Page 2 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 2
?nq. 2 DRUMUL SOCIALISMULl
În întimpinarea Conferinţei Naţionale a partidului
SPRE NOI COTE ALE ÎMPLINIRILOR SOCIALISTE u,io i>
n,oo j
<
\ i (
11,25 <-
I
SEVA DIN ABATAJE URCĂ pe drumul luminos al so şi specialiştii se străduiesc Sint constructor de 22 Formaţia de zidari pe J 1,55 J
cialismului şi comunismu să crească producţiile la de ani. împreună cu mem care o conduc cinsteşte
(
ÎN TONE DE CĂRBUNE lui. toate culturile şi în zoo brii formaţiei pe care o Ziua Muncii cu rezultate 12.05 I
!
Cooperativa agricolă de tehnie. In această pr mă- conduc de 12 ani, de la dintre cele mai bune in i
Unitate carboniferă re tele obţinute. Şi ele sint producţie din Haţeg poa vară lucrările de pe ogoa 12,20 (
prezentativă, cu îndelun bune şi frumoase. In 1986, te constitui un exemplu re s-au efectuat în timp Brigada nr. 2 a T.A.G.C.M, producţie şi este hotărită c
gată tradiţie muncitoreas ca şi de la începutul lui din punctul de vedere al şi la înalt nivel calitativ, Hunedoara-Deva, am con să-şi intensifice elorturile (
că în Valea Jiului, şi în 1987, ele ne-au situat pe stadiului la care a ajuns incadrîndu-se in epaco struit in perimetrul jude pentru a încheia ultimele 12,35 <
1
lucrări de finisaje la sala
ţară - mina Lonea trăieş locul al ll-lea in întrece agricultura românească in optimă. Săminţa de car ţului mii de apartamente, 1
te azi, in epoca de împli rea socialistă intre unită anul al doilea al celui toli, porumb ş.a. a fost zeci de obiective social- de jocuri sportive din I
niri socialiste fără prece ţile carbonifere ale Văii de al 8-lea cincinal. Pă- încorporată intr-un teren culturale, de larg interes Petroşani, să revină, ală 13,00 1
dent, ,, Epoca Nicolae Jiului, asigurînd ţării im mlniul se lucrează in în pregătit cu foarte multă in Deva, Simeria, Călan, turi de ceilalţi constructori 13.05 /
<
Ceauşescu", o nouă tinere portante cantităţi de căr tregime mecanizat, după grijă. In legumicultură se Petroşani, Lupeni, acolo pe şantierul din Lupeni, 17,50 1
ţe. Elementele mecaniză bune. cele mai noi cuceriri ale lucrează la plantarea in unde a fost nevoie. acolo unde clădesc case
rii proceselor de producţie, Şi o altă mulţumire ştiinţei şi tehnicii agricole, cimp a răsadurilor de var In acest an ponderea con frumoase pentru mineri. 18,15 <
a lucrărilor in subteran, izvorită din muncă, din astlel că dă in fiecare an ză, tomate ş.a. in zooteh strucţiilor s-a mutat in Valea Dorinţa fierbinte a tuturor
tehnologiilor moderne de hărnicia oamenilor : secto roade bogate, in 1986, de nie ne pregătim să ieşim Jiului. Considerăm că este constructorilor din Hune »
extracţie au pătruns şi in rul II, în care lucrez, a pildă, am obţinut 20 150 cu animalele la păşune, o mare onoare pentru noi doara este de a obţine in 18,30 I
abatajele noastre. Munca extras in plus pe patru kg cartoli şi 8 500 kg po strădaniile noastre vizînd că ni s-a încredinţat sar întimpinarea Conferinţei <
Naţionale a partidului re
ne este mai uşoară şi mai luni din acest an mai rumb la hectar. Ferma sporirea continuă a pro cina de a realiza aparta <
spornică. Înseşi lamiliile mult de 15 000 tone de legumicolă a realizat o ducţiei de lapte şi carne, mente pentru mineri. An zultate de prestigiu in pro 18,45 I
cărbune, din care 10 000 producţie a .cărei valoare ducţie, să predea beneli- (
de mineri au azi rosturi hi acest lei ne exprimăm de an, tot mai multe şi
10,00 *
noi, se bucură de condi tone sint trecute in contul s-a ridicat la 1,5 milioane recunoştinţa pentru grija mai frumoase. In 1987, ciarilor, in condiţii de cali 10,20 1
ţii sociale dintre cele mai brigăzii pe care o con lei, iar ferma zootehnică ce o acordă conducerea spre exemplu, din cele 592 tate ridicată, toate apar i
bune, viaţa ne este mai duc. Aproape 1 500 tone a predat la fondul de stat partidului şi stalului, per de apartamente cite tre tamentele planificate. 10,35 C
îmbelşugată. am dat peste plan numai 4 566 hl lapte de vacă şi sonal tovarăşul Nicolae 1
în aprilie. 16 tone de carne. buie să ridice brigada 2 DUMITRU MATEI,
Aceste gînduri şi consi Ceauşescu, dezvoltării şi in mai multe localităţi din şef echipă zidari, 20,20 )
deraţii sporesc in intensi De altlel, împlinirile Puternic angajaţi în in- înfloririi continue a agri judeţ, 308 se vor construi Brigada de construcţii 1
tate cu fiecare an, în noastre prin muncă — prin- lăptuirea înaltelor cerinţe culturii româneşti. la Lupeni. nr. 2 Deva
preajma sărbătorilor dragi, tr-o muncă liberă şi dem ale noii revoluţii agrare, 20,35
cînd ne comensurăm rea nă, intr-un climat de bună in întimpinarea Conferinţei MATILDA NEICONI, PREGĂTIM CADRE DE NĂDEJDE
lizările, ne facem planuri înţelegere şi pace - se pot Naţionale a partidului, cooperatoare
pentru etapele viitoare. numi şi locurile fruntaşe cooperatorii, mecanizatorii la C.A.P. Haţeg PENTRU ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ 21,50
Acum, de Ziua internaţio pe mină obţinute de bri 22,00
nală a celor ce muncesc, gada noastră in 1986 şi pe Liceul industrial ,,Avram 14 premii l-lll şi 26 men
patru luni din 1987, înde lancu" din Brad, instituţie ţiuni, iar la laza naţio
zi care-i uneşte în drep plinirea planului pe patru nală — 6 premii şi men
turi şi aspiraţii pe toţi luni de către mina noastră şcolară de tradiţie, situată
muncitorii cinstiţi de pre cu trei zile in devans, după in perimetrul unei zone cu ţiuni la întrecerile pe me SI
tutindeni, şi noi, mineri cum împliniri certe credem o bogată încărcătură isto serii, două premii III la 11,30 ’
de la Lonea, ne privim rică, dar şi cu o puternică limba şi literatura română
ca-ntr-o oglindă în bilanţul că vor li gindurile şi do tradiţie muncitorească, a şi istorie, şi un premiu
rinţa de a ne spori hăr cunoscut, in ultimii ani, in special la economie poli 13,00
pe patru luni şi ne face nicia şi realizările in in- perioada deschisă de Con tică. 13,05
plăcere să observăm că timpinarea celorlalte săr gresul al IX-lea al parti Atit colectivul de cadre
arătăm bine, frumoşi şi bători ale anului, a Con dului, o susţinută dezvol didactice, cit şi elevii as
puternici, pentru că însăşi ferinţei Naţionale a parti tare şi modernizare a pro pirăm însă la mai mult. 14,45 :
oglinda este curată, bo dului. cesului instructiv-educativ, In drumul nostru spre noi 19,00
gată. a bazei sale materiale. cote ale împlinirilor socia *9,20
Sigur, această mulţumire FLOREA ANTON, Despre această dezvoltare liste sintem puternic sti 20,30
vine din munca pe care miner şef de brigadă, vorbesc cele 14 cabinete mulaţi de documentele pro
am lăcut-o, din rezulta- I. M. Lonea de specialitate şi labora gramatice ale Congresu
toare, 10 ateliere cu acti lui al Xlll-lca al partidu
VEGHE NEÎNTRERUPTĂ LA vitate productivă în secto lui, dc îndemnurile secre 22,00
PLĂMĂDIREA METALULUI HUNEDOREAN rul de utilaj minier, biblio tarului general, tovarăşul 22,10
teca, noua sală de gim Nicolae Ceauşescu, de a
Sărbătorim 1 Mai 1987 Prootatea profesională, nastică. intimpina Conferinţa Naţio
0 dată cu aniversarea a înalta calilicare şi respon Elevii liceului nostru sint nală a partidului cu noi
30 de ani de existenţă a sabilitatea Infr. de înde Azi, în prima zi a lunii mai, printre cei aflaţi la conştienţi de misiunea lor succese in formarea vii a:
datorie se numără ţi loan Cureteanu şi Dumitru
secţiei noastre - Oţelăria plinirea sarcinilor de plan ilîrîci, din camera de co mandâ a staţiei exterioa socială, majoritatea dintre torilor constructori ai so
electrică nr. 1 din Com caracterizează întregul nos re a termocentralei Min tia. Prin magistralele de ei, la absolvire, integrln- cialismului. De aceea, in
binatul siderurgic Hune tru colectiv, în care expe lumină ţin legătura cu ţara, cu necontenitul puls du-se în unităţile cu profil perioada următoare vom dj-:
doara. In ce mă priveşte, rienţa unor oameni ca al energiei. minier din zonă. De aceea, pune un accent deosebit ri ca
O coincidenţă fericită lace Cheorghe Mandocescu şi ei se pregătesc acum, cu pe disciplinele lundomen : ♦ IJ
ca tot acum şi eu să 'îm loan Trăilă, maiştri la C.T.E. MINTIA ESTE Şl VA RĂMÎNE asiduitate in meseriile de tale, pe temeinica pregă (Arii
plinesc acelaşi număr de cuptoarele de 50 de tone, miner, electromecanic, me tire tehnologică şi prac A);
ani cu ai secţiei în care se împleteşte armonios cu O „STEA" A ENERGETICII ROMÂNEŞTI canic maşini şi utilaje mi tică. scrii)
muncesc de la absolvirea, tinereţea şi dorinţa de a- niere ş.a. Calitatea pregă h>;
căra)
în 1974, a şcolii p-olesio- lirmare a oţelarilor Mihai Muncesc de mai mulţi cese înscrise in bilanţul tirii lor este evidenţiată de Prof. STELIAN CIRCO, tel);
nale. încerc sentimente de Modjesch, Romicâ Zlătior, ani la C.T.E. Mintia - perioadei care a trecut din rezultatele obţinute la con directorul nlşoa
adîncâ mîndrie patriotică loan Vlonga, maiştrilor numită, pe bună drepta 1987 constituie efortul tu cursurile şcolare din acest Liceului industrial Mistf
(7 N
şi profundă satisfacţie la Gheorghe Prian, loan Jir, te, ,,Steaua de pe Mureş" turor colectivelor din ter an - la faza judeţeană „Avram lancu" Brad din i
gîndul că sint unul dintre inginerilor Mircea Moldo- a energeticii româneşti. mocentrala noastră pentru PENI
oţelarii care au crescut van, Gheorghe Pogea ş.a. Am meseria de strungar. menţinerea în funcţiune, la TINERII - CONŞTIENŢI DE MARILE (Cult
şi s-au împlinit in perso Cu toţii închinăm rezulta Alături de ceilalţi oameni parametri ridicaţi, a insta OBIECTIVE ALE VIITORULUI Inert
LONJ
nalitate aici, la şcoala tele bune obţinute in cele ai muncii din termocen laţiilor de pe lluxul pro masă
muncii, de veghe la plă patru luni care au trecut trală, şi noi, strungarii, ducţiei. Reparaţiile execu De multă vreme Între depăşind 90 000 lei. Dar NO A
mădirea metalului hune- de la începutul acestui an contribuim direct la reali tate în perioadele trecute prinderea chimică ocupă unul dintre cele mai im (Mui
LiCCC
dorean. măreţei sărbători de 1 Mai, zarea şi depăşirea sarcini la grupurile energetice — un loc important în eco portante succese cu care B HA
Am fost, în anii dc cînd angajîndu-ne ca în întim- lor de plan, a angaja prilej pentru realizarea u- nomia oraşului Orăştie. De oamenii muncii din unita sabis
muncesc în oţelăiie. unul pinarea Conferinţei Naţio mentelor asumate in între nor înnoiri şi modernizări tot atita timp, mii de oa tea noastră se prezintă la ORA
şi o
dintre martorii şi, in ace cerea socialistă, Obiecti - au înglobat pe Ungă meni îşi făuresc aici bio marea sărbătoare, şi Io Septi
laşi timp, participanţii la nale a partidului să ne vul suprem al întregului priceperea reparatorilor o grafii, îşi împlinesc visuri, care aportul tinerilor a GEO
rie <
transformările înnoitoare pe amplificăm elorturile in nostru colectiv este atinge mare parte de piese asi punîndu-şi mintea şi bra fost deosebit, este realiza cui tu
care le-a cunoscut secţia vederea îndeplinirii exem rea unei producţii mari de milate şi executate de ţul în slujba mai binelui rea producţiei pentru ex oasp
noastră în drumul de la plare a sarcinilor de pro energie electrică. strungari, lăcătuşi, de cei şi frumosului. In tumultul port, pe primele patru ci a);
simplu la complex, la rafi ducţie ce ne revin în con Ne-am înrolat cu toată lalţi meseriaşi ai unităţii. acestor strădanii şi efor luni, în proporţie de 194 le i
nament profesional şi înal tinuare. Astfel, înţelegem răspunderea în înfăptuirea Pentru îndeplinirea la turi am fremătat şi ne-am la sută. Trec
riile
tă competenţă profesio noi, oţelarii, toţi siderur- acestei îndatoriri profesio termen a programelor de împlinit şi noi, tinerii de Pornind de la aceste fură)
nală. Acest drum, conti giştii Hunedoarei, să răs nale şi patriotice, iar acum, reparaţii existente pentru azi ai întreprinderii, care împliniri, gindul nostru, ta cur
roşul
nuat şi astăzi cu vigoare pundem prevederilor cu a întîmpina cu noi reali ne formăm ca adevăraţi laptele noastre ţintesc dra
sporită, îşi are izvorul în prinse în Hotărîrea-Apel a după patru luni din cel zări Conferinţa Naţională constructori ai viitorului. viitorul. Sintem conştienţi LAR
revoluţionarea tehnologii Marii Adunări Naţionale de-al doilea an al actua a partidului, ne exprimăm de marile obiective şi răs fote
lor de lucru, in învinge privind realizarea planului lului cincinal, putem ra angajamentul de a înfăp Sintem în întreprinderea punderi care ne aşteaptă, noru
rea tuturor greutăţilor, in de dezvoltare economico- porta rezultate bune în a- tui exemplar sarcinile pe chimică peste 1 000 de ti în perspectiva Conferinţei
renunţarea definitivă la socială pe trimestrul II fi cest domeniu. De la C.T.E. acest an şi de a pregăti neri care ne prezentăm la Naţionale a partidului.
„nu se poate". Sîntem cei pe întregul an 1987. Mintia au fost pulsaţi in in acelaşi timp, încă de pe acest 1 Mai sărbătoresc Ştim faptul că numai în- is
care, an de an, am asimi sistemul energetic naţional acum trecerea în condiţii cu izbînzi remarcabile in văţind şl pregătindu-ne
lat în fabricaţie noi mărci MIRCEA CHEBAC, peste prevederi, circa 260 optime a „virfului de iar întreaga noastră activitate. continuu pentru muncă şi
de oţeluri - aliate, înalt topitor-şef, milioane kWh, iar la ener nă" 1988. In cinstea măreţului eveni viaţă, numai prin cutezan Pe
aliate, inoxidabile cu con Oţelăria electrică nr. 1, gia electrică pe bază de ment am realizat peste ţă in gînd şi faptă vom mai
ţinut scăzut de carbon.' din C. S. Hunedoara cărbune s-a obţinut o pro OVIDIU FLORESCU, 40 la sută din angajamen putea înapoia investiţia încù
ducţie suplimentară de 78 strungar. tele anuale de muncă pa de încredere acordată, vom fi v;
a cco
DEPLIN ANGAJAŢI ÎN ÎNFĂPTUIREA milioane kWh. Aceste suc- C.T.E. Mintia triotică. De asemenea, in putea ridica întreaga noas terv.
această perioadă am par tră muncă la înălţimea ce cădc
NOII REVOLUŢII AGRARE CONSTRUIM PENTRU OAMENI, ticipat la ample acţiuni în rinţelor, a speranţelor şi vea
cări
Lucrez de multă vreme tului se ollă tovarăşul SPRE BINELE LOR sprijinul producţiei, spo ţelurilor ce ne animă în să,
sufli
in agricultură. De-a lungul Nicolae Ceauşescu, cel rind substanţial contribuţia fiecare zi. cu 1
anilor, in această ramură mai iubit liu al naţiunii Construim cu hărnicie Ceauşescu. Ne proiectăm, noastră la înfăptuirea sar a d<
de bază a economiei na noastre, iniţiatorul procesu prezentul, aşa cum ne în in acelaşi timp, cu aleasă cinilor de mare importan MONICA DÂNILAŞ, 45—(
ţionale s-au înregistrat pro- lui profund şi multilateral deamnă cu vorbă caldă, grijă viitorul. Tot ce con ţă ce revin în prezent co secretar al comitetului rile
prin
giese remarcabile, in spe al noii revoluţii agrare, părintească ilustrul nostru struim este pentru oameni, lectivelor rfin secţiile mase U.T.C. de secţie - de,
cial in perioada de cind omul ce conduce cu în conducător de partid şi de spre binele lor, spre min plastice, chimică şi poliu- Întreprinderea chimică tre
in fruntea palidului şi sta ţelepciune poporul nostru stat, tovarăşul Nicolae ei ria lor. retan, valoarea acestora Orăştie teor
A.