul

obligaţie legală a fiecărui chiriaş se continuă, aici, în oraş (t Û
„Am absolvit Institutul situată într-o zonă a mu­ fesorului. Sc cere, în a- 20,00
obligaţia unităţilor de ad­ de istorie din Cluj-Napoca nicipiului Hunedoara unde cela.şi timp, pus accen­ 20,20
ministrare a spaţiului lo­ în anul 1964, îşi aminteşte mai bine de jumătate din tul pe conlucrarea profeso­ 20,30
La şedinţa din 27 aprilie a.c. a Consiliului de Stat, cativ de a exercita un con­ prof. Gheorghe Alimpesc, locuitori provin de la sat, rului diriginte cu colecti 20,40
tovarăşul Nicolae Ccauşescu, secretarul general al trol permanent şi exigent directorul Şcolii generale din pădurenime. La oraş vul didactic de la clasa
Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii asupra modului cum îşi nr. 4 din Hunedoara. Fu­ şi-au ridicat case trainice. respectivă, cu comitetul ce­
Socialiste România, a cerut ca o atenţie deosebită să îngrijesc şi întreţin chi­ sesem pregătiţi spre a de­ Majoritatea poartă nume tăţenesc de părinţi, cu or­
fie acordată acţiunilor de popularizare a legislaţiei, riaşii locuinţa închiriată, veni cercetători, Gele trei specifice locului, de Pre­ ganizaţia de pionieri. Aşa
educării maselor de oameni ai muncii în spiritul res­ dacă se constată defecţiuni săptămîni de practică efec­ da, Rădos... Am convinge­ realizăm mai eficient mo­ 20,50
pectării legilor şi regulilor de convieţuire socială, imputabile acestora să se tivă la o şcoală specială rea că satul se continuă, tivaţia pentru învăţătură,
pentru promovarea în relaţiile sociale a normelor acţioneze pentru executa­ din Prundu Bîrgăului m-au undeva, aici, în oraş, chiar apropierea învăţământului
eticii şi echităţii socialiste. făcut să mă ataşez însă de dacă coeziunea, „judeca­ de practica productivă, ne 21,10
Fondul locativ proprietate de stat reprezintă o va­ rea reparaţiilor. Asociaţii­ copii cum nici n-aş fi bă­ ta“ nu mai e aceeaşi. E- putem autogospodări mai
loare uriaşă pusă la dispoziţia oamenilor muncii, a lor de locatari le revine nuit. Aceştia nici nu ştiau xistă însă demnitate, ruşi­ bine. Ne preocupăm în
cărui menţinere în bună stare de folosinţă constituie răspunderea pentru asigu­ să se joace. Aici am simţit ne.., primul rînd pentru forma­ 21,50
o obligaţie pentru fiecare cetăţean care se bucură de rarea utilizării corespunză­ plăcerea să fiu dascăl“. — Cum încercaţi să su­ rea deprinderilor elevilor
acest beneficiu oferit de societate. Asemenea obligaţii toare şi potrivit destina­ A fost un prim-moment, pliniţi „judecata“ sănătoa­ de a munci. Este lucrul
sînt prevăzute în legi şi hotărîri care trebuie temei­ ţiilor a părţilor de folo­ poate cel mai important să a satului ? cel mai important.
nic cunoscute şi respectate. Publicăm în continuare sinţă comună din blocu­ din viaţa acestui om al ca­ — Sînteţi profesor de is- ii
eîteva precizări privind obligaţiile ce revin chiriaşilor rile de locuinţe, cuin sînt: tedrei. Cel al opţiunii pro­ torie. Ce faceţi ca clcvii
şi unităţilor care administrează fondul locativ de stat. uscătoria, spălătoria, casa fesionale. A urmat repar­ dumneavoastră să simtă
HI
scării, podul, subsolul şi tiţia la Şcoala medie mixtă suflul fierbinte al istoriei (lioj)
altele. din Ghelari, localitate ca­ naţionale, al acestor locuri ? 0. 15 ;
re îl apropia de locul în — încercăm să-i sensibi­ 1. a t
Chiriaşii au obligaţia care a făcut întîii paşi — lizăm pe copii, insistăm pe culţi
legală şi morală să folo­ -CUNOSCUTA Curpenii Silvaşului (comu­ latura afectivă dueîndu-i 7,30
sească şi să întreţină lo­ na Topliţa), un sat care în excursii la monumente preş
lo<l ii
cuinţa cu deosebită grijă, RESPECTATA astăzi şi-a pierdut contu­ istorice, să simtă sufletul ştiri ;
astfel îneît să nu-i produ­ — APUCATA rul de pe harta judeţului pietrelor şi al jertfelor ca­ cult;
că stricăciuni. nostru. re ne-au însoţit istoria şi tin <
Potrivit dispoziţiilor Le­ „La Ghelari, am cunoscut care ne-au legat să rămâ­ fonu
Mu zi
gii nr. 5/1973 privind ad­ încasa de la chiriaş. La în vederea prevenirii şi o ambianţă de lucru serioa­ nem pentru vecie aici. Or­ Publ
ministrarea fondului loca­ încetarea, contractului de constatării operative a e- să, dar şi plăcută. Copiii ganizăm drumeţii, lecţii la do ?
tecel
tiv şi reglementarea ra­ închiriere, chiriaşul este vcntualelor degradări în pădurenilor învăţau bine Muzeul judeţean, excursii poar
porturilor dintre proprie­ obligat să predea aparta­ apartamente, unităţile ca­ pentru că aşa simţeau ei, interjudeţene. Şi acest lu­ do ;
tari şi chiriaşi şi a H.C.M. mentul în stare bună, co­ re administrează spaţiul dar şi de ruşine. Erau în cru încerc să-l transmit şi medl
nr. 860/1973, chiriaşul răs­ respunzător stării în care locativ, împreună cu aso­ atenţia comunităţii rurale colegilor mei ca responsa­ come
De l
punde pentru degradările a fost preluat. Este de ciaţia de locatari au da­ pentru că, fostul director — Consider că munca bil al cercului de istoric pren
ce le aduce atît locuinţei, menţionat că, potrivit le­ toria să exercite un con­ al şcolii, un vechi om al apropiată, directă cu pă­ din municipiu. Am extii Ko ci
cît şi spaţiilor de folosin­ gii, chiriaşul nu răspun­ trol permanent şi exigent catedrei, a găsit de cu­ rinţii trebuie să compen­ această latură a educaţiei rin
tonei
ţă comună. De asemenea, de pentru deteriorările da­ asupra modului cum îşi viinţă ca în fiecare zi să seze „careul“ de acum două şi la nivelul unităţilor c- nici ;
are obligaţia ca la înce­ torate uzurii normale. îndeplinesc chiriaşii obli­ existe careu în curte cu toţi decenii de la Ghelari. în­ conomice, instituţiilor, pen­ 16,15
tarea contractului de în­ în vederea îmbunătăţi­ gaţiile asumate prin con­ elevii, să anunţe cu glas cercăm să întărim coeziu­ tru oamenii muncii prin Şi i
Din
chiriere să predea supra­ rii activităţii de adminis­ tractul de închiriere. tare cum s-au comportat, nea părinţilor, a părinţilor intermediul cursurilor de rilor
faţa locativă închiriată trare şi întreţinere a fon­ în mod deosebit se va situaţia la învăţătură pc din fiecare clasă. într-un profil ale universităţii cul- şi 1«
clin fondul locativ de stat dului locativ de stat, Co­ acţiona pentru prevenirea ziua respectivă. Oamenii asemenea caz, rolul învă­ tural-ştiinţifice al cărei Hule
Kadi
în stare de folosinţă co­ mitetul executiv al Con­ debitelor din chirii, pre­ de pe drum, părinţii lor ţătorului, al profesorului rector sînt, al brigăzilor 17,35
respunzătoare. Cu alte cu­ siliului popular al judeţu­ cum şi din celelalte obli­ se opreau şi ascultau. Se diriginte este hotărîtor. A- ştiinţifice, prin repartiza­ că i
vinte, cei care au provo­ lui Hunedoara a elaborat gaţii băneşti cum sînt punea problema: „Ce zic ceştia trebuie să insiste rea noastră pe întreprili­ scrii
stenţ.
cat stricăciuni apartamen­ Decizia nr. 375 din 29 sep­ cheltuielile de întreţine­ oamenii ? Ce zice satul ? mult pe dezvoltarea moti­ deri. noi
tului sau părţilor de fo­ tembrie 1986 prin care se re şi reparare a locuinţei, Unii copii plecau necăjiţi vaţiei pentru învăţare ca­ — Cum vă descurcaţi cu mur
losinţă comună sînt obli­ stabilesc atribuţii şi răs­ cheltuielile aferente încăl­ şi aceia nu se mai arătau re nu este suficient de bi­ atitea sarcini obşteşti ? rea
tin i
gaţi să le repare pe chel­ punderi concrete în acest zirii, canalizării, ilumina­ pînă nu se îndreptau. Ju­ ne precizată, mai ales, la — Prin eforturi persona­ forn
tuiala lor. în caz de refuz, domeniu, atît pentru chi­ tului, precum şi a altor decata tacită a satului era trecerea de la învăţămân­ le permanente, dar şi cu 20,00
unitatea care închiriază şi riaşi, cît şi pentru unită­ cheltuieli ce decurg din prea aspră şi ei- o simţeau tul primar la cel gimna­ ajutorul colegilor, cadre Mon
mân
administrează spaţiul lo­ ţile care administrează folosirea părţilor şi insta­ cu toată fiinţa lor“. zial. Copilul de clasa a didactice cu multă expe­ tin
cativ va stabili, printr-un spaţiul locativ, precum şi laţiilor comune ale clă­ — E posibilă o astfel de V-a exploatează, de multe rienţă, majoritatea pose­ tr-o
act de constatare, deterio­ pentru asociaţiile de loca­ dirii. judecată a colectivităţii în- ori, nu în sensul cel bun, sori ai gradului didactic I. porni
rările produse de chiriaş tari. L1VIU ANTAL, tr-o mare localitate urba­ n ?.\
lutin
şi va executa lucrările de Dintre măsurile desprin­ consilier juridic şef nă ? orice slăbiciune, orice con. MINEL BODEA
remediere, stabilind prin se în principal pentru con­ la Consiliul popular — Şcoala noastră, în ca­ cesie ce i se face din par­
deviz contravaloarea lu­ servarea spaţiului este de judeţean ic lucrez de 22 de ani, este tea părintelui, dar .şi a pro-
crărilor executate ce se va relevat cea referitoare la
Servicii prompte
1 ) 1
Luna educaţiei politice nirea in lume a primelor vlăs­ mă
o De gardă in viaţa celor
tria)
aflaţi in suferinţă sau Ia ve­
tare ale vieţii, oamenii în HA:
alb n-nu avut clipe de răgaz, dorn
{Urmare din pag. 1) avea loc, între altele, sim­ l.a maternitatea din Deva — parii
pozionul „65 de ani de la unde s-au născut, in zilele dorn
de 1 şi 2 mai trei fete şi un (Ilar
masă, expoziţii cu lucrări crearea U.T.C. — un drum băiat — au fost de serviciu toi);
de creaţie tehnico-.ştiinţi- de glorioasă istorie. Epo­ dr. Alexandru Ciot.-a şi dr. alba-
Rodiră Demeter, Ia interne
fică, gale de film cu te­ ca Nicolae Ccauşescu — dr. Hiena Aciu şi dr. Ionii daţi
matică ştiinţifică, o sesiu­ epoca tinereţi' noastre re­ Demeter, iar la chirurgie dr. nuan
Cu \
ne judeţeană de referate voluţionare", evocări isto­ Isaia Dăiun şi dr. Ioan Rău, LUI’
şi comunicări tehnico-ştiin- rice, spectacolele de poe­ alături de colectivele de ca­ «o (
dre medii sanitare şi infir­
ţifice ale elevilor. La In­ zie şi cîntece dedicate co­ miere ale secţiilor spitalului. Oliv«
stitutul de mine Petroşani muniştilor şi uteciştilor l.a staţia de salvare, au rul) ;
va avea loc o masă ro­ care s-au jertfit pentru a- recepţionat primele apeluri mlst»
NIN<
tundă cu tema „Forme şi părarca şi libertatea pa­ telefonice I.ivia Soceriu şl tincr
Gabricla Cantemir, pentru ca
metode folosite de organe­ triei, acţiuni consacrate cel de serviciu pe autosalvari Uliii
le şi organizaţiile A.S.C. iniţiativelor de pace ale — conducătorii auto Aurel rian
Alexandru
Miliali,
Moise,
din institut pentru antre­ României, ale preşedinte­ Cornel Munteanu, lulius Blej- zai) ;
narea studenţilor la acti­ lui său, tovarăşul Nicolae dea. Ion Hrlţcu, l’etru Dudaş, me
vitatea de cercetare ş' Ccauşescu, şi- altele. Viorel Crlşnn (in ziua de 1 roşi«
creaţie tchnico-.ştiinţifică", Altă săptămînă are ca Fabrlca pentru producţie, industrială şi prestări servicii Brad, secţia 1 confecţii. mal), Constantin Şina, An­ cu «
Clin-
drei Moldovan, l’etru Todea,
în timp ce la Hunedoara tematică turismul şi pre­ Marin David, nominuţ Boca, Mariana Itoman şi Marcela Benea pregătesc noi modele Eftimie Grulnţan, Ion Ban- GIU
se va organiza simpozio­ gătirea tineretului pentru de produse ce se realizează aici. clu. Ion Crăciun, Vasile Săn- cînti
nul „Coordonate ale ştiin­ apărarea patriei, iar ulti­ duleac (în 2 mai), însoţiţi de găto
ţei şi tehnicii în siderur­ ma este rezervată acţiuni­ cadrele medii sanitaro Marin ră);
Dălindă, Măria Mihali, Ko-
gia românească '. în ora­ lor cultural-educative şi zalia Anastasiei, Pnfaschlvu gliei
1
şele Brad, Orăştio, Haţeg, artistice ale tineretului. în­ Dragostea Opreanu şi Doina Oltcanu — Rum
veni
Călan şi Simeria, vor a- tre alte acţiuni mai im­ să asigure acordarea primu­ (Ca.«
lui ajutor viitoarelor mame
vea loc simpozioane, gale portante ce vor avea loc Gheorghe Ştefan este pentru pămint sau bolnavilor. MEI
de filme documentare a- în ultimele două săptă­ Chiar plăteşte tăto
vînd ca generic „Din ma­ mîni putem enumera ex­ buldozerist, încadrat la O Oamenii muncii din ca­ toar
rile ctitorii ale Epocii cursii la Sarmizegetusa Ul- I.E.E.L.I.F. Deva. De 15 ani reale sau alte culturi. Aici, toate culturile ? drul l.J.T.I,., au asigurat, in Cev
zilele de 1 şl 2 mai, trans­
Nicolae Ceauşescu". Aces­ pia Traiana şi Sarmizege- practică această meserie. unde vedeţi gropile astea portul călătorilor la diferite cum
tea sînt doar eîteva dintre lusa Regia, la monumen­ O iace cu multă pasiune mari, pămintul va fi nive­ La sfîrşitul lunii aprilie locuri de muncă, nu trans­ Gin
tru
acţiunile ce le avem în a- tele istorice şi ccsele me­ şi dăruire, aşa cum a de­ lat ca terenul de fotbal. a.c., Gruia Morar se afla portat diverse materiale. 53
de basculante şl enrosnte şi
tenţie. moriale din judeţ, con' monstrat-o şi in această C.A.P.-ul va produce pe cu turma de oi pe o tarla tot atiţia conducători auto
— Prin tradiţie, Luna cursuri gen cine ştie-, cîş- primăvară la C.A.P. Boşo- acest teren lucernâ în cul­ cultivată cu cereale păioa- nu ajutat constructorii din
educaţiei este structurată ligă, cu tema „Hunedoara rod, unde i s-a încredin­ tură irigată. se a C.A.P. Vâlcele. Ni s-a municipiile Deva, Hunedoara 1
şi Petroşani, trnnsportînd pre­
în săptămîni distincte ca vatră de cultură şi civi­ ţat sarcina să contribuie Am aliat că buldozeris­ spus că, la toate avertis­ fabricate, nisip, balast şl alte
obiective şi tipuri de ac­ lizare românească", ac­ la redarea în circuitul pro­ tul „cu miini de aur" — mentele date de conduce­ materiale in şantiere. Alte
ţiuni. Despre una dintre ţiuni cicloturistice „Tra­ ductiv a unei suprafeţe de cum este numit şi cum ii rea unităţii, cel în cauză 18 s-au aflat la dispoziţia în­ IN
ele ne-aţi vorbit. Ce con­ see de rezonanţă în istoria 5 hectare, teren care mul­ place lui să-şi zică — a lă­ răspunde invariabil: „Vă treprinderilor de gospor'•■’‘ie fi Í
comunală şl locativă, a 'sec­
ţinut au celelalte ? mişcării muncitoreşti din tă vreme a servit drept că- sat lucrări cu adevărat de plătesc toate culturile". ţiilor de drumuri şi poduri şi
con
— Luna debutează cu judeţul Hunedoara", în- rămidărie. artă pe unde a muncit. Oare organele locale nu-1 din cele trei municipii. l.a Loc
săptămîna consacrată edu­ tîlniri ale tinerilor cu — Dacă ai dragoste Este vorba despre terasele pot chema la ordine, să-l volanul autobuzelor de trans- can
port-călători, în număr de 58,
ter
caţiei revoluţionar-patrio- membri ai cenaclurilor li­ pentru pămint şi pentru pentru pomicultură din sancţioneze în conformita­ s-au aflat tot atiţia condu­ do
tice, în care are loc des­ terare, seri de muzică şi meserie, chiar dacă nu jurul Devei, despre tera­ te cu prevederile Decre­ cători auto. Vin
chiderea festivă a suitei poezie, şezători literar» eşti agricultor de proiesie, sele de la Birsău, despre tului 306/1981, pentru dis­ Am notat citeva n u m e : cu
bogate de acţiuni sub ge­ muzicale. poţi Iace minuni - ne lucrările de îmbunătăţiri trugerea producţiei agri­ Constantin Buşe, Ioan I.ăs- tom
cuş, llie VIad (Deva), Marin
oră,
nericul „Sub arcuri de Ca de obicei, Luna se mărturisea interlocutorul. funciare realizate la Pui cole, ţinînd seama de fap­ Aldescu, Andronic David soci
partid biruitoare". în a- încheie cu suita de mani­ Iţi creşte inima cInd vaci şi pe alte şantiere din tul că C.A.P. are datoria (Hunedoara), Titus Bociovă- rnti
ceastă săptămână, la De­ festări cultural-artistice şi Cs în urma ta terenuri judeţ. Pentru toate aces­ să livreze cereale la fon­ lişteanu. Aurel Varga (Petro­ cup
grai
va, Petroşani, Hunedoara, sportive care culminează, tare altă dată nu erau tea i se cuvin numai cu­ dul de stat, nu banii în­ şani), care au asigurat, ală­ într
turi de colegii lor, un rulaj
Brad, Orăştie, Călan, Ha­ la 31 mai, cu tradiţionala folosite, devin fertile, sînt vinte de laudă şi mulţu­ casaţi pentru o amendă rapid, în deplină siguranţă, (Mo
ţeg, Simeria, Lupeni, Vul­ întîlnire a tineretului cu cultivate cu pomi, cu ce- mire. pe care nimeni nu se în­ Indiferent de transportul efec­ A.
can, Petrila, Uricani va istoria, de la Costeşti. vredniceşte s-o aplice ? tuat.