Page 17 - Drumul_socialismului_1987_05

Tovarăşul Nlcolae Ceausescu va efectua o vizită
» *
prietenească de lucru în R . S . Cehoslovacă
If ^ T o v a r ă ş u l Nicolae toarele zile, o vizită prie­ tetului Central al Parti­

Ceauşescu, secretar gene­ tenească de lucru în Re­ dului Comunist din Ceho­
ral al Partidului Comunist publica Socialistă Ceho­ slovacia, preşedintele Re­
Român, preşedintele Re­ slovacă, la invitaţia tova­
publicii Socialiste Româ­ răşului Gustav I-Iusak, se­ publicii Socialisto Ceho­
nia, va efectua, în urmă- cretar general al Coml- slovace.
SOÍIALISMIL Sesiunea ştiinţifică consacrată împlinirii a 80 de ani de

la marea răscoală a ţăranilor din 1907 si a 25 de ani
A l C O K I S I L I U L U I P O P U L A U J U D E Ţ E A N 7 7
de ia încheierea cooperativizării agriculturii

Anul XXXIX, nr. 9 165 JOI, 7 MAI 1987 4 pagini - 50 bani Miercuri, a avut loc în Ceauşcscu, sesiunea a con­ politicii agrare a partidu­
Capitală sesiunea ştiinţi­ stituit un prilej pentru a lui şi statului, a concep­
fică cu tema : „Ţărănimea aduce un cald şi vibrant tului şi obiectiveloi noii
forţă socială revoluţio­ elogiu oamenilor muncii revoluţii agrare în Româ­
nară în lupta poporului de pe ogoare, de a pune nia", prezentată de tovară­
român pentru libertate, cu tărie în lumină boga­ şul Vasile Bărbulescu, se­
unitate naţională şi pro­ tele tradiţii de luptă, ma­ cretar al C.C. al P.C.R..
„Ţărănimea — forţa so­
rile virtuţi morale şi revo­
Timpul bun de lucru impune : Toate forţele gres social. Cooperativiza­ luţionare ale ţărănimii. Tot­ cială revoluţionară în
agriculturii,
eveni­
rea
ment de maximă impor­ odată, a fost subliniat ro­ lupta poporului român pen­
tanţă în procesul revolu­ lul ţărănimii în actuala tru libertate şi unitate na­
umane si mecanice mobilizate la buna ţionar de făurire a socie­ etapă a construcţiei socia­ ţională. Cooperativizarea
9 tăţii socialiste multilate­ listo, caro, în alianţă cu agriculturii — eveniment
ral dezvoltate în România. clasa muncitoare — clasa de o deosebită însemnătate
desfăşurare a lucrărilor de pe ogoare! Concepţia Partidului Co­ conducătoare a societăţii politică şi social-economi-
munist Român, a tovară­ — cu ceilalţi oameni ai că în procesul revoluţio­
şului Nicolae Ceauşcscu. muncii, reprezintă un nar de făurire a societă­
Şi în unităţile ce Iac plin a timpului bun de lu­ tivitntc, muncind cu hăr- secretar general al parti­ factor important al pro­ ţii socialiste multilateral
parte clin C.U.A.S.C. Ilia cru şi, totodată, efectuarea nicle si conştiinclozitate. dului, privind obiectivele gresului material şi spi­ dezvoltate în patria noas­
s-a trecut, de mai multe unor lucrări de cea mai noii revoluţii agrare în ritual al ţării, aducîn- tră. E'p o c a Nicolae
zile, la erbiciclarea pă- bună calitate. IIOTARlRE DE A România", consacrată îm­ du-şi o contribuţie esen­ Ceauşcscu — epoca profun­
ionsclor şi întreţinerea cul­ CUCERI UN LOC plinirii unui sfert de veac ţială la înfăptuirea cu delor transformări revo­
turilor prăşitoare. Un vo­ FAIMĂ CE NU FRUNTAŞ do la încheierea procesu­ succes a programului parti­ luţionare în dezvoltarea şi
lum mare de muncă, decţ, SE DEZMINTE lui de cooperativizare a dului, la întreaga operă modernizarea agriculturii
ce presupune temeinică Toate culturile semă­ agriculturii şi a 80 de ani dc făurire a socialismu­ româneşti", prezentată de
organizare, mobilizarea tu­ Despre secţia de mecani­ nate în toamnă la C.A.P. de la marea răscoală a lui şi comunismului în Gheorghe David, membru
turor forţelor umane şi zare condusă de Alexandru Gurasada sînt foarte fru­ ţăranilor din 1007. România. supleant a! Comitetului
mecanice ia buna desfăşu­ Vădan se spune că este una moase. Lanurile de orz Au luat parte cadre din Cuvin tul dc deschidere Politic Executiv, al C.C.
dintre cele mai bune din şi grîu au densitate opti­
rare a lucrărilor pe ogoa­ cadrul S.M.A. Ilia. Evi­ cercetare şi învăţ-ămîntul a fost rostit dc tovarăşul al P.C.R., ministrul agri­
re. Cum se realizează res­ dent, această faimă îşi arc mă. în raidul nostru am agricol, specialişti din Mi­ Tiberiu Mureşan, pre­ culturii, „Dezvoltarea şi
oprit la tarlaua numită
pectivele imperative în originea în priceperea „Pămîntul negru". Aici nisterul Agriculturii, Mi­ şedintele Academici dc consolidarea alianţei mun­
Consiliul unic agroindus­ şi strădania dcpusft con­ tot porumbul era răsărit, nisterul Silviculturii, U- Ştiinţe Agricole şi Silvice, citoreşti—ţărăneşti în pro­
în continuare au fost pre­
trial Ilia ? în documenta­ stant de întregul colectiv tulpinile aveau cîte trei niunea Naţională a Coo­ zentate comunicările: „Con­ cesul edificării societăţii
socialisto multilateral dez­
de
perativelor
Agricole
rea noastră, recentă l-am pentru realizarea tuturor frunzuliţe, nu era fir de Producţie, activişti dc ducerea de către Partidul voltate în România. Sis­
avut ca prim'interlocutor buruiană. Stăm de vorbă partid şi dc stat, ai orga­ Comunist Român a revo­ temul larg democratic ela­
pe Alexc Gulia, directorul cu Liviu Furdul, inginerul nizaţiilor de masă şi luţiei socialiste în • agri­ borat din iniţiativa şi cu
S.M.A. ilia. C.U.A.S.C. şef al unităţii, pe care obşteşti, ziarişti. cultură. Contribuţia dc contribuţia hotăritoare a
l-am găsit coordonînd re­ Organizată clin iniţiativa inestimabilă valoare teo­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae
I L I A
SUCCINT BILANŢ bilonarea cartofilor, lu­ secretarului general al retică şi practică a tovară­ Ceauşescu, dc participare
LA Zf crare efectuată de mecani­ partidului, preşedintele Re­ şului Nicolae Ceauşescu la
— La administrarea sub­ lucrărilor de pe ogoare în zatorul Ghcorghe Crăciun. publicii, tovarăşul Nicolae elaborarea şi înfăptuirea (Continuare în pag. a 3-a)
stanţelor chimice, pentru perioada optimă şi în stric­ — Avem culturi frumoa­
combaterea buruienilor din tă conformitate cu tehno­ se. Acest fapt se explică Produsele de calitate — rezultat
holdele de orz şi grîu logiile. Ce fac mecanizato­ prin vrednicia mecaniza­
se lucrează de mai multă rii Iliei în aceste zile ? torilor ce deservesc unita­
întrebarea am pus-o celui nemijlocit al eforturilor întregului colectiv
vreme — ne-a spus inter­ din fruntea lor. tea noastră — fraţii Bolea,
locutorul. S-a muncit cu Cornel Orşa, Dorel Sima
— Avem mult de lucru întreprinderea „Marmu­ pe 1 500 mp placaje de unde se realizează produc­
spor în toate unităţile aşa şi pot zice că toţi oamenii şi ceilalţi. La ora actuală,
că această activitate a fost au încheiat crbicidarea ra" Simeria are subunităţi marmură, în luna aprilie ţia pentru export. Primul
secţiei îşi fac datoria cu de producţie în mai mul­ 1987, faţă de planul afe­ qm întîlnit po traseu
finalizată în multe coo­ răspundere. Aşa am reu­ păioaselor, iar rebilonarea te judeţe ale ţării. Recent, rent, am expediat supli­ maistrul Nicolae Petrlc,
perative. şit. să finalizăm — cu cî- cartofilor o facem în cîte- ne-am interesat cum şi-au mentar beneficiarilor ox- şeful atelierului placaj fi­
— Unde anume ? teva zile în urmă — erbi- va zile. îndeplinit sarcinile la ex­
— La unităţile agricole cidarea celor 330 ha ocu­ — Sc văd trei tractoare port acele colective de ACTIViTATlA DE EXPORT
din Ilia. Bretea iUureşană, pate cu grîu şi orz. Ne a- dincolo de calea ferată... muncă ce acţionează pen­
Sîrbi, Dobra, Lăpuşnic, propiem de sfîrşit cu rebi­ —. Da. Lucrează la dls- tru extracţia sau prelucra­ calitate » dinamism • eficienţă
Gurasada, Burjuc, Lăsau. lonarea cartofilor. S-a în­ cuirca unor terenuri pe rea marmurei pc raza ju­
cheiat prima praşilă la deţului nostru.
Zam şi Sălciva. Suprafeţe­ ceapă. care le-am redat în cir­
le ce mai trebuie erbiclcla- cuitul agricol — este vor- — Dacă în primul tri­ terni peste 700 mp din a- nit. „Cum a început, din
— Ce lucrează mecani­ mestru al acestui an — celaşi produs. punct de vedere al expor­
lo la celelalte cooperative zatorii astăzi (marţi, 5 mai tului, luna mal 1987 ?“ —
ne-a declarat Ioan Băţă-
sînt mici, aşa că pe joi a.c.) ? TRAIAN BONDOR lan, şeful biroului desfa- împreună cu ing. lanoş îl întrebăm.
seara finalizăm lucrarea. — în grădina de legume, cere-export al întreprin­ Bencc, şeful secţiei pre­ — Datorită rezultatelor
La cultura de in am efec­ lucrare Simeria, am stră­ bune obţinute în aprilie
la pregătirea terenului derii — am demarat, li-
tuat stropirea împotriva pentru plantarea verzei —• (Continuare in pag. o 2-o) vrînd o cantitate de aproa­ bătut o parte din fluxul — nc-a răspuns maistru!
dăunătorilor pe locurile Traian C-ri.şan, Marinei colectivul nostru s-a
unde am avut atac de Marc, Tcofil Nicula şi. Sa­ — • — • — • — • — •-------------t angajat să livreze si în
insecte parazit. Se mun­ bin Crişan. La aplicarea luna mai, la export, o can­
ceşte la rebilonarea carto­ tratamentelor chimice — Fiecare localitate, unitate, loc de muncă — titate suplimentară de cel
filor. acţiunea fiind deja Poihpiliu Alba şi Dorel puţin 800 mp de placaje
dc marmură.
încheiată la C.A.P. Burjuc. NicOară. Emil Şerban BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE Am consemnat cu plă­
Zam şi Sălciva. Urmărim e f e c t u e a z ă rebilona­ cere acest angajament,
utilizarea la capacitate a rea cartofilor, lucrare ce mai ales că luna mai 1987
tuturor tractoarelor şi a- se va încheia joi. Deci, Imagini - în contrast - este, după cum se ştie.
gregatelor, folosirea din toată lumea se află în ac- decisivă în realizarea sar­
cinilor la export planifi­
de pe fluxul „fontei de Călan“ cate pe semestrul I 1987
Realizâri de prestigiu Despre modul cum sc rea­
lizează reperele de mar
in întrecerea socialistă De această dată vă pro­ veşte ordinea .şi curăţe­ ...ŞI GOSPODARI mură destinate beneficia,
punem cîteva imagini cu­ nia la locurile de muncă, rilor externi ne-au vorbiţi
PRIN BUNA ORGANIZARE A MUNCII - lese de brigada de repor­ gospodărirea materiilor In schimb, la vecini — oamenii care 1c produc în
IMPORTANTE DEPĂŞIRI DE PLAN teri din perimetrul uzinei prime şi materialelor, asi­ furnalul nr. 1, zona cau- mod nemijlocit. Avram
nr. 2 a C.S. „Victoria" Că­ gurarea condiţiilor opti­ perclor şi instalaţia de e- Tomescu este unui dintre
Oamenii muncii de la Cariera minieră Vcţcl — lan. Ele; cum se poate me creşterii zi de z.i a , purare brută şi fină — aceştia. De peste 25 de
Mintia continuă să înregistreze şi în luna mai rea­ constata, contrastează pu­ producţiei de fontă. Ast­ ne-au izbit imagini cu ani munceşte la ..‘Marmu­
lizări demne de un colectiv fruntaş în întrecerea ternic de la un loc dc fel, în zona furnalului nr. mormane de p -af, dc pă- ra" Simeria, în acelaşi
r
socialistă cu unităţi similare din ţară. muncă la altul. Le lăsăm 2, sub hala acestuia, la niînt, mici depozite cu „punct" al producţiei sau.
— Răspunzând cu dăruire în muncă îndemnuri­ să vorbească. cauperc, la sacii de praf, piese de rezervă pentru mai bine-zis, la aceeaşi
lor şi orientărilor secretarului general al partidului, mai ales la silozul de zi instalaţii... organizate aiu­ operaţie de prelucrare: de­
tovarăşul Nlcolae Ceauşcscu, colectivele brigăzilor GOSPODARI... eforturile oamenilor pen­ rea. Sub hala furnalului cuparea placajelor de
de producţie şi cele ale sectoarelor miniere din ca­ tru Instaurarea .şi menţi­ sînt aruncate resturi de marmură sosite de la ga­
drul unităţii noastre şi-au intensificat eforturile pen­ Uzina nr. 2 care produ­ nerea curăţeniei- sînt vizi­ tablă, piese' p.mtru maşi­ tere. Se înţelege că este o
tru a majora sporurile înregistrate la toţi indicato­ ce fontă, ocupă o bună bile. Dozatorii Tudor Po- na de astupat, cabluri, fază de început a realiză­
rii de plan — ne-a comunicat tovarăşul Marin Se- parte din suprafaţa totală pescu şi Vasile Uţuţuc, de flanşe, scări, material lem­ rii plăcilor de marmură,
bescu, inginerul şef al carierei. Prin buna organi­ a capacităţilor dc produc­ la silozul de zi. Cristlnct nos ş.a. Cînd se vor recu­ bazată exclusiv pe expe­
zare a activităţii, preocuparea sporită pentru apro­ ţie de la Călan. Simpla Emil Cîndea şi Viorel pera aceste materiale ? rienţa şi priceperea omu­
vizionare cu cele necesare a locurilor de muncă, înşiruire a secţiilor din Nasta, de la morile de pă- Nc-a lămurit tovarăşul lui. Maşinile nu au ce
prin promovarea unor tehnologii noi şi întărirea or­ care se compune aceasta ■mînt, dar şi colegii lor Gheorghe Vîjdea, preşedin­ căuta aici. Avram Tomes­
dinii şi disciplinei, în perioada care a trecut de la este cit sc poate de con­ erau preocupaţi de mani­ tele consiliului oamenilor cu foloseşte ca unelte c-k>-
începutul anului, colectivul carierei şi-a depăşit sar­ cludentă : furnale I şi II, pularea atentă a materii­
cinile de plan la producţia marfă cu 11,9 milioane aglomcrator şi gospodăria lor prime, aveau la înde- M. NEGOIJĂ, M. LIVEZEANU
lei, cu C.9 tone zinc, 211 tone plumb şi 36 tone cu­ de materii prime. mînă lopeţi şi mături pen­ L. BRAICA,
pru (în concentrate), iar la minereu extras şi pre­ Trebuie să spunem că tru a interveni la nevoie. M. DIACONU
lucrat plusul se ridică la aproape 3 000 de tone. s-au făcut multe lucruri Era plăcut şi curat la a-
bune aici în ceea ce pri­ ceste locuri de muncă. (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare !n pag. a 2-a)