Page 103 - Drumul_socialismului_1987_05

NR. 9 186 • DUMINICĂ, 31 MAI 1987 Paq. 3

A
• O premieră în mine- ,
rubrica tineretului CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ V ritul Văii Jiului şi al ţâ- ţ
lEVIZIUNE
i fii ! incepind de aslăzî, ţ
} la I.M. Vulcan, in sec- *
T torul I, stratul 5, blo- J
INIC’A, 31 MAI Intensă si rodnică In fiecare unitate să se acţioneze cu răspundere ţ cui VII, _ a intrat în |
lex , > t probe tehnologice - un
mea C° 'iilor. T A
•ţie deAcată zilei la întreţinerea culturilor! ' modern complex me-
1 Iunie. activitate a brigadierilor ţ canizat SMA-2H, echipat ţ
Telcfilmoteca de t cu combina de tăiere, i
iozdnn : „întîni-
iri în junglă (eo- Nu există nici o îndo­ te fi numită fapta de zi (Urmare din pag. 1) Considerăm insă că era şi mnţ> de tehnicianul Nico­ / realizat la I.U.M. Petro- 1
). Episodul 2 obligaţia inginerului şef lao Buciumau, executau ) soni, care poate extrage î
n cununa cinte- ială, cei 50 de purtători cu zi a iui Alin Radu al unităţii, Viorel Popcs- cel de al şaselea trata­ ^ cărbune in condiţii de ţ
lui românesc, ai salopetelor albastre cu Corlan, Ştefan Dumitres- Ajungem în parcela „Si- i eficienţă sporită pînă la «
izică populară ecuson au trecut cu bine cu, Marius loan Feier, deaşcă", aparţmînd C.A.P. cu, să fie alături dc aceş­ ment fitasanitar. în vie,
bum duminical tia la lucrarea amintită, lucratorii conduşi de Sa­ 1 o inclinare a stratului de '
e.) un adevărat examen aJ Pruncise Hatahozi, Ale­ Cigmău. Găsim la datorie bin Corpade efectuau sa­ ţ 35 grade. Inginerul şef \
piilor grija vi maturităţii. Au câştigat xandru Tiberiu Oprean, pe mecanizatorii Avram pentru a îndruma şi su­ i al minei, Iulian Filip, ne-a t
îgostea noastră o experienţă unică în fe­ Florin Davicl, Dan Cîr- Darnica, şi Viorel Şchiop, praveghea calitatea lucru­ pa marc. La rîndul său.
mancntă. llepor- lui. Ne întrebăm, de ase­ Petru Filimon executa pra­ > informat că acest com- /
lul ei, plină de substan­ nean, Gabricl Adam, Va­ care începuseră rebilona- \ plex, condus de maistrul ţ
•liiderea progra- ţă, de fapte de muncă si lentin Mic, Dan Stoica, tul a! doilea, concomitent menea. cum se preocupă ştia 1 mecanică la porumb i Ilie Bogheanu, va extra- l
dui viaţă cum numai şan­ Milini Usoi şi, evident, realrzîncl şi erbicidatul car­ tovarăşii din conducerea pe ultimele suprafeţe.
le jurnal unităţii pentru mobilizarea Intr-o parcelă din salul i ge 500 tone de cărbune ¡
ra mea azi (o.o- tierul le poate oferi. Da, a multor altora. tofilor. Erau singuri la oamenilor iu muncă. A- I pe z¡ • La librarla ■
). .şantierul, această şcoală Dar nu numai despre lucrarea respectivă. Bobîlna, mecanizatorul Ni­ „Gheorghe Lazăr", din ţ
oca ceauşescu : la care se formează ade­ munca de pe şantier pu­ — Mei ye lucrul ? ceasta, deoarece, în ziua colao Slnnciu recolta nu­
oca de glorii — văratele caractere, omul tem vorbi. Brigadierii au treţurile'. Inginerul Cornel t Deva, în raionul destinat l
ică de fapte re- Merge, dar cam în­ amintită — foarte bună J articolelor pentru copii )
uţiomtre. adevărat, locul unde se dat o mină de ajutor coo­ de luciu în cîmp - se Igna, şeful fermei, aflat \ sînt expuse spre vinzare ţ
.■umentar realizat sedimentează girului de peratorilor din brigada cet, deoarece pierdem mult împreună cu el. era mul­
judeţul liuzău bine si sc împlinesc vi­ Cirncşti la diferite lu­ timp la prepararea solu­ a f l a u la praşila manuală l noi colecţii de păpuşi I
itarea României ţiei şi alimentarea cu er- a sfeclei furajere doar trei ţ u m i t de producţia obţi­ ) intre care „Sanitar", ,,Co- 1
lor). suri ! crări agricole. De .aseme­ cooperatori, iar la cartofi, nută. „Acest amestec dc l şar", „Marinar", „Pistru- i
ingiul ţârii, con- Rezultatele ciobim li le nea, acţiunile sportive, bicid. lucerna cu dactiliys merge
'¿torului iubit, de brigadierii -Şantieru­ turistice şi cultural-dis- — Inginerul şef nu este nici măcar atiţia. ^ ia tu 1", produse ale intre- ţ
âslune realizată aici ? Am găsit, în schimb, o foarte bine la noi — spu­ i prinderii „Arădeană" A- ¡
colaborare cu lui judeţean de muncă traetive au întregit o ac­ A fost, dar a plecat. susţinută activitate la nea şeful fermei. Am cân­ i rad, precum şi celebrii ¡
tsiliul Culturii vi patriotică a tineretului tivitate care va rămîno ^ „Tom şi Jerry", articol ţ
icaţiei Socialiste do pe amenajarea hidro­ multă vreme în mintea Nu contestăm pricepe­ Ferma nr. 1 m i x t ă a tărit, obţinem o producţie
cu Comitetul de rea şi hărnicia în muncă •S.C.P.P. Gcoagiu. in liva­ de 60 tone masă verde la ( confecţionat ele Coope- 1
tură ţi educaţie energetică Riu Mare-Re- şi inima brigadierlloi a celor doi mecanizatori, da pomicolă, mecanizato­ hectar, ceea ce înseamnă / rativa meşteşugărească 1
ialistă ai judeţu- tezat sînt argumente de brudeni. ţ „Arta Crişana". din O- )
Huzău necontestat în. acest sens Păcat insă că aceste e- pe care am avut prilejul rii loan Herţa, Dorcl Lup. cel puţin 10 tone de fin
m artistic : Multe ar putea povesri forturi şi strădanii au să le apreciem nu o dată. Dragornir Bogăţnn, îndru- de cea mai bună calitate" || radea. Pentru a spori l
mţul“ / bucuria celor mici, uni- i
e jurnal. brigadierii de la Liceu! fost umbrite de atitudi­ i tatea mai oferă măşti '
„Avram Iancu" din Brad nea unor colegi faţă de
NI, I lt NIC ^ pentru carnaval şl diferi- J
despre ceea ce au reali­ munca întregului detaşa­ ^ te alte jucării o Vineri, >
ejurnal zat ei aici, pe unul din­ ment. Practic, au dimi­ A îi paznic doar cu... numele 1 29 mai a.c. la magazinul ^
jllărle fericită in tre marile şantiere ale nuat rezultatele, au ne­
i Epocii de Aur. devenirii noastre socialis­ glijat obligaţii şi răspun­ !
umentar (color) Paznicii nu au nevoie realitate a Iost găsii sfâ­ Sint şi alte moduri prin
î inimi de copii te. Ar putea astfel vorbi deri elementare. Deşi apt de nici o definiţie. Meni­ râind din greu, de parcă care unii paznici intră in E C K A N t
dra«oţte ţi recit­ despre felul in care au medical, Leonid Glieor- rea lor este să păzească ar li vrut să trezească tot vizor; Spre exemplu, Simi-
iţi (color). muncit ia lucrările Vie ghe Bonrteş nu a cata­ - _ \
:c\. muzical- bunurile încredinţate. Cum satul. Constantin Dinea de nic Zepa din Lunca Cernii ' „Ulpia din Ueva a avut i
rar-coregrafic (le­ îniorbnre şi finisare la dicsit să se .prezinte, a-, îşi lac insă meseria ? Cei la barajul Valea de Peşti de Jos, Lazăr Triiu de la j loc o parada a modei ,
at Zilei de 1 lu­ digul sting al barajului, lături de colegii lui, pe mai mulţi — corect şi cin­ şi Francise Lenghel de la Liceul industrial de chimie
la cele de. deviaţii tera- şantier. Sabin Braţe a şi stit. Dar sînt şi aici ex­ ( pentru cei mici. Această \
ai în serial : I.A.C.M.M. Petroşani au tras din Orăştie, Gheorghe „mini paradă'' - in afa- L
ipsodia albastră“, samonte şi amenajare co­ Rcmus Dan Bujoran, din cepţii. Exemplificăm, por­ şi ei virtos pe dreapta, Costea de la coloana de ) ra faptului ca s-a bucu- i
ducţie a studiou- ronament, sau ele tnlu- 4 pînă în 15 mai au lă­ nind de la cîteva cazuri uitind total de soarta o- utilaj greu ce deserveşte
ir americane, zări-finisări şi realizarea sat colegii să muncească concrete ce sînt in discor­ ţ rat de un succes deose- «
¡soclul 1 biectivelor ce le aveau in I.M. Orăştie, ion Şuteu şi t bit — a prezentat o ga- 1
ejurnal de contraeanalc. a căror şi in locul lor, iar Radu danţă cu cerinţa asigură­ pază. Ce să mai spunem Ion Popa din Geoagiu au 1 mă complexă de articole I
biderea progra- valoare este de aproape Gheorghe Groza pur şi rii pazei avuţiei obşteşti despre Vasile Furdui de la pierdut puncte preţioase
lui. 400 000 lei. simplu a fugit de pe şan­ sau personale. I.J.P.t.P.S. Deva, care con­ prin... neprezentare la pos­ ^ de îmbrăcăminte destina- \
Acum, du.pă o lună de tier cu patru zile mai Unul dintre paznicii ca­ fundă meseria de paznic turi, considerînd că servi­ i te copiilor • După cum ţ
intensă activitate, alături devreme de încheierea re au călcat pe bec este ciul obligatoriu, pentru ei / ne sesizează mai mulţi I
de hidroenergeticienii din activităţii. Pasăm pe cei Constantin Zugravu. El a este ceva facultativ (!). î cetăţeni din Haţeg, ser- l
Retezat, ei pot fi mînclri cc i-au înlocuit să-i ju­ iost găsit lăcind econo­ F O I L E T O N O mostră de felul cum i viciile telefonice de la i
că au pus umărul la ri­ dece, lăsăm conducerea mie de vedere, adică nu trebuie să procedez : i numerele „031“, sau ţ
dicarea uneia dintre ma­ liceului să le aprecieze dormind adine în post, la cind ţi se încredinţează o l „091" răspund cu întîr- l'
:i Pădureanca ^ zicre solicitărilor. Dacă J
; Toate pi tizele rile zidiri ale prezentu­ comportarea, dar Vrem I.P.S.R.U.M. Deva. Deci, cu jocul de-o v-aţi ascun- misiune a olerit-o Mariana I in alte sectoare, cum j
seria | — Secre- lui de pe aceste 'melea­ să aflăm şi noi Cum au C.Z. a crezut că este plătit seiea ? Ca să-şi demonstre­ Vonelia de la I.E.F.L.I.F.
;ei (Arta); inj- guri. ' Şi, cu siguranţă, fost „stimulaţi". ze „vigilenţa", el a pără­ este cel comercial, dc j
iA: şatra (Mo- ca să doarmă cit mai mult Deva, care a lăsat vraişte ţ prestări servicii, la glii- }
A); întoarcerea pierind acasă, au lăsat şi mai bine posibil. Fiind sit postul pentru a li cău­ documente de serviciu şi i şeele de relaţii cu publi- ?
(Modern — li); aici, pe marele şantier, SORIN CIOCAN, trezit de o echipă de con­ tat şi găsit de echipa de o maşină de scris, ptecind
spre victorie o părticică de suflet. comandantul şantierului trol, a gindit că este o control (!). Aşa au proce­ cu cîteva ore înainte dc i cui, orice nemulţumire ţ
e I-IJ (Flacăra); Mulţi dintre ci. vor re­ de muncă patriotică legată de servire poate l
t împreuna (cas- glumă deplasgtă.-yCa să-şi dat şi Rodica Pirva de ia a-i sosi schimbul. fi rezolvată pe loc, în J
TROŞANI: Ghea- veni. Pentru că numai a tineretului dea in petic, a părăsit întreprinderea de morărit in toate aceste cazuri şi
cazul telefoanelor este ]
e (l’arîng); Cea dragoste de şantier poa­ Riu Mare-Retezat postul deplasîndu-se la co­ şi panificaţie, loan Nicoa- in altele similare, un sem­ î __
intăzoarft, cea mal mai complicat. Adesea, ^
u e (7 Noiembrie); legul de serviciu de la o ră de la Î.E.C. Mh\tia şi nal de alarmă se impune. \ cetăţeanul renunţă sa-si
alertă (Unirea); unitate vecină pentru a-i Manaţe Nicoară din Cer­ Să-i păzim cu străşnicie
: ? ;ul iu, ,,împărtăşi" din propria-i tej. Plictisindu-se de moar­ pe toţi cei care nu-şi lac exprime nemulţumirea »
(Cu ,1); VUL- Sînt posibilităţi certe pentru pentru că, oii nu este l
:unda a 6-a (i.u- experienţă. Figura i-a iost te ia locul de muncă - datoria cu conştiinciozita­ ascultat, ori i se creează i
); l.o ne A: iDom- descoperită de o altă e- I.M. Valea de Brazi - loan te, să-i trezim la realitate ^ impresia că la celălalt 1
Aurica (Minerul); creşterea producţiei de fontă! chipă de control. S-a tre­ Dobre a plecat să Iacă pe şi să nu le tolerăm nici un
\ : Cursa (Munci- zit apoi la realitate, con- turistul prin împrejurimi, ca lei de abateri de la nor­ ţ capăt al firului nu-i ni- \
AN1NOASA: TS- ' meni... Dacă s-a recep- (
îtiu — seriile I-ii (Urmore din pag. 1) natului — din producţia stalind pe propria-i piele in timpul său liber. Cum mele de conduită in timpul \ ţionat, reţineţi tovarăşe /
trese); URIOAN1: că joaca de-a serviciul nu orice joc dc acest gen are serviciului, chiar dacă este
(Retezat); BRAD: totală de fontă obţinută este îngăduită nici măcar regulile lui de desfăşurare, vorba despre paznicii noş­ ( telefoniste : preluaţi ce- »
nzele sus — seria informat sing. Octavian pe perioada trecută din ,' va din promptitudinea şi ^
Iul epavei (Steaua luna mai a.c., o cantitate în meseria de paznic. celor vizaţi li s-au Întoc­ tri de toate zilele şi nop­ ţ amabilitatea colegelor dv.
GURABARZA: Raica, şeful sectorului — Se făcea că este la post mit şi notele de „recom­ ţile.
3zo (Minerul) ; prin înlocuirea cupelor de peste 14 000 tone re­ şi paznicul obştesc Petru pensă" pentru „eforturile'' I din- Deva ! o in acţiu-
E : Toate pînzele ■mici, cu cupe mari care prezintă fontă specială, de ! nile de recuperare şi re-
icria II — Miste- înaltă calitate, ceea ce în­ Bedea din Certej, care in depuse. T. DOBRICEANU i ciclare a materialelor rc-
ărilor (Patria); au mai multe sertăraşe, seamnă un aport dc mi­ ^ folosibile — care s-au in-
re (Flacăra) ; pierderile de fontă au scă­
U-bAJ: Crăbeş- zut cu circa 4—G la sută". lioane lei la producţia volumului „Ceas de umbră“ canţă G) Do vacanţă (pl.) — ( tenslficat, în prezent, în
:et (Casa de cul- marfă a combinatului. Vine vacanţa şi al poeziei „La bureţi“ — Nelipsită din cort... — ...la 1 tot judeţul - oamenii
IAŢEG : Liceenii Un merit a! colectivului Semnatarul poeziei „La ma­ Venus 1 ; 7) Vorbeşte cu înţe­ t muncii din I.M. Huncdoa-
BRAZI ; Aten- de la M.T.F.B. este şi pu­ Tovarăşul Tonei Hodo­ lepciune — Nord—Nord-Est I ;
’anâ de Vultur : nerea în funcţiune a bu­ rog. secretarul comitetului 'ORIZONTAL : I) Celebru ro" ; 10) Nume feminin — Cu­ 8) In cuib ţ — însoţeşte voia } ra se disting mereu prin
noscut regizor american, rea­
Imperiu) contra - do partid al combinatu­ compozitor vienez <lln a că­ lizatorul (¡Imului „Vacantă la bună in zilele de vacanţă — 1 consecvenţa îndeplinirii \
seriile 1-1] (casa toiului pentru prepararea rui creaţie amintim valsul troplpo" — La munte I ; n) Administraţie (abr.) ; 9) tl a- l sarcinilor în acest dome-,
liră); SIMBRIA : emulsiei necesare la stro­ lui, ne-a asigurat că s-au „Călătorie dc vacanţă“ — Ten­ Autorul melodiei „Pe litoral“ parţine romanul „Ne-aşteaptâ
petrolul ţl ar- pirea cupelor, care se afla analizat toate neajunsuri­ taţie într-o vacanţă la mare; — A scris poezia „Ultimele marea" — Autorul volumului / niu. Unul dintre cele mai i
(Mure.ţui): TIJA- le existente pe fluxul fon­ 2) Autorul poeziilor ; „Raze­ 'zile de vacanţă“. „Pentru zilele dc vacanţă“ : 1 proaspete bilanţuri ale ^
entru primăvara acolo de aproape şase ani tei şi au fost stabilite mă­ le de dimineaţă“ şi „Priit 10) A pictat (abloul „Cosaşi ^ muncii lor cuprinde :i
Ziua „Z“ (I.u- fără a fi folosit. Acum, umbra rară“ ; 3) Tăieturi — VERTICAL : 1) Autorul poe­ odilinindu-se“ — Simbol de i fontă recuperată 4 tone, ’
GllEr.ARI; Can­ emulsia se prepară inte­ suri ferme pentru creşte­ Funcţionează în vacante la ziilor ; „Repaos ? ltepaos !“ sănătate ; 11) Autoarea po­
in barieră (Mi- rea producţiei. munte şi la mare ;. 4) Aşa e şi „Ieşirea din apă“ — Un caz vestirii „Dărutcşto-ţi o zi de > alamă - 0,3 tone, mate- ^
gral numai in schimbul I in Moldova — încet şl Un de grav de pronunţare ; 2) Stră­ vacanţă“. i \ riale abrazive - 0,3 tone, t
— sub un control riguros — Trebuie, prin urma­ pe la noi — Localitate în Sue­ bătut în vacanţă — Ii apar­ Dicţionar : MEM, SPUT. i plumb - o tonă, hirtio î
de laborator — şi ajunge re, — concluziona ing. dia; 5) Patru din cinci 1 — ţine nuvela „In vacanţă“; 3) VASILE MOLODEŢ } - două tone ş.a. «- La \
A scris schiţa „Cura de Te-
Mai puţin animate în peri­
pentru toate celelalte Nicolae Vonica, directorul oada vacanţei; G) Te poartă chlrghiol“ — De la o vacanţă 1 atelierul foto „Central" t
EMEA1 1 1 1 schimburi. „Tot do bună uzinei nr. 2 — să fie gă­ în vacanţă... — ...în maşină 1 la alta ; t) Fiecare cu vacan­ Mat în 3 mutări ^ din Deva, şeful de tură J
organizare — preciza mais­ sit „drumul critic", calea — Nu e de la şes I ; 7) Dat ta Iul (pl.) — Autorul me­ Controlul poziţiei : / Lenuţa Popa sc compor-
Alb : R(7, Db2, Ne !, po3 si
cu nămol — Con de lumină ;
lodiei „In tabără pe litoral“ :
trul furnalist Gheorghe eficientă şi sigură pentru 8) Ii aparţine tabloul „Pe te­ 5) Ieşit din mare... — ..-.în IA. i tă de parcă unitatea i-ar
azi: Vremea va Leleşnn — aparţine şi u- creşterea producţiei de rasă la Sinaia“ ; 9) Autorul vacanţă ! -- Staţiune de... va­ Negru : Rol.
îbătoare, cu ce- fontă, prin organizarea şi ^ aparţine. In afară de ab-
rorar noros. Lo- tilizarea mai bună a ca­ l senţa totală a vreuneia
cădea ploi, mai pacităţilor de stocare a di­ corelarea tuturor iniţiati­ / urme din cunoscutul 1
:aractcr de aver- feritelor materii prime e- velor şi acţiunilor exis­
ţlte ţi de des- xistente la fiecare furnal. tente pe acest flux. Afirm 1 „Zîmbiţi, vă rog !", aici £'
ăcctrice. Vîntul ^ în ti In eşti şi refuzuri cate- 7i
t slab pînă la Aici, mai este necesar ca cu toată răspunderea că i gorice de a executa fo-1
cu unele lnten- stocurile minime de sigu­ există posibilităţi certe I tograiii. Ultimii (spe- ^
temporafz pînă ranţă (de aglomerat, mi­ cliiar pentru atingerea u-
n/Ii din sectorul nei producţii zilnice de ^ râm I) aflaţi intr-o astfel
Temperaturile nereu, calcar, cocs etc.), l de situaţie sint trei elevii
Intre 8 ţi 13 gra- să fie dimensionate în 2 000 tone de fontă 1 Fur­ / absolvenţi in acest an ai
cele maxime în- aşa fel incit să asigure nalele, aşa cum sînt în
23 grade. Local prezent, permit aceasta. ţ liceului auto e O ştire
mineaţa. o continuitate a producţiei ^ de ultima oră, legată de
de fontă indiferent de si­ Doar în domeniul asigu­ 1 sărbătoarea de astăzi —
munte, vreme tuaţiile care pot apărea rării materiilor necesare şi
>
oare, cu cerul în interiorul procesului de 1 Ziua Internaţională a Co­ i
• noros. Vor că- pe liniile de alimentare". lţ pilului : de la inceputul u : l î
, mal ales cu — Datorită măsurilor fabricare a fontei trebuie i acestui an - pinâ ieri, ^ ri, )
de aversă, în­ să mai aducem unele îm­ ’ ora 10 - la oficiul de ţ
de descărcări luate pe linie de aprovi­ bunătăţii!.
Viului va pre- zionare şi în direcţia res­ ţ stare civilă a Consiliului ţ
tenslficărl pînă pectării tehnologiilor de în ce ne priveşte, aş­ l popular municipal Deva /
n/li din nord. fabricaţie — arăta ing. teptăm cu vădit interes să i' au fost înregistraţi 699 J
aţă.
Dragornir Balintoni, direc­ consemnăm materializarea i copii nou născuţi. %
torul comercial al combi­ acestor idei fertile !