Page 22 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 22
P«q. 2
DRUMUL SOCfALIS
ZILELE EDUCAŢIEI REVOLUŢiONAR-PATRIOTICE DIALOG CU
PARTIDUL - întruchipare
UN POPOR EROU - 0 ISTORIE EROICĂ strălucită a conştiinţei CITITORII
In ansamblul preocupă şi naţiunilor lumii, cit şi rea muncitorească, socia t 1 Sesizări—Soluţii
rilor Comitetului judeţean stimularea efortului oa listă din România", • Sesizarea dumnea 20,00 Toi
20,20 De
de partid pentru perfec menilor muncii pentru în Intr-un mare număr de şi acţiunii revoluţionare ->. > rea
ţionarea calitativă a acti făptuirea obiectivelor sta unităţi productive, institu voastră, tovarăşi din con noi
ducerea
Asociaţiei
de
vităţii consacrate educaţiei bilite de Congresul al XIII- ţii şi şcoli s-a ţinut ex (Urmare din pag. 1) Astăzi, cînd întregul nos locatari nr. 45 Deva a ră.
socialiste a oamenilor lea al partidului, a sarci punerea „Sărbătorim ziua tru popor aniversează . 66 20,35 Pa;
muncii de toate categorii nilor de plan pe acest an, de 1 Mai în condiţiile în triei noastre socialiste. A- de ani de la făurirea Parti fost cercetată de Consi Roi
liul popular al munici
vit;
le, recent, Cabinetul jude pe întregul cincinal, efort făptuirii amplului şi mo vuţia naţională a ţării o dului Comunist Român, oa piului Deva care ne in noi
ţean pentru activitatea condus cu înţelepciune de bilizatorului program de crescut de la 330 miliarde menii muncii Ivinedoreni, formează că în perime tar
ideologică şi politico-edu- partid, în frunte cu secre muncă şi acţiune revolu lei în 1950, la 4 715 miliar alături de întreaga naţiune trul delimitat de blocul 20,55 Oii
rul
cativă a întreprins o ini tarul său general, tovară ţionară adoptate de Ple de lei în 1986, de mai bine română, aduc un fierbinte 2 din Aleea Poiana Nar
ţiativă lăudabilă vizînd e- şul Nicolae Ceauşescu. nara CC. al P.C.R. din de 14 ori. Valoarea fondu ciselor, blocul 4 din stra mii
ducaţia revoluţionar-pa- în acest context bogat, martie 1987", precum şi rilor fixe a crescut de la omagiu tovarăşului Nicolae da V.I. Lenin şi blocul <lc<
Pa;
triotică a locuitorilor mu comisia de conducere a un însemnat număr de 160 miliarde lei, in 1944, la Ceauşescu, care, de la 43 din Calea Zarandului Ro
nicipiilor, oraşelor şi co cabinetului a conceput o activităţi consacrate Zilei aproape 3 000 miliarde lei Congresul al IX-lea, a des a fost identificat un spa 21,35 Ca'
munelor hunedorene. De tematică bogată, în care tineretului. făşurat şi desfăşoară o ţiu de 26 x 10 m care 21,50 Te
talii cu privire la conţi sînt prezente principalele Prin coordonarea preo în 1986, din care circa 90 laborioasă activitate teoreti poate fi transformat în
nutul acţiunii aflăm de la momente ale condiţiilor cupărilor comisiei de con la sută au fost create în că şi practică, înarmînd teren de Joacă pentru
tovarăşul Constantin Pur- ducere a Cabinetului ju ultimii 20 de ani. Producţia partidul, întregul popor cu copii cu condiţia ca
cilean, directorul cabine deţean, Consiliului muni industrială a fost în 1986 de idei, teze şi concepte noi, magazinul alimentar din
tului iniţiator. cipal Deva de educaţie 115 ori mai mare decit în profund revoluţionare şi zonă să-şi rcstrîngă am
1944.
— Deci, despre ce ac O iniţiativă lăudabilă politică şi cultură socia umane, imprimînd întregii plasamentele la chioşcu
BUCU
ţiune este vorba, tovarăşe a Cabinetului listă, Muzeului judeţean, Reorganizată pe boze so dezvoltări româneşti, dina rile de achiziţii sticle şi dioprog
director ? judeţean pentru întreprinderii cinemato cialiste, agricultura s-a dez- mism, amploare şi profun borcane în conformitate * Ţara
— In dorinţa de a îm grafice şi Centrului de li voltot puternic, producţio ei zime fără precedent. De nu .cu amplasamentul trans soi ani
bogăţi gama mijloacelor şi activitatea ideologica brării, la Deva se va des fiind in anul trecut de peste mele secretarului general al mis I.C.S. mărfuri ali diojurni
presei;
formelor de acţiune în di şi politico-educativâ făşura un magazin istoric- 5 ori mai mare faţă de a- partidului sînt legate cele mentare Deva de Consi tec roi:
recţia formării şi afirmă cultural sub genericul „110 nul 1944. fn anii construc mai ample transformări eco- liul popular municipal. letin de
rii unor convingeri revo- ani de la cucerirea inde ţiei socialiste România a de nomico-sociale şi culturale Unde-i lege nu-i tocmea dul,
noastre;
luţionar-palriotice ferme, Istorice în care s-a format pendenţei de stat a Româ venit o ţară industriat-agra- din întregul proces de fău lă, aşa că T.C.S.M.A. va ştiri; io
bine sedimentate în con poporul nostru, ale luptei niei", convorbiri pe teme ră, cu o industrie puternică, rire a socialismului în trebui să se conformeze. de vise
ştiinţa şi comportamentul pentru existenţă naţiona istorice, recitaluri de poe modernă şi o agricultură in România. De aceea, in is Comitetul asociaţiei dum cîntccc
tuturor oamenilor muncii, lă, relevarea cit mai pro zie şi fragmente literare plină dezvoltare. toria neamului nostru „Epo neavoastră trebuie să Buletin
Partidul
pe baza măsurilor stabili nunţată a rolului Partidu adecvate, expoziţii de artă Uriaşele transformări re ca Nicolae Ceauşescu" va ceară, prin comandă la tle eră
te de Biroul Comitetului lui Comunist Român în plastică şi de carte, reci voluţionare ce au avui loc rămîne înscrisa cu lifere de Consiliul popular muni Muzică
judeţean de partid şi sub conducerea naţiunii noas taluri de muzică patrio în România, în marea epo aur, ea definîndu-se drept cipal, detalii de mobilare Buletin
Din cot
îndrumarea secţiei de pro tre pe drumul eliberării tică, proiecţii de filme. pee a făuririi societăţii so cea mai fertilă în ascensiu a acestui loc do joacă 12,30 Ei
pagandă, de curînd am naţionale şi sociale, al fău" In acelaşi timp, în şcoli cialiste au la temePe con nea noastră spre înflorirea şi introducerea lui în suri; 12.
conceput Zilele educa ririi noii societăţi. şi licee, itinerarul istoric cepţia materialist-dialectică şl bunăstarea materială şi planul de lucrări. tleo: 13
ţiei revoluţionar-patriotice, „Drumul de glorie al ar a partidului, a secretarului spirituală. • Tovarăşă Elena Bo-
purtînd ca generic „Un po Zilele educaţiei revolu matei române în războiul său general, t o v a r ă ş u l Aniversînd ziua partidului, tusan, din Orăştie, Di V tore,
por erou — o istoric eroi ţionar-patriotice au debu de independenţă" s-a con Nicolae Ceauşescu, despre minerii, siderurgiştii, ener- recţia judeţeană de poştă te frum
te-a sc
tat cu un ciclu de mese
că“, cu o desfăşurare pînă rotunde iniţiate de consi stituit într-o vibrantă evo lume şi societate, neobosita geticienii, constructorii, lu şi telecomunicaţii, căreia Jurnal ;
în ziua aniversării a 110 liile de conducere ale ca care a faptelor de arme sa activitate consacrată în crătorii ogoarelor, intelec i-am încredinţat sesiza tru oair
ani de la proclamarea in binetelor municipale şi o- pentru neatîrnarea ţării. tualii din judeţul Hunedoa rea dumneavoastră spre tre; 17,1
!7,-t0 Pi
dependenţei de stat a răşeneşti Deva, Petroşani, Pista manifestărilor po făptuirii acesteia în practi ra fac legămînt solemn să cercetare, ne asigură eă 18.00 Ol
:
României. Hunedoara şi Brad, avînd litico-educative şi cultu că, partidul af rmîndu-se ca a făcut o cercetare mi in anul
— Ce arie problematică ral-educative consacrate forţă politică conducătoare urmeze cu devotament şi nuţioasă şi a ajuns la (lonalo
Radioju
au abordat şi abordează ca temă „Cunoaşterea is aniversării independenţei o societăţii. De aceea, to înaltă conştiinţă comunistă concluzia că telefonul glu vlh
activităţile iniţiate şi în toriei milenare a poporu este mult mai largă. Aces varăşul Nicolae Ceauşescu cuvîntul-chemare, cuvîntul- public la care vă refe 22.00 O
ce forme ? lui român — fundament tea se vor încheia în ziua subliniază, pe bună drepta îndemn ol partidului, anga- riţi se blochează din cau 23.00
23,10 N<
— In linii generale, ma al activităţii ideologice, al de 9 Mai eu ample acti te că „ ...partidul nostru a jîndu-se să acţioneze cu za introducerii în corpul 23,55—21
joritatea activităţilor or educaţiei patriotice, socia vităţi evocatoare, menite demonstrat şi demonstrează hotărîre revoluţionară pen său de comandă a unor Ştiri.
ganizate pînă acum, sau liste a maselor". De ase să aducă în conştiinţa ge că nu a avut şi nu are decit tru transpunerea in viaţă a corpuri metalice neco
care se mai desfăşoară, menea, în organizarea fi neraţiilor contemporane un singur ţel suprem — mă orientărilor şi obiectivelor respunzătoare. A mai
urmăresc atît cunoaşterea lialei judeţene a Societă drumul glorios străbătut reţia poporului şi a întregii adoptate de cel de al XII'- dispus, ni se răspunde,
trecutului de luptă al po ţii de ştiinţe istorice şi de poporul nostru pentru naţiuni, bunăstarea şi feri lea Congres, a sarcinilor ce ca posturile telefonice
porului nostru pentru cî.ş- Muzeului judeţean, a avut neatîrnare, suveranitate şi cirea oamenilor muncii, a- le revin din cuvîntările tova publice din Orăştie să
tigarea independenţei şi loc colocviul de istorie inti făurirea vieţii noi, socia părarea independenţei şi răşului Nicolae Ceauşescu, fie verificate mai des.
DU VA
suveranităţii naţionale, tulat: „ C o n s t i t u i r e a liste, profund umane. suveranităţii ţârii, victoria în actuala etapă de înălţare Poate astfel vor fi de Un oas
pentru afirmarea fiinţei P.S.D.M.R. — moment ca socialismului şi comunismu şi propăşire a României so pistaţi şi unii dintre cei ta); iu
sale în rîndul popoarelor litativ deosebit în mişca- CORNEL ARMEANU lui în România". cialiste moderne. ce le fac inutilizabile. leapdra
Dragost
• In legătură cu inun răşină
darea subsolului tehnic, Pădure;
tovarăşe Ioan Bozeşan, Un oasi
tel)- i>
Centrala termoelectrici
Mintia. I n t e r v e n ţ i e din Călan. Consiliul popu ni;
CAfe#AH5A AGRICOLĂ W PRIMĂVARĂ promptă pentru elimina lar orăşenesc ne răspun Ac. ,ţ
rea unei defecţiuni ia de că defecţiunea a fost ten na iu
ventilatorul de aer al Câutăto
unui cazan, lucrare exe provocată de locatari. i-iile 1-1
PENI:
Întreţinerea culturilor prăşitoare cutată cu succes de că La prima sesizare a aso ral); V
ciaţiei
tre echipa de reparaţii
dumneavoastră,
de tun
electrice condusă de coloana de scurgere a rul);
{Urmare din pag. 1) — pe care unitatea şi-a Gheorghe Icliim. fost reparată şi ancorată pînzele
. ———--------------------— propus să le valorifice. de plafonul subsolului. La Secretul
peratori, fiecare străduin- Primele cantităţi de ceapă cercetarea celei de a doua rul); A
du-se să-şi încheie cît mai verde au fost deja recol Decada bunei reclamaţii s-a constatat rcţul o
rose);
grabnic praşila pe loturile tate şi oferite pe piaţa că cineva (cine ?) a tăiat Scai lu
repartizate. municipiului Hunedoara, gospodăriri legăturile suport şi a (Retezat
Şi la C.A.P. Răcăştie în prezent, o echipă de a aşezămintelor spart cu un obiect dur cui, pei
(Steaua
mecanizatorul Constantin cooperatoare, din rîndul cotul coloanei dc scur T1E: T
Poldea aplica erbicidul pe cărora am reţinut numele de cultură gere . S-a făcut şi do — seria
Ultimele suprafeţe ocupa lui Floarea Balaş', Elisa- această dată remedierea vei (Pa
umbră
te en cereale păioase. beta Iaeob, Katalina Fa- şi a monumentelor defecţiunii dar pe chel GIU-I1A
.Voichiţa Martin, inginerul zakaş şi Magd alena Şer- istorice tuiala asociaţiei, cum era sa tle i
şef afi cooperativei, susţi- ban a început praşila ma drept, şi s-a luat mă Angela
parte (
aea eă pină la apariţia nuală la rădăcinoase. In perioada 10—20 mai sura închiderii subsolu Clipa d
acestor rlnduri, cu certi- Cum în această perioa se desfăşoară în judeţul lui. I-'cllx ş
iadine lucrarea va fi în dă culturile prăşitoare au nostru decada bunei gos r-n «■
cheiată. Un aspect demn început să răsară şi să se podăriri a aşezămintelor S1MERI
încet ('
'âe evidenţiat am găsit în dezvolte, este necesar ca de cultură şi a monumen Marele
¿incinta sediului unităţii, în fiecare unitate să se telor istorice. Organizată Diversificarea si calitatea produselor GIIET.A
„Autoln
!Mci, pe o suprafaţă ceva treacă cu răspundere la de Comitetul judeţean de v
mai mare de un hectar, efectuarea lucrărilor de cultură şi educaţie socia (Urmare din pag. 1} sificăm preocupările şi a muncii, utilizarea la pa
©are înainte era nefolosită, întreţinere mobilizîndu-se, listă, acţiunea urmăreşte strădaniile pe linia diver rametri ridicaţi a capaci
g-au cultivat legume — în acest scop, utilajele pregătirea aşezămintelor din relon şi tercot, bluze sificării şi înnoirii pro tăţilor de producţie, di
rădăcinoase, ceapă, ustu mecanice şi toţi locuitorii de cultură pentru a oferi şi salopete matlasate şi vă ducţiei, să creştem conti versificarea, reproiectarea
roi, fasole, castraveţi ş.a. satelor. ambianţa necesară activi tuite, costume de schi, nuu livrările la fondul şi asimilarea de produse
Pentri
tăţilor politico-educative scurte şi bluze de vînt şi pieţei, care, în acest cin noi, de calitate superioa 11 schli
şi cultural-artistice: igie de ploaie, pantaloni din cinal, trebuie să repre ră, automatizarea opera
*> tle. Au participat echipajele • ţiilor de ştanţare a repe amellor
din şcolile generale dln.zo- i nizarea şi curăţenia exem catifea, halate de baie, zinte 20—25 la sută din punct c
I volumul total de produc relor şi realizarea prin pltaţillo
na orâştiei. Intr-o foarte plară a localurilor, repa compleuri de primăvară.
* bună organizare, cu spri- I rarea mobilierului, asigu De asemenea, a fost di ţie pe care o realizăm, forţe proprii a unor ştan- degaja
jinul Milljlel oraşului Oraş- « versificată şi îmbunătăţi menţiona Ioan Faur. A- ţe şi matriţe; dezvoltarea cădea
tle, concursul a demonstrat, . rarea funcţionalităţii în mal al-
W| CONCURS INTERJU- prin probele teoretice şi * tregii aparaturi, întreţine tă gama produselor de uz vem sprijinul permanent şi consolidarea activităţri Vîntul
DEŢEAN. Astăzi, la Petro practice, buna pregătire a t rea zonelor verzi dm personal şi casnic: umbre al conducerii întreprinde de producţie industrială ş ; modera
şani are loc deschiderea u- elevilor, primele locuri fiind , preajma aşezămintelor de le pentru copii, adoles rii, al organelor locale de prestărilor de servicii. Da dic. Tt
nel noi edilii a concursului ocupate de patrulele de la 1 me voi
Interjudetean de muzică u- şcolile generale nr. 2 Orăş- « cultură şi a monumente cenţi şi adulţi, umbrele partid şi de stat şi ne vom capitolul evidenţieri: mun tre 5
şoară, poezie minerească, tle (locul I), 1 Orăş tle CU), [ lor istorice, înnoirea şi de plajă .şi de grădină, tru mobiliza mai energic pen citorii Marioara David, cele m
artă plastică şl fotografică Bcriu fin), Romos (IV), * actualizarea panourilor de se pentru activităţi şco tru îndeplinirea sarcinilor Dominuţ Boca şi Doina 19 grac'
bCîntecul adincului“. Dedi Geoaglu (V). Echipajul şea- •
cată muncii şl vieţii mine 111 generale ar. 2 Oraştle j popularizare a muzeelor, a lare, plasă din sîrmă, co ce ne revin în acest an, Martin — de la eonfec- IJS
rilor din Valea Jiului, ma va reprezenta zona Orăş- monumentelor istorice şi şuri modulabile pentru în întregul cincinal. ţionat-maşini, maistrul Instabil
nifestarea este organizată tiel în întrecerea Judeţeană • de arhitectură. fructe şi pîine, jgheaburi în încheierea documen Gheorghe Jorza şi şeful rar n-
precipi
de consiliul Judeţean al a „patrulelor şcolare de | tării la F.P.I.P.S. Brad am de echipă Ioan Fărău — forma
sindicatelor şl Consiliul mu Circulaţie“. (LILIANA TO- Consiliile de conducere şi burlane din tablă etc.
nicipal Petroşani al sindi MESCU — corespondent). * ale aşezămintelor de cul De menţionat că, prin ca consemnat cîteva dintre de la umbrele, sculerul- te lzol
catelor. tură, cu sprijinul organi litatea tot mai ridicată direcţiile prioritare de ac matriţer Ioan Faur II, gal- electric
grindin
m FAZA PE ZONA A zaţiilor de masă şi obşteşti, pe care o au, produsele ţiune la această oră, pre vanizatorul Emil Indrieş, zenta
CONCURSULUI „PATRULE- sector
ÎJS ŞCOLARE DE CIRCU sînt chemate să facă din realizate la F.P.I.PlS. Brad cum şi numele unora din şeful de echipă Mihai va ser
LAŢIE" s-a desfăşurat ia decada bunei gospodăriri, sînt solicitate şi apreciate tre cei mai buni lucrător! Plic — de la reparaţii în teu rolo,
Şsoals generală nr. 1 Orăş- * J o perioadă de angajare, în întreaga ţară. ..Aceasta din fabrică. Deci, în aten treţinere şi lista ar putea P. !»ăr
de muncă ro( -tea. ne determină să ne inten ţie: organizarea mai bună continua.