Page 18 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 18
•9- 2 DRUMUL SOCIALIS
Produsele de calitate — Fiecare localitate, unitate, loc de muncă —
rezultai nemijlocit al BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE
eforturilor întregului colectiv 20,00 Tel
Imagini - în contrast - de pe fluxul „fontei de Călan“ 20,20 Via
(Urmare din pag. 1) — Şi ce proprietăţi se 20,30 Coi
dci
cer, de pildă, la produ * E
canul şi dalta. Do la el sele de marmură destina (Urmare din pag. 1) dec
încolo fluxul productiv te exportului ? a 1
este dotat cu utilaje şi — Să aibă forma şi di muncii al uzinei, care ne-a cer
lei
maşini adecvate: de tăiat, mensiunile prevăzute în însoţit pe întregul traseu: ii*
de şlefuit şi lustruit, apoi contracte, să fie respecta „Sîntem în plină campa F
altele, tot de tăiat. Din tă gradaţia unghiurilor, să nie de primenire a incin pre
cei 30 de oameni, cit are aibă finisaj şi lustru de telor şl locurilor de mun
echipa condusă de mun calitate, să cumuleze cu că". in
citorul Emil Borza, acest adevărat eforturile .şi grija ral
Clu
şef de echipă ne-a citat pe care le depune între DEPOZITE... ÎN EC A TE ned
— în ordinea fazelor de gul colectiv de muncă pen mu
producţie amintite — pe tru realizarea lor. Avem în proporţie de 70 la Vil
Maria Boroş, Iosif Boieru aparate moderne de mă sută, depozitul nr. 1 care Bu.
şi Valentina Costa. Ce mai sură şi control, însă putem deserveşte cu minereu sec 21,30 Tel
urmează după executarea spune că şi ochiul sau ţia furnale I este ocupat
operaţiilor de decupare, sufletul nostru nu o con eu praf de furnal. După
tăiere, şlefuire, lustruire tribuţie deosebită în „cân răcire, praful este reintro
etc. ? O întrebare cu un tărirea" cu exactitate a dus în stiva de aglomera
răspuns foarte uşor de muncii bine făcute ! re. Rău este că depozitul, Aşa trebuie să arate depozitele de fontă ale combinatului: curate, cu etichetă
găsii: controlul de cali — După toate cele ce pe lingă praf minereu şi pentru fiecare sortiment.
tate final ! „Chiar după mi-aţi spus, se trage con calcar, este... inundat eu BUCI!
fiecare fază de prelucrare cluzia că produsele desti motoare, lingotiere, table, dioprog
— ne. explica muncitoarea nate exportului sînt de cabluri, fier vechi, alte 6,15 Sfai
Ea ordi
Evdochia Bălgrădean, con cea mai bună calitate. materiale. Cine a pus aic\ culturii;
troloare de calitate — se — Nu numai acelea, dar din prea mare grabă, a- nai; 7,3
face o verificare atentă a şi cele realizate pentru ceste bunuri materiale tre vista p
rui nie
reperelor executate pentru beneficiarii interni. Pen buie să le şi ridice ! Pînă Ictln ~d<
a întruni toate proprietă tru calitate am avut de nu VQr fi acoperite de pundem
ţile cerute, pentru a fi tio cules doar mulţumiri din munţii de praf ciie devin, 10,00 1
10,05 Si
bună calitate". partea tuturor ! clin zi în zi, lot mai înalţi. 10,35
O mină de gospodar este aur. Ci
aşteptată .şi în depozitul 10,45 I
Buletin
de fontă. Scuzele ing. Kcporta.
Aurel Stana, şeful secto zică uş
rului M.T.F.B., nu înlocu tin de
iesc răspunderea persona ta seco
ut/pco
lă pentru felul în care c<
este gospodărit acest im iui; 13,
15,00 A
portant loc de muncă. No dio-tv.
Munţi de scoarţe şi fontă care „cresc“ sub cele doua M.r.F.B.,
tăm: zeci de motoare, osii, furnale. Ce se mal aşteaptă ? operete
chiblc, graifere, tobe — bii ron
unele recuperabile — ocu jurnal;
radio;
pă mai bine de jumătate şoară ji
din depozit. Zece metri lor no$
mai departe, cele două de ştir
zeta ec
maşini de turnat fontă pe apăr şj
bandă se... sprijină pe gră mea; i
mezi de scoarţe şi, desi 18,20 8
tin de
gur, fontă. Cine să le va teatrul
lorifice. dacă nu tot fur- Radioju
naliştii ? gest ia (
tr-o oi
poetic;
-7:
DECI. SE ROATE ! mu, !iV
letln d
Colectivul aglomera to
rului a făcut ordine şi cu
răţenie in secţie. La es
Termocentrala Faroşeni. .Secretarul comitetului t .'r.c. tacada de benzi ce ali
ni termocentralei, Dumitru linca, este socotit unul din mentează corpul priiv i-pal,
meseriaşii de bază ai acestui colectiv.
Foto NICOLAE GHEORGHIU pe lingă tobele- de ames m;w
tec, răcitoarcle liniare şi Un oas
benzile de expediţie, cele ta); li
două maşini de aglomera • candra
ţos;
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ re, ciururile vibratoare la Piese bune şi rele „depozitate“. Ia secţia întîi furnale x>irtâ
cald, în general prin in Pădure.
cinta halelor tehnologice U n oa s
tel); p
Toate forţele umane şi mecanice se văd strădaniile oame nia all
nilor gospodari. Mai tre
Acorda
buie acţionat !a înlătura ten nani
Cântă te
mobilizate la buna desfăşurare rea prafului de pe lingă riile I-
l’KM:
al
metalic
transportorul
minereurilor prăfoase. Ac ral); \
de tur
a lucrărilor de pe ogoare! tivitatea de bună gospodă rul); l
rire trebuie continuată. în
vezi —
permanenţă, instalaţia de nerul);
— seri
(Urmare din pag. 1} gricole de producţie din desprâfuire se cere să fie rcsc); i
public
Burjuc, Zam şi Săleiva. în menţinută în funcţiune la Vis şi
ba de o suprafaţă de 45 cele trei unităţi s-a înche parametri nominali. roşie);
ha. Sîntem hotărîţi ca în iat atit erbicidarea păioa- S-A FĂCUT CEVA, citaţia
acest an să obţinem re selor cit şi rebilonarea DAR NU DEAJUNS TIU: '
— seri
colte care să ne situeze cartofilor, ceea ce vădeş In voia Intemperiilor : motoare electrice, transformatoare, alte piese. pa vei
pe loc fruntaş în C.U.A.S.C. te activitatea bună desfă din ui
Ilia. şurată de Iiaida Porcean, De pe platforma secţiei CEO AC
lacrimi
loan Pauşeniuc, Nelu Şte a 11-a furnale au fost co cultură
SPERANŢE fan, Marcel Berar, Ştefan lectate în ultimele zile strigăt
JUSTIFICATE Zigliţ Mircea Blaj, loan sute de tone de zgură, cia); l
Petruţîu si alţii. C.A.P. praf de furnale, diferite Ca roii n
la lncli
O activitate intensa am Zam este prima unitate piese şi fier vechi. Acti tură);
întâlnit şi pe ogoarele din C.U.A.S.C. Ilia care a vitatea continuă. Ritmurile rul cu
fermei nr. 7, condusă de trecut şi la întreţinerea sînt mai slabe. Aceasta şl ILIA :
(Eu miii
datorită faptului că au dis
Radu Ticuşan, a I.A.S. manuală a culturilor prăsi
Mintia. Marius Luncan .şi toare. în tarlaua „La gră părut mijloacele mecanice
loan Suba lucrau la ad dină" am găsit un mare de real ajutor oamenilor.
ministrarea erbicidului pe număr de cooperatori ia Şi eîtă nevoie ar fi de ele
ultimele suprafeţe ocupate efectuarea primei praşile în alte locuri.. Totuşi, se
cu grîu şi orz. Vasile manuale a culturii de fac eforturi. în centrul
Orşa rebilona cartofii, iar sfeclă. Printre cei .mai atenţiei sînt depozitul de
Viorel Munteanu şi loan harnici se aflau — cum ne fontă de lingă M.T.F.B. S.o.S. — pe adresa aglo meratori.ştilor. Transportorul metalic al prăfoaselor Pentr
Negrllă munceau la reda spunea Eva Nicoară, vice nr. 4. unde sînt mari can pericol de a fi „înghiţit“ de minereuri. fi Instt
mult. n
tităţi de fier vechi şi de
rea în circuitul arabil a preşedintele biroului exe fontă îngropate în pămînt, ploi loi
caractc
unei suprafeţe de cinci cutiv al Consiliului popu depozitul de evacuare a ţi te dt
ha. Traian Costea admi lar comunal Zam — Maria zgurii, care arată ca un... trice.
nistra îngră.şăminteie chi Moţ, Florica Brăilcan, lac de acumulare, groapa modera
mice. Constantina Aştefănesei, schipulul şi silozurile de la izolate
— Am fertilizat cu în Leontina Iona.ş, Ioaniehe est şi
râturile
grăşăminte complexe toa Toma ş.a. furnalul nr. 4 — înecate cuprlm
te culturile, ceea ce ne — Azi se şncheie prima în materii prirne. O pre grade,
face să sperăm în produc praşilă la sfeclă — ne cizare: furnali.ştii acestei între 1
ţii agricole superioare. spunea interlocutoarea. Am secţii s-ar putea lipsi de Ea n -
luxul de a avea în „do
luat şi vom lua toate mă tare" un drum pavat nu fi lnst;
MECANIZATORI surile pentru ca întreţi mai eu fontă şi cocs —• mult a
dea pi
SI COOPERATORI — nerea, la toate culturile, calea ferată de la M.T.F.B. mă de
UMĂR I.A UMĂR lapoviţ
să se facă la timpul po nr. 4 şi pînă la cîntarul cal cca
Secţia de mecanizare trivit şi de calitate, mobi- basculă. în concluzie, s-a servicii
condusă de Ştefan Herbei lizînd la această lucrare făcut ceva, dar nu de-
deserveşte cooperativele a- toţi locuitorii satelor. ajuns. Nu este un Jac de acumu lare, ci depozitul de evacuare a zgurii.
