Page 26 - Drumul_socialismului_1987_05

DRUMUL SOCIALISMUL!
' 1 ag. 2

110 ANI DE LA PROCLA Tele

13.00 Telex
13.05
l.a
INDEPENDENŢA - ROD AL LUPTEI Cinstire Partidul Comunist Român- tâmni;
lor) *
ţară i
ÎNTREGULUI POPOR ROMÂN Trăim o nouă primăva­ stegarul luptei pentru apărarea popul:
senul*
Slmbo
ră, De soare şi de che­ Hi Şi
mare. Cu suf/etul des­ libertăţii si suveranităţii naţionale „Trier
Cucerirea independenţei d-o jumătate celor ce luptă'în cadrul Crucii Ro­ chis privim spre mărul slujba
vieţii
de stat a României a con­ luptau" -- scria poetul şii. împodobit de floare. A- Continuînd cele mai bune dezvoltări noi, democratice portaj
stituit una dintre cele mai George Coşbuc. Războiul drept al Româ­ cest Mai ne este înce­ tradiţii ale mişcârii munci­ şi progresiste a societăţii liulll o
Cu nur
glorioase pagini din isto­ Lupta eroică pentru li­ niei n-a fost doar expre­ put de izbindă, înteme­ toreşti şi socialiste, Partidul româneşti, precum şi a li­ plctim
ria patriei noastre. Rezul­ bertate. naţională a fraţi­ sia uriaşei încleştări da pe iere şi împlinire. Sîntem Comunist Român, făurit a- chidării depline şi definitive rll *
tat al unui îndelungat pro­ lor lor din România a gă­ frontul din Balcani, în liberi şi stăpîni la noi cum 66 de ani, s-a înscris, a oricăror dependenţe faţă sulul
ces istoric, consecinţă fi­ sit în rîndul maselor ro­ .care a fost implicată ar­ acasă, pe vatra noastră, prin obiectivele sale profund de monopolurile străine şi zută
lor 5
rească a întregii dezvol­ mâneşti aflate în teritorii­ mata română. Atunci, în la rosturile noastre. revoluţionare, în istoria cercurile imperialiste inter­ ştiinţa
tări a societăţii româneşti, le de sub dominaţie străi­ lunile de foc în care se Trăim un eveniment luptei pentru afirmarea in­ naţionale. înlăturînd orice tori «
Autog
dobîndirca independenţei nă un hdînc ecou şi o vio decidea independenţa abso­ memorabil: 9 Mai. O zi dependenţei şi suveranităţii exploatare şi asuprire, edi- l-l,43 Săptă)
naţionale a reprezentat, adeziune. în acele clipe lută a României, întregul cu valoare de simbol în naţionale ca exponentul fi­ ficînd cu succes orînduirea 15.00 Inchiil
totodată, încununarea u- grele pentru poporul ro­ nostru popor, frontul şi care înaintaşii şi eroii del al celor mai scumpe socialistă pe pămîntul pa­ inului
nor veacuri de lupte eroi­ mân sentimentele do soli­ ţara, spaţiul etnic româ­ neamului s-au umplut de idealuri ale poporului nos­ triei, poporul român a de­ 10.00 Teleju
10.20
Sub I
co ale poporului român daritate naţională s-au ri­ nesc în ansamblul său, glorie, de eroism. Ei, do­ tru. Partidul Comunist Ro­ venit cu adevărat liber şi denţei.
pentru apărarea ’ entităţii dicat mai presus de ho­ s-au mobilizat exemplar robanţii români, au luptat mân s-a dovedit forţa po­ singur stăpin pe soarta sa, (eolor)
naţionale, a integrităţii tarele ce brăzdau vremel­ întru împlinirea măreţu­ şl s-au ¡ertiit pentru in­ litică deplin capabilă să dis- făurindu-şi conştient o nouă 10,15 Eroi it
patriei, a dreptului său nic pămîntul românesc. în lui nostru ideal naţional, dependenţa şl libertatea cearnă căile şi formele de istorie, a demnităţii şi li­ sint îi
* Spe
sacru de a trăi liber. rindurile armatei române fapt care a conferit răz­ patriei. Redutele de la luptă împotriva pericolelor bertăţii. mu/, ic;
(color)
Proclamarea indepen­ — formată în imensa, ma­ boiului neatârnării un .pro­ Plevna, Griviţa au rămas care ameninţau suveranita­ Scrutînd, din perspectiva 20,25 Telcon
denţei, la 9 mai 1877, tre­ joritate din ţărani — s-au fund caracter naţional şi pentru totdeauna in me­ tea şi integritatea patriei. clipei de astăzi, drumul stră­ (eolor)
buia însă consfinţită, în­ aflat şi numeroşi volun­ popular. moria noastră. O flacără „Prin întreaga sa activitate bătut în opera de făurire 20,50 Film i
tărită şi apărată pe cî-m- tari transilvăneni. bănă­ Refcrindu-se la semnifi­ vie a fost aprinsă şi a — arăta tovarăşul Nicolae a noii societăţi, poporul nos­ „eînte
t’rodu
1
pul de bătălie spre a pu­ ţeni şi bucovineni, venii,' caţia acestui adevărat rămas să dăinuie peste Ceauşescu - partidul nos­ tru recunoaşte cu îndreptă­ lui de
tea fi' impusă Imperiului în, patria-mamă pentru a consens national, tovară­ timp, ca o mărturie pen­ tru a demonstrat şl demon­ ţită mîndrie că anii cei mai vlziun
coiabo
otoman şi recunoscută de contribui lâ marea izbîndă şul NICOLAE CEAUŞESCU tru dreptate şi adevăr. strează că nu a avut şi nu rodnici, cei mai bogaţi în nisteru
puterile europene. La che­ comună a tuturor români­ subliniază că „în acest Nu-i uităm. Şi nu-i vom are decît un singur ţel su­ înfăptuiri din întreaga sa ţionali
marea patriei au răspuns lor. Aceasta demonstra a- război, alături de munteni, uita. Ei au avut puterea prem - măreţia poporului istorie sint anii ce alcătu­ 22.05 Mu zic
eu vibrant şi nestăvilit devărul exprimat de „Ga­ olteni şi moldoveni, au şi crezul de a ii învingă­ şi a întregii naţiuni, bună­ iesc glorioasa „ E p o c ă 22.20 mâne: Teleju
elan patriotic toţi româ­ zeta Transilvaniei": „Cau­ luat parte într-o formă sau tori. De a li nemuritori. starea şi fericirea oameni­ Nicolae Ceauşescu", inau­
nii care şi-au îngemănat za ostaşului român c o alta şi românii din cele­ In acea zi de primăva­ lor muncii, apărarea inde­ gurată de Congresul al IX- s®>—-smsastn
puterile într-o singură cauză generală română; lalte provincii aflate sub ră, in urmă cu 110 ani, pendenţei şi suveranităţii lea. Prin realizarea deplinei If] INE
voinţă, făcînd din răz­ victoria lui e a întregii stăpînirc străină. Locuito­ s-a dat glas voinţei 'în­ ţării, victoria socialismului egalităţi in drepturi intre
boiul nostru un adevărat naţiuni, fie ea risipită în rii din Transilvania, Bu­ tregului popor, procla- şi comunismului în Româ­ toţi fiii României socialiste,
deva: 1
război naţional şi popular. oricare parte a lumii”. covina, Banat şi-au făcut mindu-se neatirnarea pa­ nia". fără deosebire de naţiona­ Un oaspet
„Populaţiunea ţării se Efortul românesc în răz­ auzit cu putere glasul în triei, a independenţei. Partidul Comunist Român litate, prin largile posibili­ ta); huni
trată în cursul acestui boiul din 1877—1878 s-a sprijinul luptei de inde­ S-a împlinit o dorinţă, o a fost prezent şi şi-a spus tăţi create afirmării perso­ leandru
război însufleţită de cel materializat în cei aproa­ pendenţă a României". mare şi arzătoare dorin­ cuvîntul în toate împrejură­ nalităţii umane, vocaţiilor şi Dragoste -
răşină (M
mai viu interes pentru ar­ pe CO 000 do luptători care ţă a poporului. Pe eroii rile epocii contemporane, aptitudinilor creatoare ale Păd u rea ne.
mată, căci ca simţea că au luat parte efectiv la Prof. IOACHIM LAZAR, patriei îi slăvim În cinlec situîndu-se în fruntea luptei fiecărui om al muncii, s-a Un oaspeţi
destinele României erau luptă, în sacrificiile eco­ muzeograf principal, si vers. pentru libertate şi progres asigurat necontenita întări­ tel); PETl
strîns legate de izbînzile nomice cu o valoare glo­ Muzeul judeţean MIRON TIC social, pentru cauza înfăp­ nia al basl
Acordaţi c
sale. Cel care nu putea bală de 100 milioane lei Hunedoara-Deva tuirii unei societăţi mai re şi cimentare a unităţii tenuante -i
contribui cu puterile sale aur la care s-au adăugat drepte — societatea socia­ moral-politice a naţiunii (lăutătorli
proprii la opera renaşterii alte 10 milioane lei aur listă. înfăptuirea, sub con­ noastre, trainic suport al iz- riile I-Il (
PENI: Ev;
României recunoştea că donate, sub diferite forme, ducerea partidului comunist, bînzilor pe drumul consoli­ ral); VUM
era dator a o face cu a- de populaţie. De la româ­ a actului istoric din August dării independenţei naţio­ de turcoa:
verca sa". Războiul nca- nii din provinciile*, asupri­ 1944 a deschis calea unei nale. rul); LO
pinzcle su
tîrnării „a fost o pildă fru­ te de Austro-Ungâriâ s-a Secretul c
moasă de trăinicie a nea­ adunat însemnata sumă MANIFESTĂRI OMAGIALE rul); ANI)
mului, de credinţă şi de de 124 700 de franci aur, reţul oleei
rose); i > 1 1 1
® SIMPOZION. ' „Partidul
mîndrie naţională, că în­ 'sumă sporită substanţial comunist Român — continua­ pagandişti la invăţămintul Scatiu 1,—
politico-idcologic.
treg neamul s-a ridicat prin ofrandele în natură, torul celor mni bune tradiţii ® FESTIVAL DE POEZIE (Retezat);
deodată, unii apucînd ar­ constînd din pînză, scamă, de Luptă ale clasei munci­ PATRIOTICA- la Casa de cui, petrol
(Steaua ro
cultură „Sargcţia“ din Deva
toare, ale poporului roman
mele şi trecînd în ţara lenjerie. îmbrăcăminte, pentru libertate şi indepen­ s-a desfăşurat, ieri, prima c- TIE: Tont'
duşmanului, iar cei rămaşi plus echiparea unei tră- denţă naţională, pentru, so­ diţio a festivalului de poezie — seria I:
acasă, rupînd bucăţica de suri-ambulanţe care a fost cialism“ a tost tema simpo­ patriotică „Imn eroilor inde­ voi (Patria
pîine în două şi trimiţîn- prezentă pe cîmpul dc zionului organizat do comi­ pendenţei“. In cadrul aces­ umbră (Fit
tetul de partid al C.S. Hu­ teia a avut Ioc concursul de GIU-BAl:
nedoara şi de Cabinetul mu­ recitări eu tema: „Pentru ca sa de cult
Angola
nicipal pentru activitatea să odihnească ţara în pace parte . i
şi ncatîrnare“. Au participat
ideologică şi politico-oducnti-
ODA EROILOR vă Hunedoara, la sala C.F.u. tineri do la Grupul judeţean Clipa a., r; t
din combinat. Comunicările de pompieri, I.P.H., Ţesâtoria Fellx şl o
de mătase, I.C.I.T.P.I..C.1.M.
E-ngîndurat pămîntul ca o carte au fost susţinute de prof. şi din liceele industriale tir. l-ll (Casa
Foşnind cu pagini care nasc eroi Viorol I,tipii („Rădăcinile is­ I, l şi pedagogie. SIMBRIA :
încet (Mur
torico şi premisele apariţiei
Prin veacuri, secerişul fără moarte. mişcării muncitoreşti demo­ • CONCURS „CINE .ŞTIE, .Marele prci
Urcă simfonic pînă-n veac Ia noi cratice, progresiste şi revolu­ RĂSPUNDE“. Ea cinematogra­ GIIELARI :
„Autobuzul
ful „Dacii*“ din Haţeg s-a
ţionare din ţara noastră“),
Cite.şte-i, ţară, reînsămînţcază prof. Gli. Alimposc („Făuri­ desfăşurat concursul gen
In legea ta, sub faldul tricolor. rea p.c.R. I.egăturile de so­ „cine ştie, răspunde“ cu te­
ma : „Partidul Comunist Ro­
Pe toţi eroii care se-ntrupează lidaritate militantă eu mişca­ mân, continuatorul celor mai
Nemuritori, din bravul tău popor! rea comunistă şi muncitoreas­ vechi tradiţii revoluţionare
că internaţională, eu celelal­
Independenţei tale, cucerită te forţe progresiste şi anti- alo poporului nostru“, la
Cu preţ de sînge tînăr, pe redute — impcriallste din lumea con­ caro au participat elevi din Mîine, c
Spbreştc-i, prin urmaşi, Mamă Iubită, temporană“), dr. Nicolae Vin- clasele XI—XII de Ia liceul copînd de
tilă („Partidul Comunist Ito- agroindustrial din localitate. nielpiul Di
Dîndu-ne nouă vieţile pierdute măn — centrul vital al na­ Iii prezenţa secretarilor ad­ Caza repub:
Ca să-ţi păstrăm neîntinată glia ţiunii. Concepţia tovarăşului juncţi eu probleme de propa­ mafiilor ort
şi-n răsuflare cerul înstelat Nicolae Ceauşescu eu privire gandă ai comitetelor de oierilor şi
partid din unităţile econo­
ta afirmarea mal puternică a
• Casa
cît România fi-va România — rolului conducător ăi parti­ mice ale oraşului, a comisiei formaţii c
Deci veşnic, cum milenii l-am păstrat! dului în etapa actuală“), Ia- de examinare şi a profeso­ folclorice
• Sala A
Mărire celor ce-au nuntit cu ţara eob Toplicean („Sarcinile eo rului examinator, elevii au turgle, br
demonstrat o temeinică pre­
revin colectivelor do muncă
Din sevc-adînci de rămuros destin! din C.S.H. pentru realizarea gătire şi cunoaştere a glo­ recitatori
Eroilor mărire, eît griul şi secara planului de producţie în în- riosului drum de muncă şl • Sala I
Din Cartea Naţiunii poporului român! timpinarea Conferinţei Naţio­ luptă al partidului. Acţiunea latului cub
nale a partidului“). Au par­
întregită
filmul
»le
fost
n
EUGEN EVU ticipat peste 120 tic munci­ artistic românesc „Liniştea că cultă, <
uşoară.
DORINA ITUL CIUNG — „Independenţă« (desen in tuş). tori, ingineri, tehnicieni, pro­ din adîncurl“.
Viaţa social-politică din România după dobîndirea neatîrnării
Rezultatei
O dată cu • cucerirea in­ Pe plan intern se duce economia României, reu- rimea avea o poziţie do­ mintim poziţia clasei mun­ văzut în victoriile de pe 8 mal 1987
dependenţei, România a o politică de protejare a 'şind să controleze în scurt minantă, după războiul de citoare în principalele cîmpul do luptă ale tine­ Extr. I :
intrat într-o etapă dis­ tinerei industrii româ­ timp principalele ei ra- independenţă asistăm la probleme ale ţării — cum rei armate române şi a- 0, 8, 30, G1
Extr. a
tinctă, de puternică dez­ neşti, se votează legi. spe­ . muri. uni proces ireversibil de au fost acţiunile, de solida­ poi în obţinerea indepen­ 48, 15, 67,
voltare a vieţii sale eco­ ciale de încurajare a in­ Principala ramură a e- descompunere a partidu­ rizare cu ţăranii răsculaţi denţei, realizarea marilor Fond tot
nomice si sociale, de pro­ dustriei zahărului, hîrtiei, cpnbmiei a ' continuat ■ să lui conservator. în schimb, la 1907 — pentru a înţe­ lor aspiraţii. guri : 1 214
care, 293 701
funde mutaţii în structura ţesăturilor, tăbăcăriei etc. fie "agricultură, în " caro partidul liberal, reprezen-. lege că. ea se afirmă drept Cucerită prin efortul categoria I
socială. Este o etapă în Din 1887 este promulgată - era , ocupată peşte 80 la tanţ ; ni burgheziei,' îşi cea mai combativă forţă întregului popor român,
r
care România se afirmă legea pentru încurajarea sută din populaţia activă consolidează tot mai mult social-.politică ■ q societăţii ■ independenţa a fost de
ca o naţiune viguroasă, de industriei prelucrătoare a ţării şi deţinea majorita­ poziţiile.- româneşti. fapt o premisă importantă iVRE*
sine stătătoare în rîndul mari, urmărind crearea tea în produsul social şi Ca urmare a dezvoltării Românii ■ aflaţi la. acea pentru înfăptuirea urmă­
popoarelor. Europsi. „Do­ industriei mecanizate, cu venitul naţional. Şi co­ industriei, în ţara noastră dată sub stăpîniri străine torului marc deziderat, cel Pentru az
bîndirea independenţei na­ specialişti . corespunzători merţul exterior a cunoscut sporeşte considerabil cla­ afirmau că „din România al desăvârşirii unităţii sta­ i; rece r
ţionale— se arată în Pro­ o puternică dezvoltare. Da­ sa muncitoare, şi se afir­ independentă acum, în cu- tale din 1918. Aşa cum a- perioadă a
gramul Partidului Comu­ şi formarea lucrătorilor că în 1875 se exportau mă mişcarea socialistă şi i'înd se va naşte România cerul varie
izolat dup
nist Român ■— a dat un români necesari. Se dez­ mărfuri în Valoare do muncitorească. Crearea, în mare". în rindurile româ­ rată tovarăşul Nicolae vor semnal
voltă puternic băncile. La
nou şi puternic imbold nilor transilvăneni speran­ Ceauşescu, „fără cucerirea ractcr de .
dezvoltării economice şi 1880 ia naştere Banca Na­ 1.45 000 000 lei şi se impor­ 1893, a Partidului Social- independenţei din 1877 nu va suda
sociale a ţării, a exercitat ţională a României, cu ca­ tau în valoare dc Democrat al Muncitorilor ţa în unirea cu România ar fi fost posibilă nici rat din se
Temperatul
o profundă înrîurire asu­ pital do stat şi particular, 111 000 000 lei, în 1913 se din România, pe baza liberă îşi găsea cele mai realizarea statului naţional vor fi cupr
pra întregii evoluţii isto­ care devine ega mai mare exportau mărfuri în valoa­ principiilor socialismului diferite forme de mani­ unitar în 1918, aşa cum şi plus 5
rice a României, pe dru­ bancă a ţării, principalul re de 670 700 000 lei şi se ştiinţific „a ridicat pe o festare.' Ei credeau şi a- nu ar fi fost posibile eve­ mal cobori
depresiuni,
mul progresului social, a sprijin la îndemîna bur­ importau în valoare de treaptă superioară lupta firmau chiar că după o nimentele următoare care va produce
permis afirmarea viguroa­ gheziei. Cu toate eforturi­ 590 000 000 lei. clasei muncitoare, a sporit Plevnă balcanică va urina au asigurat victoria socia­ peraturlle
să a> poporului nostru ca le politicii „prin noi în­ Mutaţii au avut loc şi rolul ei în întreaga dez­ şi o Plevnă transilvănea­ lismului în România*. 11 cuprinse
naţiune de sine stătătoa­ şine", capitalul străin îşi în viaţa politică a ţării. voltare social-economică a nă. Indiferent în ce pro- 17 grade. (
serviciu A
re". face tot mai mult loc.în Dacă pînă în 1877 moşie- ţării". Este suficient să a- 'vincie trăiau, românii au Prof. M. CERGHEDEAN