Page 101 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 101
REPORTER ÎN POST FIX LA C.S. „VICTORIA" CÄLAN (IV)
Sînt posibilităţi certe pentru creşterea
producţiei de fontă!
După cileva zile petre loc pentru cîteva momen organizarea tuturor sec-
cute printre furnaliştii sec te, nimeni nu a putut să toarelor ce concură la rea
ţiei a fi-a clin C.S.V. Că- ne explice din ce cauză lizarea producţiei de fontă
lan, se poate afirma că s-a oprit (ne referim, de trebuie să fie priorităţi
ceva clin „izul" fontei — sigur, la conducătorii pro absolute în preocupările
clin grijile şi răspunderile ceselor de producţie -- noastre. Dacă mă refer la
ORGAN AL COMITtTULUl JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. acestui harnic colectiv -- n.n.). Chiar dacă unele organizare, pot arăta că
s-a impregnat şi în , noi. fluxuri sînt automatizate într-un timp scurt, de nu
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D I Am putut consemna, mai şt... „ştiu ele ce fac", tre mai cîteva luni, liniile de
întîi, o dorinţă unanimă buie, în primul rind, ca aglomerare şi-au sporit
------------------— —--------------------- --- -------------------------- - pentru creşterea producţiei oamenii să poată preve foarte mult producţia.
de fontă. Pe acest fond dea toate fenomenele şi
Anul XXXIX, nr. 9 186 DUMINICĂ, 31 MAI 1987 4 pagini - 50 bani general bun. am constatat să acţioneze prompt în Chiar această lună — da
că avem în vedere că pe
însă că acţiunile şi efor orice situaţ'i. Şi există o 2G zile din mai s-au con
turile microcoloctivclor de singură „poartă" pentru sumat, la furnale, aproa
muncă — clacă nu sînt aceasta : cunoaşterea f pe 50 000 tone de aglome
corelate .şi, cum se spune, Iată de ce în acest ul rat — preliminăm atin
conjugate —- nu au efi
Mulţi ani, contemporani ai viitorului! cienţa scontată. De exem tim episod am ţinut să ducţii de la punerea în
gerea celei mai mari pro
consemnăm părerea mai
plu, cu toate zbaterile lău
dabile ale micului colec multor factori importanţi funcţiune a aglomcratoru-
din combinat, în legătură
tiv de la M.T.F.B., în- lui.
După cum ne-a spus Io
M.iine e 1 Iunie. Pe toa timpul unor ctitorii fără sau uniforma de şoim al tr-una din zile am găsit cu necesitatea creşterii pro nel Sturza, secretarul co
ducţiei de fontă prin or
te meridianele globului se precedent în istoria Româ patriei, cei ce abia desci acolo patru oale pline cu ganizarea ştiinţifică a pro-
sărbătoreşte Ziua Interna niei. Şi în acest bilanţ vom frează abc-ul vieţii. fontă, care aşteptau de mitetului de partid al sec
ţională a Copilului. în cen regăsi locul de cinste pe Sărbătoarea întîiului de peste cinci ore să fie go ducţici şi a muncii, prin ţiei aglomerare, producţia
trul atenţiei mondiale, mai care tînăra generaţie îl Iunie 1987 poartă însemnul lite pe benzile metalice. ridicarea pregătirii profe a crescut numai pe baza
presus de orice, se află ocupă în politica partidu de aură al anului Confe Apoi, mai trebuie apro sionale a oamenilor. unor „investiţii" de gîndi-
ei — copiii — vlăstarele o- lui şi statului nostru, gri- rinţei Naţionale a partidu fundată mult cunoaşterea — Intr-adevăr - ne-a re: s-a organizat activita
menirii. E ziua în care răs lui, în întimpinarea căreia fluxurilor tehnologice res declarat ing. Nicolae Vo- tea, In loc dc trei schim
punderea pentru viitorul mobilizarea şi angajarea pective. De pildă, cînd una nica, directorul uzinei nr, buri, doar pe două schim
umanităţii, întruchipat în la muncă sînt responsabi dintre benzi pe care se 2 furnale-aglomcrare — buri (orele: 23—7 şi 7—15),
1 IUNIE, ZIUA turna fontă s-a oprit în pregătirea oamenilor şi
copii, capătă dimensiuni le, demne de timpul nou urmîpd ca in fiecare du
planetare. E ziua în care INTERNAŢIONALĂ al patriei. Ziua de 1 Iunie pă-a miază să fie efectua
1987 îşi deschide zorii sub te lucrări de întreţinere
fiecare gînd, fiecare gest arcul de lumină al anului
A COPILULUI .şi reparaţii ia benzi şi alte
al părinţilor, fraţilor, buni 40 al Republicii, timp în părţi ale liniilor de fabri
cilor, educatorilor sînt în care, sub flamuri roşii şi caţie.
soţite de bucuria de a în tricolore, copilăria şi-a cîş- — Tot pe baza organi
ja statornică pe care tova
frumuseţa această sărbă tigat, pe vatra ,,Mioriţei", zării muncii — arăta Pan
răşul Nicolae Ceauşescu,
toare a copilăriei. Copi tovarăşa Elena Ceauşescu frumuseţea, demnitatea. tei ie Miu. secretarul co
lărie înflorită pe solul fer o poartă celor mai mici Graţie„griju partidului, din mitetului de partid al sec
til al unui timp eroic ce cetăţeni ai patriei. solul rodnic al condiţiilor ţiei a Ii-a furnale — s-a
putut realiza un salt, în-
poartă emblematic pentru îndeplinirea cutezătoa materiale, sociale şi spiri
cepînd din luna aprilie
viitorime numele celui ce relor programe elaborate tuale se înalţă şi aici, pe 1987. la 1 250—1 300 tone
veghează cu incomensura de Congresul al Xlll-Iea plai hunedorean, trunchiul de fontă pe zi (de la
bilă grijă şi dragoste la al partidului revine gene viguros al generaţiilor de cantităţi situate, uneori,
creşterea şi formarea gene raţiei mature, care azi dă mîine, crescute în cultul sub 1000' tonei). într-o zi
:
raţiei de mîine - Epoca măsura capacităţii creatoa muncii, sub auspic ile vi din prima decadă a lunii
Nicolae Ceauşescu. Pentru re, a devotamentului şi brante ale iubirii de neam aprilie a.e. am obţinut
că, iată, în acest iunie ca vredniciei pe şantierele şi pămînt strămoşesc, de chiar rin mic record: 1 400
debutează cu sărbătoarea devenirii socialiste a pa ţară şi partid conducător. tone de fontă, cu ceva
copilăriei, vom face bilan triei. Dar de împlinirile Creşele, organizate în ma peste sarcina planificată.
Fierarii beionlşti din su bordincn şefului de echipă
ţul celor 22 de ani care lor se vor bucura cu ade joritate pe lingă unităţile Constantin Aursulescl de Ia S.U.T. Deva, fie ea au iu lu „La M.T.F.B - ne-a
au trecut de la Congresul vărat cei care poartă azi cru carcase pentru grinzi pre fabricate, sau alte lucrări, de
fiecare data culeg cu aceeaşi satisfacţie roadele hărniciei. MARIN NEGOIŢĂ
al IXJea al partidului. cravata roşie cu tricolor (Continuare în pag. a 2-a)
Foto NICOLAE GHEORGHIU
(Continuare in pag. a 3-a)
— • — • — —
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ blloleca clubului, cu spri- * •
jinul cabinetului municl-
pal pentru activitatea Ideo- (
togicâ şi politico-cducatl-
vă, au participat activişti
în fiecare unitate să se acţioneze cu răspundere culturali ai sindicalelor de , •
• „ECRAN ANTVKIî- pe raza municipiului. Au
I SAU“. I.unn culturii cine- prezentat comunicări dr. •
la întreţinerea culturilor! • matografice huucdorerte a ('.heorglio Alimpesc şi prof. •
Nicolae Vintilă, prof.
prilejuit, ieri la Deva, o
' mani testare complexă. Ci- Victorina Pîrlea. '
• nemnlograful „I’atria“ (ca-
Vineri a fost o zi foar lucrarea respectivă este dc lucru, cultivatorul mer natul al doilea, concomi • PENTRU O SERVIRE *
te bună pentru lucru în făcută pe 70 de ha, iar ge strună, aşa că pînă se tent ou erbicidatul, ia car ) re aniversează un sfert CIVILIZATA. După cum 1
de veac de existenţă) a
ne relatează Aduni IUonl,
eîmp. în majoritatea uni praşila manuală pe aptoa- întunecă dau gata lucrn- tofi. Bilanţul la zi la lu • găzduit întîlnirea lucrăto- responsabilul complexului . •
tăţilor din C.U.A.S.C crarea amintită: 15 ha. . | iilor de ieri şi do azi al „Ci a 1 e ş u“, apurţinîntl
unităţilor ¡cinematografice
Geoagiu s-a muncit cu Am întîlnit şi numeroşi din judeţ. precum şi a C.P.A.D.M. llaţeg, o dală . «
cu Igienizarea totală u
hărnicie si răspundere la C.U.A.S.C. GEOAGIU cooperatori la datorie. 6 colaboratorilor acestora. unităţii s-n mărit cu tu
întreţinerea culturilor, re parte se aflau la grădina ^ Tot nici, a fost lansată, în numărul locurilor Ia mo- •
coltarea furajelor şi în de legume unde, sub co • prezenţa autorului, cartea sele grădinii do vară. Tot- j
legumicultura. pe 30 de ha. rea pe această solă de 20 ordonarea brigadierei Stela I „Literatură şi cinemato odată, în scopul creşterii •
gradului de confort şl
graf“ de scriitorul şl fil-
La sediul C.A.P. Romos Pe mai multe fronturi de ha". La fel lucra şi Homorodean, prăşeau cea • mologut C.rid Modorcca. creării unei ambianţe plâ- ţ
nu găsim decît femeia dc se acţiona şi la C.A.P. loan Crăciun, care efec pa, iar alţii erau la prăşi | Un grup de creatori şl rea- cute, grădina de vară u •
fost utilată cu umbreluţe
serviciu. „Toată lumea Geoagiu. Pe mecanizato tua praşila I mecanică pe tul manual al sfeclei de „ lizatori ai filmului româ şi jardiniere pentru flori |
rul Vasile Cosmaru l-am o tarla din apropiere, cul nesc „O zi la liucureşti“, şl plante de ornament. I.a
este in câmp, la praşilă, găsit în tarlaua „Coconici", zahăr. I în frunte cu Ion Popescu m
in frunte cu preşedintele unde executa praşila a tivată cu porumb. La rîn- 0 Gopo, a participat la pre baza realizării lună de lu '
miera de gală a acestei
nă a planului unităţii stă
— ne răspunde. Sînt sus, doua la sfecla de zahăr. dul său, în locul numit MIRCEA LEPĂDATU I noi producţii româneşti. preocuparea pentru o bu- •
în tarlaua de la „Frăgar", „Folor.lt", mecanizatorul • Tot ieri, grupul de ci- n ă gospodărire, pontru
„Vremea este numai bună loan Buda executa rebilo- (Continuare în pag. o 3-a) , nca.şll a avut o întâlnire diversificarea meniurilor I
unde avem sfecla de za 1 eu elevi şl cadre didactî- expuse spre vînznrc ia li- •
hăr .şi porumbul". Ajunşi • ce dc la I.Iceul industrial nla do autoservire şl n
I nr. 3 Deva. sortimentelor de prăjituri '
ia locul respectiv, găsim şi dulciuri desfăcute prin a
la praşilă o mulţime de • « SIMPOZION, l.a Clu- cofetăria complexului.
oameni. Bărbaţi şi femei, , but „Siderurgistul“ din
1 Hunedoara a avut loc sim-
tineri şi vârstnici, parcă 9 pozionul „¡Miturile, religia
tot satul se adunase în , şi ştiinţa în lumea con
temporană“. r.a manifes-
câmp," la prăşitul sfeclei. • tarea, organizată de bi-
„Efectuăm praşila a doua t
— arăta Maria Băroi, vi
cepreşedintele C.A.P. şi,
după cum se vede, lu
crăm pe ultimele suprafe DEPĂŞIRI LA PRODUCŢIA FIZICĂ
ţe. Aşa cum muncesc oa SORTIMENTALĂ
menii, în mod sigur, pînă
diseară încheiem praştia Colectivul întreprinde Ia fier în minereu cu
aici". rii miniere Hunedoara, 3 500 tone, la doloniită
printr-o exemplară mo granulată cu circa 20 000
Alături,, pe o altă par
celă cultivată cu porumb, bilizare şi dăruire în tone, iar la talc cu peste
muncă, a reuşit, în pe 120 tone. De reţinut că
mecanizatorii Morman Zel! rioada care a trecut clin aceste sporuri la produc
şi Sorin Poenaru execu acest an, să obţină im ţia sortimentală au fost
tau praştia. 1 mecanică. portante depăşiri la prin obţinute în condiţiile
Aflat împreună cu ei în cipalii indicatori de plan. reducerii cheltuielilor to
câmp, pentru a urmări ca Astfel, la minereu de tale la 1000 lei produc
litatea lucrului, inginerul fier marfă, pe cinci luni, ţie marfă cu 77 de Iei.
Vaier Opreau, şeful fer C.A.P. lîrart. Lcgumlcul toarele din echipa permanentă, condusă de Maria Nislo- sarcinile au fost depăşi iar a celor materiale cu
ra, «sigură udarea şi întreţi nerea culturilor. te cu peste 9 000 tone. 20 Iei.
mei vegetale, preciza că
