Page 21 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 21
■ -. ...
V jm.' a - A W || Í tvi i V/ A n -A
CAMPA NIA AGF COLA . DlE PIRIM AY ARA
• . .■Pi - -*■
'.A'-.- i-->
r¿Qn
ACTIVITATE SUSŢINUTĂ LA ERBICIDAREA PÂIOASELQR
SI ÎNTREŢINEREA CULTURILOR PRĂSITOARE
— Erbicidarca păioaselor uniformă, de cea mai bună unde mecanizatorul laica
se efectuează în consiliul calitate. Hacicu administrează azo
nostru unic — arăta in La cooperativele agri tatul de amoniu pe o solă
ginerul Gheorghc Viţă, cole de producţie din Pc.ş- însămînţată zilele trecute
directorul S.M.A. Hune tişu Mare, Peştişu Mie, cu porumb. Cu aceasta, în
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C doara — pe ultimele su Mînerău, Buituri, aplicarea treaga suprafaţă cultivată
prafeţe în majoritatea uni erbicidului o efectuau me cu porumb a fost ferti
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tăţilor. Se lucrează cu 10 canizatorii Sabin Ciupe, lizată".
maşini de erbieidat, vite Constantin Ilăueă. Gheo: - Tatian.i Băl ţa nu, ingine
za de avansare zilnică fiind rul şef ai C.A.P. Buitiri,
y i.....: de aproximativ 200 hecta ţinea să evidenţieze pen
Anul XXXIX, nr. 9 166 VINERI, c '-'4 pagini - 50 bani re. Dacă vremea se men tru vrednicia doved tă in
2 iPiife C.U.A.S.C.
ţine bună, avem toate muncă pe mecanizatorul
condiţiile ca pînă la sfii - HUNEDOARA Gheorghc Tamaş, dar şi pe
şitul acestei săptămâni să cooperatoiul Anghel Alic,
PARTIDUL - întruchipare strălucită încheiem lucrarea pe ton glie Mihai şi Gheorghc manent la prepararea şi
cel care a dat ajutor per
te suprafeţele ocupate cu
grîu şi orz. Menţionez Tamaş. împreună cu ei în alimente rea maşinii cu
a conştiinţei si acţiunii revoluţionare că la aplicarea substan cîmp se aflau inginerii crbicid
şefi ai unităţilor respecti
ţelor chimice au fost an
Cei mu avansaţi cu lu
trenaţi aceiaşi mecaniza ve. „Mai rămîn aici pînă crările la această dată
Minerii, siderurgiştii, ener- gică, de organizare şi edu luptelor maselor populare. tori care au însămînţat încheiem de erbieidat par sînt cooperatorii din Boş.
geticienii, constructorii, lu care, preluînd conducerea La loc de cinste se situea culturile de păioase. Aju cela aceasta — arăta Toan Aici mecanizatorul Nicolae
crătorii şi lucrătoarele din luptelor proletare pentru ză, de asemenea, marile taţi de inginerii şefi din Furca, inginerul şef al Vesel erbicida ultimele 20
agricultură şi industria uşoa făurirea unei vieţi demne bătălii organizate şi condu unităţi, ei şi-au dat silin C.A.P. Peştişu Mare ha . din cele 143 lan ocu
se de partid împotriva ţa să execute o stropire apoi mă duc în „Luncă" pate cu grîu şi orz. l,a
ră a judeţului Hunedoara celor ce muncesc. Mărturii odiosului Dictat de la Vie- rindtil său, Nicolae Vlai-
- oameni ai muncii din pri vii, înscrise cu litere de foc na, a instaurării dictaturii cu a început rebiionatul
ma linie a ridicării societă în istoria patriei şi a miş- militaro-fasciste şi aruncării cartofilor. Pctrişor Mireca,
ţii noi în România — parti României împotriva Uniunii inginerul şef al unităţii,
cipă astăzi, cu conştiinţa Sovietice, pregătirea şi în care coordona ambele lu
şi fapta comunistă, alături 66 DE ANI DE făptuirea insurecţiei armate crări, era mulţumit de ca
de întreaga naţiune, la săr LA FĂURIREA din August 1944, care a litatea acestora şi. mai
bătorirea a 66 de ani de la însemnat începutui revolu ales, de modul în care au
făurirea Partidului Comunist PARTIDULUI ţiei de eliberare socială şi înţeles cooperatorii să
la
întreţinerea
participe
naţională, antifascistă şi
Român. COMUNIST ROMÂN
antiimperialistă, trecerea la culturilor prăsitoare. Da.
Aşa cum sublinia tovară refacerea economiei naţio pentru că la C.A.P. Boş a
şul Nicolae Ceauşescu, Parti nale, la cucerirea puterii început praşila manuală
cărij muncitoreşti rămîn pen
dul Comunist Român şi-a economice şi înfăptuirea pri la sfecla furajeră. După
tru totdeauna grevele din
asumat încă de la începutul 1920, după care partidul melor planuri anuale şi cin repartizarea parcelelor pe
existenţei sale misiunea is cinale — temelia făuririi re membri cooperatori, primii
socialist s-a transformat în laţiilor de producţie socia rare au ieşit la muncă în
torică de a apăra interesele :împ au fost Flori a An-
naţionale, independenţa şi partid comunist, Lupeni 1929, liste în economie.
cele din ^perioada marii crize Perioada străbătută de drăşeseu, Vnsil? Vlt şi Io ir:
suveranitatea ţării, de a Molso; Lor li s- au alăl i-
lichida pentru totdeauna a- economice 1931 — 1933, lup ţara noastră de-a lungul a rat în scurt timp alţi ooo-
tele revoluţionare de pe 7 cincinale se caracterizează
suprirea şi exploatarea bur- prin etape succesive, fie
ghezp-moşiereasco, de a rea Valea Prahovei, cele ale care cu obiective specifice, MIRCEA LEPĂDATU
ceferiştilor din februarie 1933
liza o societate a dreptăţii dar care are un numitor
sociale şi naţionale, socia de la „Griviţa", cele air, comun — ascensiunea neîn (Continuare în pag. a 2-a)
1938-1939, luptele împotri
lismul şi comunismul în va fascismului şi războiu treruptă în dezvoltarea pu
România. ternică a forţelor de pro
lui, realizarea frontului popu
Profund credincios aces ducţie, perfecţionarea rela
tor idealuri generoase, parti lar în 1936, marile demon ţiilor de producţie şi so
straţii între care cea de la
dul, înfruntînd teroarea si ciale, crearea şi dezvoltarea
guranţei, întreaga cohortă 1 Mai 1939 contra fascis democraţiei socialiste, am
de oprelişti specifice orîn- mului, în care tovarăşul plificarea fără precedent a
duirii capitaliste, partidul a Nicolae Ceauşescu şi-a do învăţămîntuiui, ştiinţei, cul
în f.orare an, la 8 Mai.
străbătut un drum lung şi vedit înaltele calităţi de or turii şi artei, într-un cuvînt se sărbătoreşte Ziua mon
greu de maturiza/e ideolo ganizator şi conducător al înflorirea multilaterală a pa- dială a Crucii Roşii. Pen
Forma de legume a C.A.P. ()râ>tie. Irma Cozac şi Ion
Chercheş întreţin răsadurile de legume. tru acest an, 1987, Socie
tatea de Cruce Roşie i
Foto NICOLAE GHEORGHIU propus ca deviză a Zilei
IN ZIARUL DE AZI : (Continuare în pag. a 2-a) mondiale — „Pentru sănă
tatea copiilor". în judeţul
23 Un popor erou - o istorie eroică 0 Tabloul de nostru, ca în întreaga
onoare gg Primăvara în magazine B3 Săptămîna vii Diversificarea şi calitatea produselor - ţară, sărbătoarea este mai-
cată prin acţiuni care re
toare la televiziune E3 Dialog cu cititorii. levă politica sanitară,
profund umanistă a „parti
porţi larg deschise spre beneficiari grija' deosebită pe care
dului si statului nostru,
t o v a r ă ş u l Nicolae
In anul 1987, colectivul justificat temei, secretarul clăuş — de la SDV şi aco Ceauşescu o acordă creşte
Fabricii de producţie in general al partidului, to periri galvanice, şeful ate rii şi educării copiilor, asi
dustrială şi prestări ser varăşul Nicolae Ceauşescu. lierului de producţie şi gurării vigorii şi tinereţii
vicii Brad s-a situat pe Tar rezultatele pe patru prestări servicii, Traian poporului român. Iţa în
locul I în întrecerea socia luni sînt concludente. Barna, au rezolvat multe treprinderile „Vîscoza" Lu
listă pe I.J.P.I.P.S. Deva. Am notat cîtcva dintre probleme, despre care vor peni, de confecţii Vulcan,
Acelaşi loc îl ocupă şi du acestea: depăşirea cu 8.2 besc cu plăcere. de t r i c o t a j e Petro
pă patru luni din 1987. la sută a producţiei glo Un aport înseninat la şani, ca şi la T.U.M.P şi
Este dovada incontestabi bale, cu 7,5 la sută n pro îndeplinirea şi depăşirea i.P.S.R.U.E.E.M. şi în Uni
lă a perseverenţei si liăr- ducţiei marfă şi cu 18,ii la sarcinilor îl are colectivul tăţile comerciale din Va
de creaţic-proiectare, con lea Jiului, unde forţa de
dus de Sitnona Comic. în muncă feminină deţine
atenţia lucrătoarelor de ponderea, au fost susţi
aici stă în permanenţă son nute expuneri cu tema
darea preferinţelor cum „Creşterea şi educarea
părătorilor, asimilarea şi copiilor — preocupare pi : -
niciei în muncă, a dorin sută (pe trimestrul I) a pro conceperea dc modele noi, imanentă a partidului şi
ţei lucrătorilor de aici de ducţiei nete; înregistrarea proiectarea şi moderniza statului nostru". Ieri, la
a-şi apăra poziţia frunta unui beneficiu de 1,3 mi rea altora, pentru că —, Călan, Orăştie, Deva, Hu
şă, prestigiul dobîndit prin lioane ici şi livrarea la aşa cum relata confecţio- nedoara, Haţeg, Brad, Ziua
strădanii, pricepere şi dă fondul pieţei a unui volum nera Ileana Bcrc.ş, şefa mondială a Crucii Roşii a
ruire, prin calitatea pro de marfă însumînd mai echipei croi —, moda este fost marcată prin dezba
duselor de-acum cunoscu mult do 4 milioane lei. coptinuu schimbătoare, teri, organizate la cursu
te pe piaţa internă. Contribuţii la aceste fru cumpărătorii sînt tot mai rile de surori de Cruce
— Am debutat promi moase succese au toate preocupaţi do nou, de Roşie. Astăzi, Grădiniţa cu
ţător în acest cincinal — colectivele secţiilor, dar modern, de produse de ca program prelungit nr. 7
sublinia inginerul Ioan cu deosebire cele de la ac litate superioară. Deva va fi gazda unei
Faur, directorul F.P.T.P.S. tivităţile de confecţii tex Ca urmare, în anul tre mese rotunde unde dezba
Brad. Anul trecut am tile, de umbrele şi bunuri cut şi de la începutul iui terile privind creşterea şi
muncit bine, am depăşit u- metalice, de producţie in 1987 s-a îmbogăţit consi educarea copiilor vor fi
nele greutăţi de aprovi dustrială şi prestări ser derabil gama de produse susţinute dc cadre di
zionare şi de organizare a vicii. Lucrătorii din aceste ale fabricii. Ne referim la dactice şi sanitare. Tot
lucrului în secţii şi ate compartimente productive îmbrăcămintea pentru co astăzi, la Policlinica din
liere, am dat atenţie spo de bază au acumulat o pii, adolescenţi şi adulţi Deva, se va deschide ex
rită diversificării şi îm bună experienţă în ceea — bărbaţi şi femei —, rea poziţia do pictură şi desen
bunătăţirii calităţii produ ce priveşte organizarea lizată într-un număr mare a copiilor cu tema „Sănă
selor, Incit ne-am croit muncii şi disciplinei de şi variat de modele, res tate .şi umanitate", iar în
drum accesibil spre bene plan, aprovizionarea teh- pectiv pantaloni matla.saţi faţa cinematografului „Pa
Venit tle In „inima“ instalaţiilor de distilare, care este ficiari, spre cumpărători. nico-materială şi expedie tria", şoimi al patriei din
centrala termică, şefnt aces tela Gheorghc Voju alături Ne-am propus să lucrăm rea produselor spre bene DUMITRU GHEONEA grădiniţele municipiului se
de operatorul chimist Iacob ltusan aflaţi la cea mal înaltă
cotă a coloanei de distilare observă cum picătură cu la fel, chiar mai bine, în ficiari. La aceste capitole, vor întrece la concursul
picătură preţioasele uleiuri eterice sînt separate din masa acest an şi în anii urmă maiştrii Marian Adam —• de desene pe asfalt avînd
de sinteză chimică — ia l’lafar Orăştie. tori, in întregul cincinal, de la confecţii textile de ca generic „Ocrotirea să
aşa cum ne îndeamnă, cu serie m'ică .şi Traían Mi- (Continuare in pag. a 2-o) nătăţii copiilor".
