Page 13 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 13
Anul XXXIX. nr. 9 164 MIERCURI, 6 MAI 1987 4 pagini - 50 bani Termocentrala Mintia. I.âcăluşil Sorin lSaicu şl Glie orgho Novăcescn din formalii)
do reparajii turbine condusă de Tetru Popa, în timpul lu erulul la una dintre turbine.
Eforturi unite pentru C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă
predarea ia termen
A venit vremea praştiei.
a lucrărilor
Toţi locuitorii satelor - în cîmp, la datorie!
Brigăzii „Energoconstruc. de calitate de către forma
ţiu“ Mintia, care şi-a pus ţiile coordonate de maistrul
semnătura pe multe obiec ioan Bcrccn. — Principala lucrare la substanţelor chimice pe păioaselor şi, după cum Şi la C.A.P. Beriu orb -
tive energetice clin judeţ O contribuţie însemnată care se acţionează în a- culturile dc cartofi şi in, merg treburile, vom obţi ciclarea păioaselor se afla
si din alic părţi ale ţării,' la îndeplinirea şi chiar cestc zile cu toate forţele precum şi efectuarea lu ne un avans consistent şi in prag de finalizare. In
ii revin, în 1987, sarcini depăşirea sarcinilor de în vederea încheierii ei crărilor de întreţinere — ginerul .şef al cooperativei.
importante. Lucrările de plan ale brigăzii — cu (i grabnice — arăta Petre Sa. rebilonatul I şi pra.şiln la cartofi“. Nicolae Crăciun, care su
eonslrucţii-montaj realiza la sută la activitatea de su, i n g i n e r u l şef al întîi manuală la cartofi si O activitate bine orgn-
te de brigadă în cursul a- construcţii-montaj, pe cele C.U.A.S.C. Orăştie —■ este praveghea în cîmp modul
cestui an, cu precădere patru luni trecute din an tratarea chimică a cerea în care mecanizatorii Ioan
pentru C.T.E. Mintia şi —, şi-au adus-o şi lucră lelor păioase pentru com Simileana şi Vnsiie Tro
U.E. Paroşcni, vizează creş torii sectorului hidro. baterea buruienilor. Pînă C.U.A.S.C. O R Ă S T I E snii aplică substanţele chi
terea capacităţilor de de —. Sîntcm în grafic cu în prezent (ieri — n.n.), mice, preciza că unul clin
pozitare a cărbunelui, mo lucrările de la depozitele la nivelul consiliului nos cei doi mecanizatori va
dernizarea unor instalaţii de zgură şi cenuşă — a tru lucrarea a fost efec sfeclă de zahăr şi furaje nizată se desfăşoară şi în intra la erbiciclarea carto
si utilaje, funcţionarea la precizat ing. Dorin Guţă, ră. ferma legumicolă a unită filor, urmînd ca celălalt să
parametri superiori, cu e- şeful sectorului. Concret, tuată pe 1 955 ha din ce ţii, unde, sub conducerea treacă dc astăzi (miercuri
fieienţă ridicată, a celor le 2 795 lin ocupate cu La C.A.P. ^Orăştie, meca competentă a tehnicianu
două puternice obiective este vorba despre supra- grîu şi orz. De fapt, la nizatorul Andrei Vcrcş — n.n.) la rcbilonat. Tot
energetice ale judeţului înălţarea (cu 4 metri) a orz erbiciclarea este în erbicida ieri ultimele su lui Petru Călănici, şeful ieri. după ce s-au repar
nostru. digurilor de bază şi a ce- cheiată pe toată suprafaţa prafeţe cultivate cu grîu. fermei, se însămînţau cas tizat suprafeţele pe for
şi dacă precizez că viteze La rîndul său, Vnsiie A- traveţii, se recolta ceapa maţii de lucru, membrii
măriucăi a început apli
le de avansare sînt de verde (au fost livrate 30 000 cooperatori au început, la
Ritm şi calitate în realizarea 300 ha pe zi, atunci sc în. carea substanţelor chimi legături) şi se pregătea te Beriu. prăşi la manuală la
ţelcge că în cel mult trei ce pe suprafeţele ocupate renul pentru însămînţarca sfeclă.
I N V E S T I Ţ I I L O R zile încheiem şi tratamen cu cartofi. „Pînă discară tomatelor, ardeilor şi feli
tul chimic al griului. Dc — preciza Dorin Bibolaru, nei. Lucrarea o execu MIRCEA LEPADATU
Ingineri, maiştri şi mun lui de compartimentare, în asemenea, în uncie uni inginerul şef al unităţii tau mecanizatorii Gheor-
citori din acest colectiv scopul măririi capacităţii tăţi a început aplicarea noi încheiem crbicidaroa gho Tat si Ioan Pelreus. (Continuare in pag. a 2-a)
nc-au vorbit despre mun de depozitare a zgurii şi
ca lor. Maistrul Ghcrasim cenuşii rezultate.
Hălăstoan arăta : „Mun — Eu aş întări ideca to
cim organizat, cu forţe varăşului inginer —• a
sporite 1a finalizarea esta completat maistrul Dioni Gospodăria anexă-sursă permanentă Eroismul ostaşilor români
cadei nr. .'-> de la Mintia, sio Fodor (şef punct lucru)
cu toate lucrările aferente — subliniind că lucrătorii în războiul de independenţă
acesteia. Practic, ca csle noştri au înţeles cu toţii de îmbogăţire a meniurilor
gata în proporţie de 90 la necesitatea realizării in
sută. Ceea ce trebuie reţi tr-un timp cit mai scurt din 1877
nut este că oamenii sînt posibil a lucrărilor despre Numeroase unităţi eco a unor adăposturi pentru
harnici, dispunem de con care vorbim. Angajamen nomice de pe raza comu găini ouătoare. Istoria naţională atesta 32 escadroane şi 18 baterii
- - La ora actuală avem
diţii pentru a preda obiec tul nostru este de a preda nei Geoagiu, eu consumuri în îngrijire 58 de porci, că independenţa este o con (in total circa 33 000 os
colective proprii, ■ dispun
tivul la termenul stabilit". beneficiarului acest obiec dc gospodării anexe de cinci vaci şi doi vilei — stantă a dăinuirii româneşti, taşi) şi reprezenta ¡uneltea,
„Ce alte lucrări măi sînt tiv pînă la finele lunii au creştere a animalelor şi ne spune Frohlicli Mar o trăsătură a întregii evo din efectivul trupele, aliate
dc executat aici „Dru gust. păsărilor şi de terenuri tin, directorul complexu luţii a statului şi poporului ruso-române îndreptate spre
murile de acces şi rigolele, Ea C.T.E. Mintia, con pentru cultivarea legume lui. Aceasta ne permite nostru. Pe bună dreptate puternica redută Plevna,
apărată de încercatul gene
racordul căii ferate şi de Mihai Eminescu afirma că
structorii brigăzii „Energo- lor necesare preparării să ne asigurăm 50 la sută „independenţa e suma vie ral Osman Paşa, care res
vierea acesteia spre noul construcţia" au de execu mincărurilor. Acestea asi din consumul de carne do ţii noastre Istorice". pinsese două puternice a-
depozit". tat în cursul anului şi alte gură, pe dc o parte, rea porc în prepararea meniu Mărturiile istorice atestă tacuri ale trupelor ruse.
Notăm, de la acest punct lucrări dc marc însemnă lizarea în mare măsură u lui în cantină şi sută la că poporul român a dat Potrivit planului operativ
de lucru, aşa cum ne-au tate pentru menţinerea în programului de autoapro- sută laptele şi smîntîna pMde strălucite de vi comun, trupele româno-ruse
fost prezentate, numele şe funcţiune la capacitate a vizionare la nivelul unită In perioadele mai puţin tejie şi e r o i s m în în se pregătesc să atace, pen
filor de echipe cu cele mai centralei, importante pen ţii administrative, contri aglomerate. Tot ceea ce se delungatele şi aproape per tru a treia oară puternica
bune rezultate in muncă : tru creşterea producţiei de buie substanţial la îmbo vede — adăposturi moder manentele lupte pentru a- redută Plevna în ziua de 30
Iosif Kadar (dulgheri). Şte energie electrică pe bază găţirea meniurilor servite nizate, cu apă curentă şi pârarea fiinţei sale naţio august 1877. In 27 august
1877 ostaşii români din Di
fan Szatmari, Grigore In- de cărbune. 1 întărirea fer în cantine. Zilele trecute fose septice, platformele nale şi salvgardării Inde vizia a 4-a au pornit cu
de depozitare a dejecţiilor,
pendenţei statale. Şi in
drei (zidari) şi Alexandru mă a acestui colectiv este am efectuat un raid prin padocurile în aer liber -
cîteva
gospo
asemenea
Domokoş (lăcătuşi). dc a se mobiliza şi orga dării. s-a construit din materiale no ANI DE LA PROCLAMAREA
In mod planificat, pe niza exemplar la punctele rcfoiosibilc, cu aportul în INDEPENDENTEI NATIONALE
anexă
a
Gospodăria
baza documentaţiilor exis de lucru pentru a da in Complexului de odihnă şi tregului colectiv de oa
tente, s-a acţionat şi la funcţiune toate obiectivele tratament al U.N.C.A.P. se meni ai muncii de la com
execuţia fundaţiilor pen prevăzute, întîmpinînd ast află la câţiva kilometri de plex, indiferent de locul luptele grele, purtate de elan la primul lor atac îm
tru morile dc măcinare a fel Conferinţa Naţională a staţiunea balneară, în con dc muncă. O contribuţie armata română în timpul potriva unui redan care a-
păra reduta Griviţa 1 ce
cărbunelui, respectiv, nr. partidului cu un bilanţ bo tinuarea străzii Pinului. meritorie a avut persona războiului de Independenţă, proteja Plevna. După cum
din 1877, ostaşii şi ofiţerii
1 A şi 2 A, a ventilatoa gat de realizări în produc Are o capacitate de 100 lul şi la întregirea nece români au înfăptuit acte de se arată în jurnalul de răz
relor aferente, care au ţie. porci şi se continuă lu sarului de furaje prin co- eroism şi de vitejie care au boi al Regimentului 13 do
fost realizate în condiţii LIVIU BRAICA crările de amenajare a ţi sirea unei suprafeţe de 7 uimit contemporanii şi au robanţi, dorobanţii ieşeni şi
nui eleşteu pentru raţe si hectare fineţe, închiriate stirnit admiraţia corespon vasluieni pornind la atac,
de la cetăţeni vârstnici, denţilor de război aflaţi pe sub „o ploaie îngrozitoare
fără posibilităţi dc efort, cîmpurile de bătaie. de gloanţe" au ajuns repe
ca şi prin lucrările agri de in apropierea rcdanului
cole pe terenul în supra Încă din primele zile alo otoman din faţa redutei Gri
faţă de 2 hectare pe care războiului, tînăra şi viteaza viţa 1 şi „cu un ura puter
îl deţinem în folosinţă. armată română a pornit cu nic, se aruncară asupra lui.
Gospodăria anexă dc pe liotărîre şi entuziasm la ata Companiile dc la aripă o-
lingă liceul agroindustrial carea duşmanului secular coliră şanţurile laterale şl
deţine 24 vaci şi juninci, - Imperiul Otoman - pen angajară o luptă corp la
100 de porci .şi 250 de oi. tru a obţine definitiv inde corp" cu turcii care au de
Pentru cei 400 de elevi pendenţa de stat a ţării sa pus o rezistenţă indîrjită.
care servesc masa la can le. Chiar de la început, un Intrind in foc şi alte uni
tina şcolii se asigură, du ofiţer englez, William V. tăţi, lupta s-a înteţit şi tur
pă cum ne spune Casian Herbert, care a luptat in cii, văzind că pot fi încer
Jidnv, directorul liceului, 1877 în rîndul trupelor lui cuiţi, au părăsit redanul,
cantitatea de carne de Osman Paşa, comandantul retrăgîndu-se spre reduta
porc şi brînza de oi ne armatei otomane, recunoş Griviţa, lâsînd in mîinile
cesare în pregătirea me tea că infanteriei turceşti românilor material de război,
selor în proporţie de sută „în atac ii lipsea avîntirf in prizonieri, morţi şi răniţi.
la sută. De asemenea, o fanteriei române".
Armata română care tro Prof. DUMITRU BARNA,
VALI ARDELEANU
In sotarlile J.iceului a B ro ¡mluslrkil Geoaciu, se plumea zá răsadurile de tomate. case Dunărea, între 16 iu Arhivele Statului Deva
lie şi 22 august 1877, se
(Continuare în pag. a 2-a) 1 ridica la 42 de batalioane. (Continuare în pag. a 2-a)
